{"id":437269,"date":"2018-08-15T06:33:26","date_gmt":"2018-08-15T06:33:26","guid":{"rendered":"https:\/\/essaypaper.org\/aspecte-ale-modificarilor-constiintei-in-evolutia-sinelui\/"},"modified":"2018-10-24T09:13:43","modified_gmt":"2018-10-24T09:13:43","slug":"aspecte-ale-modificarilor-constiintei-in-evolutia-sinelui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/aspecte-ale-modificarilor-constiintei-in-evolutia-sinelui\/","title":{"rendered":"Aspecte ale modificarilor constiintei in evolutia Sinelui"},"content":{"rendered":"<p>Sinele a fost amplu studiat de c\u0103tre psihologii umani\u015fti, fiind pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu poten\u0163ialul de dezvoltare sau evolu\u0163ie a personalit\u0103\u0163ii. G. Allport (1955) elaboreaz\u0103 teoria proprium-ului, unde \u201eSelful reprezint\u0103 nucleul fiin\u0163ei noastre\u201d, fiind un concept mai larg dec\u00e2t acelea de Eu \u015fi Con\u015ftiin\u0163\u0103, iar acesta exprim\u0103 procesul de dezvoltare a identit\u0103\u0163ii proprii, a con\u015ftiin\u0163ei de sine.<br \/>\n Sinele este v\u0103zut de Jung ca arhetipul central \u2013 av\u00e2nd rol reglator, conferind sens \u015fi ordine psihismului uman, cu o func\u0163ie profund t\u0103m\u0103duitoare \u2013 nu poate fi despar\u021bit de arhetipul Dumnezeu. Acest concept fiind denumit de Jung, individuare. Sinele reprezint\u0103 psihismul spiritualizat la care trebuie s\u0103 aspir\u0103m (prin \u201esineizare\u201d \u2013 proces de c\u0103utare a Sinelui), iar prin procesul de individua\u0163ie psihismul uman \u00ee\u015fi poate atinge acest\u0103 \u00eemplinire, spiritualiz\u00e2ndu-se. Scopul final al individua\u0163iei este legat de dezvoltarea, re\u00eentregirea personalit\u0103\u0163ii \u015fi maturizarea con\u015ftiin\u0163ei, devenirea Sinelui reprezent\u00e2nd \u0163elul ultim al procesului de individuare.<br \/>\n K. C. Freeman (1991) vorbe\u015fte despre patru principii ale psihosintezei:<\/p>\n<p> 1. Principiul dez-identific\u0103rii (\u201edez-identification principle\u201d) const\u0103 \u00een capacitatea con\u015ftiin\u0163ei de a-\u015fi observa propriile con\u0163inuturi pentru a le putea controla. Acest principiu este \u00eent\u00e2lnit \u00eentr-o alt\u0103 manier\u0103 \u015fi \u00een filosofia lui Krishnamurti sau Gurdjieff. Dez-identificarea intervine incon\u015ftient \u015fi este urmat\u0103 de identificarea cu centrul con\u015ftiin\u0163ei pure (Sinele).<br \/>\n 2. Principiul \u00een\u0163elepciunii interioare (\u201einner wisdom\u201d principle) este legat de \u00eendep\u0103rtarea blocajelor \u015fi barierelor existente la nivelul con\u015ftiin\u0163ei, eliberarea de aceste obstacole av\u00e2nd ca rezultat dob\u00e2ndirea unei cunoa\u015fteri superioare, definind capacitatea proprie, existent\u0103 \u00een fiecare om de a fi propriul s\u0103u ghid. Aceast\u0103 \u00een\u0163elepciune interioar\u0103 este cea mai de seam\u0103 component\u0103 necesar\u0103 dezvolt\u0103rii sau cre\u015fterii personale.<\/p>\n<p> 3. Principiul voin\u0163ei (\u201ewill principle\u201d) descrie necesitatea unei voin\u0163e active, care s\u0103 men\u0163in\u0103 o stare de acceptare a realit\u0103\u0163ii interioare.<br \/>\n 4. Principiul unit\u0103\u0163ii (\u201eunity principle\u201d) are la baz\u0103 ideea apartenen\u0163ei noastre la \u00eentreg, fiindc\u0103 apar\u0163inem unei astfel de con\u015ftiin\u0163e, subliniind rela\u0163ia de interdependen\u0163\u0103 care exist\u0103 \u00een cadrul componentelor \u00eentregului. Acest principiu postuleaz\u0103 concep\u0163ia gestaltist\u0103 c\u0103 orice sistem este un \u00eentreg, iar orice schimbare \u00een una din p\u0103r\u0163ile care \u00eel compun influen\u0163eaz\u0103 celelalte p\u0103r\u0163i \u015fi implicit \u00eentregul. R. Assagioli a expus teoria \u015fi practica psihosintezei \u00een numeroase lucr\u0103ri, cele mai importante fiind: \u201ePsihosinteza \u2013 pentru armonia vie\u0163ii\u201d (1965) \u015fi \u201ePrincipii \u015fi metode ale psihosintezei terapeutice\u201d(1977).