{"id":437335,"date":"2018-08-17T19:21:34","date_gmt":"2018-08-17T19:21:34","guid":{"rendered":"https:\/\/essaypaper.org\/am-realizat-acesta-lucrare-cu-scopul-de-a-analiza-forta-dialectica-si-retorica-a-argumentarii-dintr-un-spot\/"},"modified":"2018-10-24T09:16:09","modified_gmt":"2018-10-24T09:16:09","slug":"am-realizat-acesta-lucrare-cu-scopul-de-a-analiza-forta-dialectica-si-retorica-a-argumentarii-dintr-un-spot","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/am-realizat-acesta-lucrare-cu-scopul-de-a-analiza-forta-dialectica-si-retorica-a-argumentarii-dintr-un-spot\/","title":{"rendered":"Am realizat acest\u0103 lucrare cu scopul de a analiza for\u0163a dialectic\u0103 \u015fi retoric\u0103 a argument\u0103rii dintr-un spot"},"content":{"rendered":"<p>Am realizat acest\u0103 lucrare cu scopul de a analiza for\u0163a dialectic\u0103 \u015fi retoric\u0103 a argument\u0103rii dintr-un spot al campaniei de mobilizare la vot cu ocazia alegerilor preziden\u0163iale din 2014 a Asocia\u0163iei Pro Democra\u0163ia. Aceast\u0103 campanie a fost creat\u0103 de agen\u0163ia de publicitate Leo Burnett Bucharest. Chemarea la vot reiese din cele dou\u0103 spoturi ale campaniei ce \u00eei au ca protagoni\u015fti pe Mihai Viteazul \u015fi \u015etefan cel Mare. \u00cen lucrarea de fa\u0163\u0103 voi analiza spotul cu Mihai Viteazul \u015fi Novac.<br \/>\n Aceast\u0103 campanie a ap\u0103rut ca o consecin\u0163\u0103 a faptului c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 peste 60% din rom\u00e2ni refuzau s\u0103 participe la votul pentru alegerile preziden\u0163iale ale Rom\u00e2niei \u015fi ca un r\u0103spuns la ac\u0163iunea pe care a f\u0103cut-o o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een cadrul unei \u00eent\u00e2lniri \u201cUni\u0163i Salv\u0103m\u201d. T\u00e2n\u0103ra a fost fotografiat\u0103 \u00een cadrul acelei \u00eent\u00e2lniri purt\u00e2nd un tricou cu mesajul \u201cm\u0103 pi\u015f pe el de vot\u201d, iar poza acesteia a devenit cur\u00e2nd viral\u0103. Av\u00e2nd \u00een spate acest context, campania \u201cVino la vot!\u201d s-a r\u0103sp\u00e2ndit foarte u\u015for pe internet, cele dou\u0103 spoturi ale campaniei av\u00e2nd cele mai multe vizualizari pe pagina de YouTube a agen\u0163iei Leo Burnett Bucharest. \u201cVino la vot\u201d a dat startul campaniilor de acest gen. \u00cen perioada urm\u0103toare au ap\u0103rut campaniile \u201eNu votezi, nu contezi!\u201d \u015fi \u201eDecide pentru TINEri!\u201d, campanii ce au avut scopul de trezire a con\u015ftiin\u0163ei civice \u00een tinerii rom\u00e2ni. Ca urmare a mobiliz\u0103rii oamenilor, prezen\u0163a la vot \u00een turul II a fost de 62,04 %, fa\u0163\u0103 de cea de la alegerile preziden\u0163iale din 2009 a fost de 56,99%.<br \/>\n Insight-ul de la care a pornit strategia de comunicare \u015fi crea\u0163ie pare a fi legat de faptul c\u0103 rom\u00e2nii sunt m\u00e2ndrii de istoria lor. Acest popor \u00ee\u015fi respect\u0103 \u015fi admir\u0103 marii domnitori care au pus bazele Rom\u00e2niei de azi. Publicului i s-a ar\u0103tat cum ar fi decurs marile b\u0103t\u0103lii dac\u0103 str\u0103mo\u015fii lor ar fi avut un comportament ca al lor. Consider c\u0103 acestea sunt c\u00e2teva dintre motivele pentru care acest spot merit\u0103 o analiz\u0103 mai am\u00e2nun\u0163it\u0103 din punct de vedere al argument\u0103rii. Campania a fost oare una reu\u015fit\u0103 din acest punct de vedere sau oamenii au reac\u0163ionat av\u00e2nd la baza alte motiva\u0163ii?<\/p>\n<p> Voi \u00eencepe analiza prin identificarea tipului de diferen\u0163\u0103 de opinie, a punctelor de vedere \u015fi a argumentelor aferente acestora. \u00cen continuare voi analiza modul \u00een care etapele discu\u0163iei critice se reflect\u0103 \u00een spot, voi explica care dintre ele au un caracter implicit \u015fi asupra c\u0103reia se insist\u0103. Voi continua cu reconstruirea argument\u0103rii \u00een acord cu modelul pragma-dialectic, iar pentru a face acest lucru voi reformula \u00een anexe partea de \u00eenceput a spotului pentru a \u00een\u0163elege relevan\u0163\u0103 pe care aceasta o are pentru tema dat\u0103. Mai departe voi explica ce rol au func\u0163ia de ancorare \u015fi cea de releu, iar apoi voi \u00eencerca s\u0103 analizez tipurile de scheme argumentative folosite. La final voi explica \u00een ce mod este f\u0103cut\u0103 manevrarea strategic\u0103 \u015fi voi \u00eencerca s\u0103 identific \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale celor 10 reguli ale discu\u0163iei critice.<br \/>\n Analiz\u0103<\/p>\n<p> Analiza argument\u0103rii eviden\u0163iaz\u0103 o situa\u0163ie de dezacord real sau anticipat. \u00cen aceast\u0103 lucrare voi analiza situa\u0163ia de dezacord real din spotul cu Mihai Viteazul al campaniei \u201cVino la vot!\u201d. Diferen\u0163a de opinie pe care o voi analiza este una explicit\u0103, \u00een spot fiind prezentate dou\u0103 puncte de vedere diferite, unul implicit \u015fi unul explicit. Ideea spotului pleac\u0103 de la premisa c\u0103 foarte mul\u0163i rom\u00e2ni nu vor s\u0103 voteze, iar acest fapt st\u0103 la baza punctului de vedere implicit. \u00cen acest spot diferen\u0163a de opinie este una simpl\u0103 mixt\u0103, locutorul avans\u00e2nd un punct de vedere cu privire la o singur\u0103 propozi\u0163ie. La prima vedere ar putea p\u0103rea o diferen\u0163\u0103 de opinie non-mixta, aceasta fiind caracteristic\u0103 spoturilor de promovare ale unei campanii. Dialogul dintre Mihai \u015fi Novac reprezint\u0103 de fapt ni\u015fte argumente \u00een care ne sunt expuse motive pentru care oamenii nu vin la vot. Obliga\u0163ia probei revine \u00een schimb p\u0103r\u0163ii care sus\u0163ine punctul de vedere \u201cVino la vot\u201d, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 argumentele sunt prezentate ca fiind ale unei p\u0103r\u0163i ce nu este prezent\u0103 la discu\u0163ie, publicul.<br \/>\n Punctul principal de vedere este acela conform c\u0103ruia e important s\u0103 vii la vot, iar acest punct de vedere este unul pozitiv \u015fi prescriptiv. Punctul de vedere este precedat de argument, iar argumentul se transform\u0103 \u00eentr-un punct de vedere subordonat: Pentru c\u0103 dac\u0103 \u00eenainta\u015fii t\u0103i erau indiferen\u0163i ca tine \u00een momentele de cump\u0103n\u0103, azi nu se \u015ftie \u00een ce limb\u0103 ai fi vorbit. Consider c\u0103 punctul de vedere subordonat are \u00eens\u0103 un sens implicit ce-i d\u0103 mai mult\u0103 putere argumentului. Acest punct de vedere subordonat ar putea fi formulat a\u015fa: A\u015fa cum \u00eenainta\u015fii au avut grij\u0103 ca genera\u0163iile urm\u0103toare s\u0103 aib\u0103 un viitor \u00een favoarea lor, e de datoria noastr\u0103 civic\u0103 \u015fi moral\u0103 s\u0103 lu\u0103m decizii care au poten\u0163ialul de a duce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea societ\u0103\u0163ii. Acest punct de vedere subordonat este unul evaluativ, evalu\u00e2nd consecin\u0163ele lipsei de participare civic\u0103. Spotul \u00eencepe \u00eens\u0103 cu dou\u0103 puncte de vedere subordonate unui punct de vedere neexpimat. Discu\u0163ia pe care o poart\u0103 Mihai cu Novac are rolul de a argumenta de ce nu are rost s\u0103 vii la vot. \u201cVitejii au zis c\u0103 nu se bag\u0103 \u00een noroi. C\u0103 dac\u0103 te bagi \u00een noroi n-ai cum s\u0103 nu te murd\u0103re\u0219ti\u201d \u015fi \u201cFratii Buze\u015fti au zis c\u0103 se declar\u0103 sc\u00e2rbi\u021bi de tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, c\u0103 oricum \u0103ilal\u021bi sunt mai mul\u021bi\u201d sunt ni\u015fte puncte de vedere subordonate pozitive, ce con\u0163in nega\u0163ii \u00een interiorul lor, \u015fi descriptive. Acestea sprijin\u0103 punctul de vedere implicit al spotului.