<br \/>\n V. E. Frankl (1905-1997) lanseaz\u0103 conceptul de \u201eSelftranscedere\u201d prin care subliniaz\u0103 capacitatea de transcedere \u015fi cosmizare a omului. Selftranscederea \u00eenseamn\u0103 ascensiunea spiritual\u0103 prin dep\u0103\u015firea Sinelui individual, fiind comparabil\u0103 cu Sinele transcendent postulat de Ken Wilber. Omul trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un sens, care trebuie c\u0103utat dincolo de Sine, acesta fiind Suprasensul comparabil cu Dumnezeu \u015fi sensul spiritual al credin\u0163ei religioase.<br \/>\n Ken Wilber propune o abordare integral\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te evolu\u021bia con\u0219tiin\u021bei, pornind de la cele mai joase nivele c\u0103tre cele mai ridicate. Aceasta este privit\u0103 pe nivele ale gradului de con\u0219tient\u0103 asupra realit\u0103\u021bii, unde pe fiecare nivel avem o alt\u0103 perspectiva \u0219i o alt\u0103 semnifica\u021bie a acesteia, pornind de la materie, c\u0103tre trup, merg\u00e2nd mai departe c\u0103tre minte, suflet \u0219i spirit.<br \/>\n Acesta spune c\u0103 \u201cviziunea asupra lumii este mintea, g\u00e2ndirea, iar baza este trupul, venind din Spirit. Aceste trupuri-min\u021bi evolueaz\u0103, d\u00e2nd na\u0219tere la noi lumi pe m\u0103sur\u0103 ce Spiritul \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 propriul poten\u021bial, o floare radianta a prim\u0103verii Kosmice; nu avem un Big Bang (Marea Explozie) ci un Big Boom (Marea \u00cenflorire).<br \/>\n \u00cen fiecare stadiu al dezvolt\u0103rii, lumea arat\u0103 diferit, deoarece lumea este diferit\u0103 \u2013 iat\u0103 care este marea revela\u021bie postmodern\u0103.\u201d.<br \/>\n In toate stadiile avem o constiinta care se desfasoara treptat, din ce in ce mai mult, iar cu fiecare treapta de evolutie devine din ce in ce mai constienta de sine, trezindu-se din starea de constiinta normala, catre o stare de constiinta modificata, transpersonala- transconstienta.<br \/>\n Expunand teoria celor patru cvadrante sau a Celor Mari Trei ca fiind fatete ale Spiritului sau ale Vidului. Spiritul fiind descris prin trei limbaje: eu, noi si Acela. Iar Vidul care se manifesta ca subiect si ca obiect, atat la singular cat si la plural, formand astfel cvadrantele, in care fiecare cvadrant isi manifesta esenta sa spirituala, desavarsind-o.<br \/>\n Insa aceste figuri ale cvadranelor reprezinta doar stadiile constiintei medii, din punct de vedere al dezvoltarii istorice. Ele nu iau in calcul stadiile inalte, profunde ale constiintei. Insa, Wilber ne propune mai departe un model de evolutie al constiintei comparat cu Scara, Cataratorul si Privelistea. In care Scara este reprezentata de nivelurile de baza ale constiintei, Cataratorul care reprezinta Sinele, este cel care urca pe scara constiintei, avand o Priveliste diferita de pe fiecare treapta a evolutiei.<br \/>\n Scare se poate dezvolta chiar inainte ca sinele individual sa fie dispus sa ii urce treptele.<br \/>\n Fiecare treapta, sau pivot, cum il numeste Wilber, are o structura de 1-2-3. \u201cUnu, sinele se dezvolta catre un nou nivel al constiintei si se identifica cu acel nivel, devine \u201cuna cu el\u2019. Doi, incepe sa se dezidentifice cu el, sa il transceanda. Trei, se identifica cu un nou nivel si se centreaza pe acesta. Noua treapta se sprijina pe cea anterioara, o include si o integreaza in propria sa expansiune, iar aceasta integrare este a treia si ultima subfaza a pivotului.