<br \/>\n Modelul ideal al unei discu\u0163ii critice are 4 etape: etapa confrunt\u0103rii, etapa deschiderii, etapa argument\u0103rii \u015fi etapa \u00eenchiderii. Aceste etape nu sunt \u00een general bine delimitate \u00een discu\u0163iile normale sau \u00een materialele publicitare. \u00cen spotul campaniei pe care-l analizez primele dou\u0103 etape, etapa confrunt\u0103rii \u015fi etapa deschiderii, au un caracter implicit. Aceste etape nu sunt marcate de niciun dialog, dar imaginile le \u0163in locul. Primele 3 cadre (vezi anexele) alc\u0103tuiesc aceste etape \u015fi \u00eel prezint\u0103 pe Mihai Viteazul c\u0103l\u0103rind iute spre o \u201cb\u0103t\u0103lie\u201d, cu scopul de a o ca\u015ftiga. Astfel, ne sunt prezenta\u0163i protagoni\u015ftii spotului \u015fi locul de desf\u0103\u015furare al ac\u0163iunii. Suntem introdu\u015fi \u00een partea de argumentare \u00eencet. Primul cadru \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Mihai Viteazul gonind c\u0103lare printre copaci. Imaginile au rolul de a prezenta contextul, iar sunetele de lupt\u0103 au rolul de a preg\u0103ti spectatorul pentru ceea ce va urma, anun\u0163\u0103 faptul c\u0103 se apropie o mare b\u0103t\u0103lie. Cel de-al doilea cadru prezint\u0103 publicului o imagine ce pare a fi f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate, copitele calului cum trec printr-o balt\u0103 de noroi. Acest cadru are rolul de a anticipa discu\u0163ia ce va urma \u015fi simbolizeaz\u0103 implicarea personajului. Ultimul cadru al acestei etape \u00eel prezint\u0103 pe Mihai Viteazul c\u0103l\u0103rind spre Novac, fiind \u00eenconjurat de cea\u0163\u0103 \u015fi pustiu. Pe fundal sunetele de lupt\u0103 se domolesc pentru a accentua discu\u0163ia ce va urma.<br \/>\n Etapa argument\u0103rii se desf\u0103\u015foar\u0103 pe parcusrsul cadrelor 4 \u015fi 5. \u00cen cadrul 4 sunt prezentate argumentele aduse punctului de vedere implicit \u201coamenii nu merg la vot\u201d. Argumentele nu vin din partea personajelor. Ele sunt prezentate ca fiind argumentele cuiva care se sustrage de la b\u0103t\u0103lie, dar ele sunt de fapt argumentele publicului de a nu veni la vot. Aceast\u0103 discu\u0163ie dintre Mihai Viteazul \u015fi Novac accentueaz\u0103 sentimentul de datorie civic\u0103 pe care dore\u015fte campania s\u0103 \u00eel transmit\u0103. Pe fe\u0163ele celor doi se observ\u0103 dezam\u0103girea, iar replica \u201cVitejii au zis c\u0103 nu se bag\u0103 \u00een noroi\u201d face leg\u0103tura cu cadrul 2 al spotului. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103, faptul c\u0103 Mihai Viteazul s-a b\u0103gat \u00een noroi pentru \u0163ara lui, are rolul de a sus\u0163ine punctul de vedere ce va urma. Urm\u0103torul cadru este unul larg cu Mihai Viteazul \u015fi Novac st\u00e2nd c\u0103lare \u00een mijlocul unui c\u00e2mp gol, cu un deal \u00een spatele lor \u015fi cea\u0163\u0103 ce \u00eei \u00eenconjoara. Acesta vine \u00een sus\u0163inerea argumentului spus de voiceover: Dac\u0103 nici \u00eenainta\u015fii nu s-ar fi prezentat \u00een momentele de cump\u0103n\u0103, \u00een ce limb\u0103 te mai **** pe el de vot? \u00cen momentul \u00een care \u00eencepe voiceoverul, fiind reprezentat de o voce ferm\u0103 \u015fi str\u0103pung\u0103toare, se aud ni\u015fte strig\u0103te care au rolul de a accentua aceast\u0103 parte a discu\u0163iei critice.<br \/>\n Etapa \u00eenchiderii este marcat\u0103 de ultimele dou\u0103 cadre, ambele prezent\u00e2nd o imaginea cu un fond negru \u015fi font alb. Discu\u0163ia se \u00eencheie cu \u00eendemnul \u201cVino la vot\u201d ce joac\u0103 rolul concluziei la care s-a ajuns \u00een urma argument\u0103rii. Pentru acest voiceover este folosit\u0103 aceea\u015fi voce ferm\u0103 din etapa precedent\u0103. Fontul nu este ales la \u00eent\u00e2mplare, acesta sugereaz\u0103 ideea de vechi, iar \u00eendemnul ce apare \u00een ultimul cadru pare c\u0103 vine de la bravii domnitori ai Rom\u00e2niei. Spotul se \u00eencheie cu aceste cadre \u015fi cu sunete de lupt\u0103 pe fundal care au rolul de a sus\u0163ine concluzia, invit\u00e2nd parca publicul \u201cla lupt\u0103\u201d.<br \/>\n Pentru a putea reconstrui argumentarea \u00een acord cu modelul pragma-dialectic voi apela la strategia minimului optic \u0219i a maximului pragmatic. Voi folosi aceast\u0103 strategie pentru a identifica elementele tacite ale argument\u0103rii. \u00cen continuare voi eviden\u0163ia structura argument\u0103rii, f\u0103c\u00e2nd o reconstruc\u0163ie textual\u0103 pe care o voi pune \u00een sec\u0163iunea de anexe a lucr\u0103rii. Pentru a face aceste lucruri voi analiza scriptul spotului \u00een cauz\u0103.<br \/>\n Voi \u00eencepe prin a analiza prima parte a spotului. \u00cen prima parte a spotului avem discu\u0163ia dintre Mihai Viteazul \u015fi Novac (consulta\u0163i anexele). Aceast\u0103 discu\u0163ie are rolul de a prezenta argumentele aduse pentru a sus\u0163ine punctul de vedere implicit al posibilului public ce nu dore\u015fte s\u0103 participe la vot. Aceast\u0103 discu\u0163ie este \u00eens\u0103 structurat\u0103 pe un alt subiect pentru a se \u00eencadra \u00een povestea spotului \u015fi pentru a \u00eei oferi acestuia autenticitatea de care are nevoie pentru a atrage aten\u0163ia. Astfel, ni se prezint\u0103 motivele din cauza c\u0103rora o\u015ftenii nu vin la lupt\u0103. Aceast\u0103 compara\u0163ie are rolul de a accentua c\u00e2t de important este ca oamenii s\u0103 mearg\u0103 la vot. \u00cen sec\u0163iunea de anexe voi \u00eencerca s\u0103 reformulez discu\u0163ia dintre cei doi pentru a eviden\u0163ia relevan\u0163a pe care o are aceasta pentru campania de mobilizare la vot.<br \/>\n Cred c\u0103 argumentarea din aceast\u0103 prim\u0103 parte a spotului este una compus\u0103 prin coordonare pentru c\u0103 niciunul dintre argumentele spuse de Novac nu mi se pare c\u0103 este suficient de puternic pentru a sus\u0163ine de unul singur punctul de vedere implicit. De asemenea consider c\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a spotului exist\u0103 \u015fi dou\u0103 premise implicite: Vitejii nu vor s\u0103 se murdareasc\u0103 \u015fi Nu ai cum s\u0103 \u00eenvingi dac\u0103 e\u015fti \u00een inferioritate numeric\u0103.<br \/>\n \u00cen continuare voi analiza cea de-a doua parte a spotului. \u00cen aceast\u0103 parte este expus punctul de vedere pe care \u00eel \u00eenainteaz\u0103 campania: Vino la vot! Aici eu am identificat ca fiind folosit\u0103 argumentarea simpl\u0103 deoarece consider c\u0103 argumentul poate sus\u0163ine punctul de vedere exprimat. Aceast\u0103 argumentare este alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 premise, iar una este implicit\u0103. Reconstruc\u0163ia textual\u0103 a acestei argument\u0103ri poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een anexe.<br \/>\n Imaginile \u015fi textul joac\u0103 un rol foarte important \u00een \u00een\u0163elegerea discursului publicitar. Roland Barthes \u00een \u201cRethoric of image\u201d prezint\u0103 dou\u0103 concepte foarte importante pentru \u00een\u0163elegerea unui spot publicitar: ancorarea \u015fi releul. Toate imaginile sunt polisemantice, iar cele dou\u0103 func\u0163ii, ancorarea \u015fi releul, ajut\u0103 privitorul s\u0103 aleag\u0103 un anume \u00een\u0163eles care s\u0103 se potriveasc\u0103 situa\u0163iei (Barthes, 1977).<br \/>\n Cele dou\u0103 func\u0163ii pot coexista, dar ancorarea este cea mai des \u00eent\u00e2lnit\u0103 func\u0163ie a limbajului \u00een publicitate. Datorit\u0103 acestor func\u0163ii putem \u00een\u0163elege la ce fac referire imaginile \u015fi dialogurile din spotul campaniei \u201cVino la vot\u201d. Putem \u00een\u0163elege care este adevarata b\u0103t\u0103lie ce trebuie purtat\u0103, c\u0103 lipsa prezen\u0163ei la b\u0103t\u0103lie reprezint\u0103 lipsa prezen\u0163ei la vot \u015fi c\u0103 acest lucru poate avea consecin\u0163e grave \u00een viitor.