\u201d Procesul evolutiv avand un caracter fluid, curgator iar trecerea este progresiva, Sinele aflandu-se, de fapt, intre etape. O parte se afla pe o treapta inferioara, o parte pe o treapta prezenta si o alta parte, pe nivelul urmator.<br \/>\n Fiecare treapta a dezvoltarii pe care Sinele o strabate, aduce o alta viziune diferita asupra lumii. Aceasta viziune diferita, datorita identitatii diferite pe care o are Sinele in fiecare etapa de dezvoltare, avand atat nevoi cat si o atitudine morala diferita fata de nivelul anterior, pe care l-a parcurs.<br \/>\n Pe aceasta scara, de altfel ca in orice alt process evolutiv, pot aparea evenimente traumatice care pun in dificultate, sau chiar blocheza evolutia Sinelui, intr-o anumita etapa. O pare a Sinelui ramane blocata in etapa in care a avut loc trauma, iar restul poate continua sa creasca, insa o v-a face scindat. De altfel, aceasta disociere poate avea loc in diferitele faze ale dezvoltarii, daca au avut loc evenimente traumatice, iar Sinele tot mai disociat. Daca evenimentul traumatic este sever, dezvoltarea acestiua se poate opri in acel loc. Acea parte care nu se mai dezvolta, este cea care influenteaza viziunea prin care Sinele, priveste lumea. Aceasta parte mica ce ramane in urma, saboteaza Sinele, ducand catre o patologie nevrotica sau chiar psihotica. Raportandu-se la el ca la un \u201crazboi civil interior\u201d. Wilber coreleaza un anumit tip de terapie, pentru fiecare nivel la care ar putea aparea patologia, asa cum avem in schema de mai jos.<br \/>\n Cu cat Sinele urca aceste trepte\/pivoti, cu atat nivelul de constiinta se largeste, ducand catre o stare de constiinta cosmica (ne-divina) iar mai departe catre constiinta universala (divina).<br \/>\n Cu toate acestea, avem posibilitatea sa traim o experienta spirituala \u2013experiente de varf sau stare modificata de constiinta- in orice moment al vietii noastre. Acestea experiente pot aparea in mod spontan, in momente de inaltare, de pasiune sexuala, reverie, stari induse de medicamente, aducand transformari profunde vietii si constiintei celui ce le experimenteaza. O persoana care este la nivelul 3, poate avea o experienta de la nivelul 4, insa nu se poate mai sus.<br \/>\n Referindu-ne la stadiile spiritual sau transpersonale ale dezvoltarii (nivelul 7), acesta pot fi atinse doat daca atingem si integram stadiile anterioare, pe fiecare in parte. Adica, acele experiente de varf, devin experiente permanente. Iar totul cere timp si efort sustinut pentru a putea trece de la nivelul de samanta la cel de copac sau padure. Aceste stari, au nevoie sa fie implementate in structura propriei vieti, pentru a putea devenii trasaturi ale persoanei ce experimenteaza starea modificata de constiinta. Faptul ca exista accesarea acelei stari de constiinta, nu este suficient pentru a fi cu adevarat acolo, este nevoie sa se treaca prin fiecare etapa de evolutie, asa cu prezenta mai devrea cei trei pasi de crestere (fuziune-diferentiere-integrare).<br \/>\n Auribundo: \u201cEvolutia spiritual urmeaza logica desfasurarilor succesive; poate face un pas decisive abia cand pasul anterior a fost desavarsit: chiar daca constiinta poate inghiti sau sari anumite etape minore prin ascensiuni bruste, rapide, ea trebuie sa se intoarca pentru a fi sigura ca terenul cucerit este anexat complet si ferm; o viteza mare [ a evolutiei- iar acest lucru este posibil]nu elimina nici pasii care trebuie facuti, nici succesiunea lor\u201d. (Wilber, 2015)<br \/>\n Ambele stari, au ca punct comun dep\u0103\u0219irea limitelor Eului \u0219i a incon\u0219tientului personal, dar sunt diferen\u021biate prin faptul c\u0103 una poate sa fie simultan o experien\u021b\u0103 at\u00e2t psihic\u0103 c\u00e2t \u0219i spiritual\u0103 iar alta doar spiritual\u0103.