<br \/>\n Schemele argumentative reprezint\u0103 un tipar de argumentare, o rela\u0163ie \u00eentre punct de vedere \u015fi argument. Acestea pot fi evaluate prin \u00eentreb\u0103ri critice de al c\u0103ror r\u0103spuns depinde for\u0163a argumentului. \u00cen continuare voi analiza fiecare rela\u0163ie dintre un punct de vedere \u015fi un argument. Prima parte a discursului publicitar o voi reformula pentru a fi mai u\u015for de \u00een\u0163eles relevan\u0163a argumentelor pentru subiectul dat. Voi prezenta situa\u0163ia lipsei de la b\u0103t\u0103lie a o\u015ftenilor ca pe lipsa de la vot a cet\u0103\u0163enilor.<br \/>\n Prima situa\u0163ie analizat\u0103: Oamenii nu vin la vot (punct de vedere implicit) pentru c\u0103 nu vor s\u0103 se bage \u00een \u201cnoroiul\u201d pe care \u00eel reprezint\u0103 politica, iar dac\u0103 te bagi \u00een noroi nu ai cum s\u0103 nu te murd\u0103re\u015fti.<br \/>\n \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 situa\u0163ie identific schema argumentativ\u0103 bazat\u0103 pe cauzalitate, b\u0103gatul \u00een noroi \u015fi murd\u0103ria ap\u0103r\u00e2nd din cauza mersului la vot.<br \/>\n \u00centreb\u0103ri critice:<br \/>\n \u2022 Mersul la vot duce mereu la implicarea \u00een \u201cnoroiul\u201d politic?<br \/>\n \u2022 \u201cMurd\u0103ria\u201d este cauzat\u0103 \u015fi de altceva?<br \/>\n Prin intermediu acestor \u00eentreb\u0103ri putem observa for\u0163a pe care argumentul o are. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 mersul la vot nu presupune neap\u0103rat \u015fi implicarea \u00een \u201cnoroiul\u201d politic, iar \u201cmurd\u0103ria\u201d apare ca o consecin\u0163\u0103 a multor alte ac\u0163iuni, consider c\u0103 for\u0163a argumentului este una redus\u0103.<br \/>\n A doua situa\u0163ie analizat\u0103: Oamenii nu vin la vot pentru c\u0103 simpatizan\u0163ii partidelor adverse sunt mai mul\u0163i \u015fi vor c\u00e2\u015ftiga cei ce au superioritate numeric\u0103.<br \/>\n Consider c\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie a fost folosit\u0103 schema argumentativ\u0103 simptomatic\u0103, c\u00e2\u015ftigarea alegerilor ap\u0103r\u00e2nd ca urmare a num\u0103rului mare de sus\u0163in\u0103tori.<br \/>\n \u00centrebari critice:<br \/>\n \u2022 Oamenilor le st\u0103 \u00een fire s\u0103 nu mearg\u0103 la vot?<br \/>\n \u2022 Exist\u0103 cazuri \u00een care partidele adverse aveau mai mul\u0163i sus\u0163in\u0103tori, dar oamenii au mers la vot?<br \/>\n \u2022 Exist\u0103 cazuri \u00een care partidul cu mai pu\u0163ini sus\u0163in\u0103tori a ca\u015ftigat?<br \/>\n R\u0103spunsul acestor \u00eentreb\u0103ri ne indic\u0103 faptul c\u0103 for\u0163a argumentului este una mic\u0103. Fiecarei \u00eentreb\u0103ri \u00eei putem da un r\u0103spuns care s\u0103 contrazic\u0103 punctul de vedere \u015fi argumentul.<br \/>\n Ultima situa\u0163ie analizat\u0103: E important s\u0103 vii la vot pentru c\u0103 dac\u0103 \u00eenainta\u015fii t\u0103i erau indiferen\u0163i ca tine, azi nu se \u015ftie \u00een ce limb\u0103 am fi vorbit \u015fi este important s\u0103 nu fii indiferent \u00een momentele de cump\u0103n\u0103.<br \/>\n \u00cen aceast\u0103 ultim\u0103 situa\u0163ie am identificat schema argumentativ\u0103 bazat\u0103 pe analogie. Aceasta f\u0103c\u00e2nd referire la toat\u0103 situa\u0163ia prezentat\u0103 anterior \u00een spot, f\u0103c\u00e2ndu-se o analogie \u00eentre prezen\u0163a oamenilor la vot \u015fi prezen\u0163a o\u015ftenilor la b\u0103t\u0103lii.<br \/>\n \u00centrebari critice:<br \/>\n \u2022 Este compara\u0163ia f\u0103cut\u0103 una justificat\u0103?<br \/>\n \u2022 Exist\u0103 diferen\u0163e fundamentale? Putem spune c\u0103 lipsa de la vot a cet\u0103\u0163enilor este acela\u015fi lucru cu lipsa o\u015ftenilor de la b\u0103t\u0103lii?<br \/>\n \u2022 Consecin\u0163ele lipsei oamenilor de la vot sunt la fel de mari ca cele ale lipsei o\u015ftenilor de la b\u0103t\u0103lii?<br \/>\n For\u0163a argumentului \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie poate fi redus\u0103 din cauza exager\u0103rilor, dar este oare exagerat s\u0103 compar\u0103m consecin\u0163ele lipsei de la vot cu cele ale lipsei de la b\u0103t\u0103lie? Poate nu este at\u00e2t de grav ca oamenii s\u0103 lipseasc\u0103 de la vot pe c\u00e2t ar fi fost ca o\u015ftenii s\u0103 lipseasc\u0103 de la b\u0103t\u0103lii, dar prin lipsa de la vot alegerile sunt influen\u0163ate, iar alegerile influen\u0163eaz\u0103 viitorul \u0163\u0103rii. De\u015fi acest argument nu este de necontestat, consider c\u0103 este mai puternic ca cele enun\u0163ate anterior.<br \/>\n Manevrarea strategic\u0103 reprezint\u0103 un concept cu ajutorul c\u0103ruia este descris modul \u00een care are loc argumentarea. Aceasta depinde de selec\u0163ia c\u00e2t mai convenabil\u0103 a poten\u0163ialului topic, de adaptarea la cerin\u0163ele audien\u0163ei \u015fi de folosirea tertipurilor prezenta\u0163ionale.<br \/>\n Poten\u0163ialul topic se refer\u0103 la varietatea de argumente ce pot fi alese pentru a sus\u0163ine un anumit punct de vedere \u015fi la tipul de scheme argumentative ce pot fi folosite \u00een argumentare pentru a ap\u0103ra c\u00e2t mai bine punctul de vedere (Eemeren, 2010). Acestea sunt alese \u00een func\u0163ie de context, \u00een cazul nostru: num\u0103rul mare de rom\u00e2ni ce refuz\u0103 s\u0103 ias\u0103 la vot. Cei ce au realizat campania au ales s\u0103 prezinte punctul de vedere \u015fi argumentele folosindu-se de un cadru istoric. Ace\u015ftia au apelat la imaginea domnitorului Mihai Viteazul \u015fi a lui Novac pentru a p\u0103rea credibili \u015fi pentru a trezi sentimente \u00een sufletele spectatorilor.<br \/>\n Discursul este unul de tip deliberativ, modalitatea discursiv\u0103 este de persuadare, iar mijlocul specific de argumentare este cel pe baz\u0103 de exemplu. \u00cen spot este exemplificat ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 \u00eenainta\u015fii no\u015ftrii ar fi fost la fel de indiferen\u0163i \u00een momentele de cump\u0103n\u0103 precum sunt cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni c\u00e2nd vine vorba de alegerile preziden\u0163iale. Apelul predominant este la ethos. Acesta se refer\u0103 la caracterul persuasiv al oratorului ce trebuie s\u0103 creeze prin discurs impresia c\u0103 este un om de \u00eencredere. Acesta este motivul pentru care cei de la Leo Burnett Bucharest au ales s\u0103 realizeze spotul folosindu-se de imaginea lui Mihai Viteazul \u015fi a lui Novac, ni\u015fte figuri de seam\u0103, admirate, din istoria \u0163\u0103rii care inspir\u0103 \u00eencredere. Pentru a fi credibil, \u00een discurs trebuie s\u0103 existe un echilibru \u00eentre cele 3 componente: ethos, pathos (apelul la emo\u0163ii) \u015fi logos (apelul la ra\u0163iune).<br \/>\n Adaptarea la cerin\u0163ele audien\u0163ei este o alt\u0103 resurs\u0103 esen\u0163ial\u0103 a manevr\u0103rii strategice. Aceasta se refer\u0103 la alegerile pe care le fac cei ce argumenteaz\u0103 pentru a mul\u0163umi audien\u0163a (Eemeren, 2010), iar controversa este definit\u0103 \u00een termeni c\u00e2t mai familiari acesteia. Astfel, \u00een spot avem prezentat\u0103 o situa\u0163ie \u015fi ni\u015fte argumente ce pot fi u\u015for \u00een\u0163elese de publicul \u0163int\u0103 al campaniei. Personajele alese \u015fi scena sunt u\u015for recognoscibile, iar limbajul folosit este unul uzual \u015fi lipsit de arhaisme ce i-ar putea \u00eengreuna \u00een\u0163elegerea. De asemenea , cei ce s-au ocupat de spot au ales ni\u015fte argumente u\u015for de acceptat \u015fi valorizate de audien\u0163\u0103. Astfel, impactul \u015fi poten\u0163ialul de viralizare al spotului a fost mai mare.