<br \/>\n Sri Aurobindo consider\u0103 cosmic\u0103 orice experien\u021b\u0103 non-spiritual\u0103 care are o surs\u0103 dincolo de fizic, emo\u021bional sau mental, dincolo de Eul personal. Pentru Aurobindo divin este sinonim cu \u201euniversal\u201d, transcedental, trans-cosmic. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 spiritual\u0103 av\u00e2nd sursa \u00een supraminte.<br \/>\n Dac\u0103 un individ are \u00een mod repetat experien\u021ba st\u0103rii de con\u0219iin\u021b\u0103 pur\u0103 \u00een alternan\u021b\u0103 cu una din st\u0103rile relative (veghe, vis sau somn), atunci, treptat, sistemul nervos se obisnuie\u0219te s\u0103 men\u021bin\u0103 con\u0219tiin\u021ba pur\u0103 \u00eempreun\u0103 cu una din celelalte st\u0103ri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd men\u021binerea ambelor devine o caracteristic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 a sistemului nervos. C\u00e2nd sistemul nervos uman devine complet lipsit de stres, el are capacitatea de a integra \u0219i a men\u021bine con\u0219tiin\u021ba pur\u0103, auto-referitoare, ca un cadru intern de referin\u021b\u0103 care nu se pierde niciodat\u0103 \u00een timpul ciclului veghe-vis-somn. Astfel, se ob\u021bine o nou\u0103 stare principal\u0103 a con\u0219tiin\u021bei, denumit\u0103 \u201ccon\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103\u201d. \u201cCosmic\u201d arat\u0103 dezv\u0103luirea unei capacit\u0103\u021bi mai largi a sistemului nervos, deoarece, con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103 nu este o sugestie \u0219i nici rezultatul \u00een\u021belegerii unui concept, ci este o experien\u021b\u0103 individual\u0103 care are drept corespondent o stare fiziologica masurabil\u0103 \u0219tiin\u021bific.<br \/>\n LeShan crede c\u0103 dac\u0103 astfel de experien\u021be \u201cmistice\u201d sau \u201cextreme\u201d continu\u0103 o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, ele pot fi atat de \u0219ocante sau puter nice \u00eenc\u00e2t mai degrab\u0103 pot d\u0103una \u0219i\/sau deveni patologice decat sa fie ceva considerat ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 permanent\u0103, natural\u0103 a sistemului nervos uman \u00een stadiile sale mai \u00eenalte de dezvoltare.<br \/>\n Con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103, de asemenea, o putem denumi prima stare de iluminare stabil\u0103 pentru c\u0103 individul devine iluminat despre identitatea sa esential\u0103 ca con\u0219tiin\u021b\u0103 pur\u0103. \u00cen contrast cu aceasta, \u00een experien\u021bele st\u0103rilor relative sau de veghe, mintea r\u0103m\u00e2ne tot timpul ignorant\u0103 la natura sa esen\u021bial\u0103.<br \/>\n Necunosc\u00e2nd natura sa universal\u0103, nemarginit\u0103, individul se identifica cu experien\u021ba tributelor sale relative \u0219i aceasta d\u0103 na\u0219tere unui sim\u021b al lui \u201cal meu\u201d \u0219i \u201cmie\u201d \u0219i de aici frica de a nu pierde ce este \u201cal meu\u201d sau ceea ce mi se cuvine \u201cmie\u201d. Ignoran\u021ba propriei universalit\u0103\u021bi este \u00een cele din urm\u0103 sursa \u00eengustimii min\u021bii \u0219i a suferin\u021bei.<br \/>\n Rhoda F. Orme Johnson spune c\u0103 atunci \u201d C\u00e2nd un individ a avut experien\u021ba repetat\u0103 a con\u0219tiin\u021bei transcendentale pentru un timp altern\u00e2nd cu st\u0103rile de veghe, vis \u0219i somn profund, sistemul nervos devine obi\u0219nuit cu men\u021binerea con\u0219tiin\u021bei transcendentale \u00eempreun\u0103 cu aceste st\u0103ri \u0219i starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 cosmic\u0103 \u00eencepe s\u0103 se dezvolte.