<br \/>\n Cea de-a treia resurs\u0103 a menevr\u0103rii strategice se refer\u0103 la formularea opiniilor \u00eentr-un mod c\u00e2t mai rezonabil \u015fi eficient \u00een fa\u0163a audien\u0163ei (Eemeren, 2010). Consider c\u0103 aici limbajul joac\u0103 un rol foarte important. Acesta este lipsit de arhaisme \u015fi putem observa \u015fi dou\u0103 elemente de argou ce sunt folosite destul de des de audien\u0163\u0103: pana mea \u015fi cuv\u00e2ntul cenzurat de la final ce este l\u0103sat a\u015fa pentru a putea fi interpretat diferit de fiecare \u00een parte. De altfel, imaginile prezentate au un rol important, Mihai Viteazul \u015fi Novac fiind prezenta\u0163i ca doi oameni u\u015for de \u00een\u0163eles, pe fa\u0163a c\u0103rora se cite\u015fte clar dezam\u0103girea, reac\u0163ia lor fiind una fireasc\u0103.<br \/>\n Evaluarea critic\u0103 a argument\u0103rii se face pe baza decalogului pragma-dialecticii ce con\u0163ine 10 reguli esen\u0163iale. \u00cen continuare voi analiza deraierile prezente \u00een spotul campaniei \u201cVino la vot\u201d.<br \/>\n \u00cen etapa de deschidere nu exist\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale regulilor pentru c\u0103 punctul de vedere este unul implicit, iar \u00een continuare urmeaz\u0103 etapa argument\u0103rii.<br \/>\n Prima abatere de la regulile decalogului este o violare a regulii punctului de vedere prin distorsionarea acestuia apel\u00e2ndu-se la exagerare. \u00cen ultima parte a spotului, unde apare argumentul ce sus\u0163ine punctul de vedere \u201cVino la vot\u201d, identific sofismul omului de paie5. Consider c\u0103 aici sunt pu\u0163in cam exagerate consecin\u0163ele care ar putea ap\u0103rea din cauza lipsei cet\u0103\u0163enilor la vot. Aceste consecin\u0163e sunt la fel de grave ca cele ale lipsei de la b\u0103t\u0103lie a o\u015ftenilor \u00een momentele de cump\u0103n\u0103.<br \/>\n O alt\u0103 regul\u0103 \u00eenc\u0103lcat\u0103 este cea a schemei argumentative. Consider c\u0103 \u00een momentul \u00een care Novac sus\u0163ine faptul c\u0103 vitejii au zis c\u0103 nu vin la lupt\u0103 pentru c\u0103 ceilal\u0163i sunt mai mul\u0163i apare sofismul secundum quid. Sofismul se refer\u0103 la rela\u0163ia simptomatic\u0103 dintre num\u0103rul mic de o\u015fteni \u015fi pierderea b\u0103taliei. Aceasta este doar o generalizare bazat\u0103 pe observa\u0163ii care nu sunt suficiente. Num\u0103rul mare de o\u015fteni (simpatizan\u0163i ai partidelor adverse) nu echivaleaz\u0103 mereu cu c\u00e2\u015ftigarea luptei.<br \/>\n \u00cen partea de \u00eencheiere consider c\u0103 nu sunt reguli \u00eenc\u0103lcate, dar \u00een spot este prezent\u0103 o situa\u0163ie ce duce la \u00eenc\u0103lcarea regulii uzului termenilor din cauza abuzului de ambiguitate. Argumentul \u201e vitejii nu vin la lupt\u0103 pentru c\u0103 nu vor s\u0103 se bage \u00een noroi\u201d este unul ambiguu atunci c\u00e2nd \u00eel reformul\u0103m pentru a putea vedea dac\u0103 este relevant pentru tema spotului. Cuv\u00e2ntul \u201cnoroi\u201d cap\u0103t\u0103 un sens prea ambiguu atunci c\u00e2nd vorbim despre prezen\u0163a la vot \u015fi politica din Rom\u00e2nia.<br \/>\n Concluzii<br \/>\n Acest\u0103 lucrare am realizat-o cu scopul de a analiza for\u0163a dialectic\u0103 \u015fi retoric\u0103 a argument\u0103rii din spotul cu Mihai Viteazul al campaniei \u201eVino la vot\u201d realizat\u0103 de Leo Burnett Bucharest pentru Asocia\u0163iei Pro Democra\u0163ia. Am f\u0103cut aceast\u0103 analiz\u0103 pentru a putea vedea dac\u0103 for\u0163a discursului \u015fi a imaginilor prezentate au avut de jucat vreun rol \u00een influen\u0163area rezultatelor campaniei.<br \/>\n Spotul a pornit de la un punct de vedere implicit. Acest punct de vedere reprezint\u0103 punctul de vedere al audien\u0163ei. Discursul se continu\u0103 cu argumentele pe care le-ar putea avea oamenii pentru a \u00ee\u015fi justifica absen\u0163a de la vot. Spotul se \u00eencheie cu punctul de vedere pe care \u00eel avanseaz\u0103 campania \u015fi cu argumentul aferent acestuia.<br \/>\n C\u00e2nd am analizat etapele discu\u0163iei critice am observat c\u0103 aceste nu sunt bine definite. Etapa confrunt\u0103rii \u015fi a deschiderii consider c\u0103 au un caracter implicit. Ordinea etapelor este una progresiv\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu etapa argument\u0103rii ce \u00eencepe de la cel de-al patrulea cadru.<br \/>\n Am analizat modul \u00een care se face manevrarea strategic\u0103 \u00een spot. Discursul este unul deliberativ, apelul predominant este cel la ethos, iar modul specific de argumentare este cel pe baz\u0103 de exemplu. Alegerea poten\u0163ialului topic mi s-a p\u0103rut una interesant\u0103, iar modul prin care s-a realizat adaptarea la cerin\u0163ele audien\u0163ei a fost pe m\u0103sur\u0103. Adaptarea la cerin\u0163ele audien\u0163ei mi s-a p\u0103rut cel mai bine valorizat\u0103 resurs\u0103 a manevr\u0103rii strategice.<br \/>\n \u00cen realizarea acestei lucr\u0103ri am \u00eent\u00e2mpinat mai multe dificult\u0103\u0163i dec\u00e2t a\u015f fi crezut. De\u015fi nu p\u0103reau foarte complicate cerin\u0163ele, acestea necesitau o aten\u0163ie ridicat\u0103. Cele mai multe dificult\u0103\u0163i au fost analitice \u015fi de documentare. Mi s-a p\u0103rut foarte greu s\u0103 \u00een\u0163eleg unii termeni \u015fi s\u0103 analizez un spot publicitar din aceast\u0103 perspectiv\u0103. Cred c\u0103 acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat din cauza faptului c\u0103 n-am reu\u015fit s\u0103 \u00een\u0163eleg \u00een totalitate materia atunci c\u00e2nd am participat la cursuri \u015fi seminare. Dificult\u0103\u0163ile legate de documentare le-am \u00eent\u00e2mpinat atunci c\u00e2nd nu \u00een\u0163elegeam anumite concepte doar din handout sau din textbook. C\u00e2nd ap\u0103reau astfel de situa\u0163ii \u00eencercam s\u0103 g\u0103sesc respectivele concepte \u00een c\u0103r\u0163ile din bibliografia cursului.<br \/>\n Aceast\u0103 analiz\u0103 consider c\u0103 m-a ajutat s\u0103 \u00een\u0163eleg o parte din con\u0163inutul cursului. Lucrul acesta s-a \u00eent\u00e2mplat datorit\u0103 faptului c\u0103 am \u00eencercat s\u0103 pun \u00een practic\u0103 teoria studiat\u0103. Cred c\u0103 aceast\u0103 materie este foarte util\u0103 pentru un job \u00een domeniul publicit\u0103\u0163ii. Abilit\u0103\u0163ile dob\u00e2ndite \u00een urma cursului \u00eei vor ajuta foarte mult pe cei ce doresc s\u0103 lucreze \u00een departamentul de crea\u0163ie al unei agen\u0163ii de publicitate. Pentru a fi copywriter cred c\u0103 ai nevoie de astfel de abilit\u0103\u0163i. Personal, nu mi-a\u015f dori s\u0103 lucrez \u00een departamentul de crea\u0163ie al unei agen\u0163ii. M\u0103 atrage departamentul ce se ocup\u0103 de strategie sau departamentul de media planning. Av\u00e2nd \u00een vedere acest lucru, consider c\u0103 pentru mine e folositor s\u0103 deprind abilit\u0103\u0163i de argumentare, dar nu \u015ftiu dac\u0103 acest lucru este esen\u0163ial pentru jobul pe care mi-l doresc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am realizat acest\u0103 lucrare cu scopul de a analiza for\u0163a dialectic\u0103 \u015fi retoric\u0103 a argument\u0103rii dintr-un spot al campaniei de mobilizare la vot cu ocazia alegerilor preziden\u0163iale din 2014 a Asocia\u0163iei Pro Democra\u0163ia. Aceast\u0103 campanie a fost creat\u0103 de agen\u0163ia <a href=\"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/am-realizat-acesta-lucrare-cu-scopul-de-a-analiza-forta-dialectica-si-retorica-a-argumentarii-dintr-un-spot\/\" class=\"read-more\">Read More &#8230;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437335","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437335","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437335"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437335\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}