\u201d<br \/>\n Starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 cosmic\u0103 \u2013 spune autoarea \u2013 se atinge prin abilitatea de a men\u021bine natura nelimitat\u0103, fericit\u0103 a con\u0219tiin\u021bei pure \u00eempreun\u0103 cu g\u00e2ndurile, activitatea, \u0219i chiar cu somnul profund, astfel \u00eenc\u00e2t cel care experimenteaz\u0103 opereaz\u0103 pe un fundal de plenitudine \u0219i fericire interioar\u0103, de \u201cbucurie etern\u0103\u201d. Aceast\u0103 stare nu este un concept ci o stare fiziologic\u0103 cu o baz\u0103 experimental\u0103.<br \/>\n Deoarece natura esen\u021bial\u0103 a Sinelui este transcendental\u0103 sau dincolo de activitate , acesta este\u201dmartorul lini\u0219tit al oric\u0103rui lucru\u201d . Individul care este stabilit \u00een con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103 este martorul lini\u0219tit \u0219i inocent a tot ce se \u00eentampl\u0103 prin el: el este un mijloc prin care natura \u00eempline\u0219te \u021belul evolu\u021biei sale. Ac\u021biunile sale sunt un r\u0103spuns la nevoile timpului. Foarte natural el execut\u0103 ac\u021biunile care rezult\u0103 \u00een orice fel de bine<br \/>\n \u00cen con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103, sistemul nervos are capacitatea de a men\u021bine starea invariabil\u0103 (absolut\u0103) cu cea variabil\u0103 (relativ\u0103). Este experimentat, \u00een mod natural, un spa\u021biu dintre fericirea interioar\u0103 absolut\u0103, infinit\u0103, neschimb\u0103toare a Sinelui, psihicul cosmic \u0219i c\u00e2mpul permanent schimb\u0103tor, finit al vie\u021bii individuale. Progresul dincolo de con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103 implic\u0103 rafinarea treptat\u0103 a experien\u021belor valorilor exterioare ale vie\u021bii \u0219i \u00eembog\u0103\u021birea experien\u021belor noastre prin percep\u021bia ce are loc \u00eentre aceste st\u0103ri opuse este doar o chestiune de timp.<br \/>\n Dac\u0103 percep\u021bia este cultivat\u0103 pas cu pas, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 percepe zona dintre relativul grosier \u0219i relativul cel mai rafinat, p\u00e2n\u0103 la punctul de jonc\u021biune cu absolutul, aceasta d\u0103 na\u0219tere unei alte st\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103, denumit\u0103 \u201ccon\u0219tiin\u021b\u0103 divin\u0103\u201d pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd percep\u021bia crea\u021biei devine foarte rafinat\u0103, aprecierea Creatorului devine bazat\u0103 pe percep\u021bia direct\u0103. La acest nivel, individul devine capabil s\u0103 perceap\u0103 \u0219i astfel s\u0103 aprecieze \u00eentreaga gam\u0103 a crea\u021biei, ca \u0219i mecanismele crea\u021biei v\u0103zute la punctul de jonc\u021biune dintre crea\u021bie \u0219i sursa sa nemanifestat\u0103, psihicul cosmic. Ca rezultat, valurile iubirii \u0219i devo\u021biunii se \u00eenal\u021b\u0103 pentru armonia, diversitatea, grandoarea \u0219i ordinea perfect\u0103 a naturii.<br \/>\n Modificarea percep\u021biei care apare \u00een aceast\u0103 etap\u0103 este datorat\u0103 substan\u021belor noi produse de sistemul digestiv \u2013 soma \u2013 din momentul \u00een care a fost ob\u021binut un sistem nervos lipsit de stresuri \u00een con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103.<br \/>\n \u201cAceast\u0103 stare a vie\u021bii \u00eentr-un non-ata\u0219ament perfect este bazat\u0103 pe con\u0219tiin\u021ba fericirii absolute, prin virtutea c\u0103reia calit\u0103tile inimii au ob\u021binut dezvoltarea complet\u0103. Deci iubirea universal\u0103 domin\u0103 inima \u2026 oceanul lini\u0219tit al fericirii \u00eencepe s\u0103 se \u00eenal\u021be \u00een valuri de devo\u021biune. Inima, \u00een starea sa de etern\u0103 bucurie, \u00eencepe s\u0103 se reverse \u0219i aceasta \u00eencepe s\u0103 adune toate lucrurile \u00eempreun\u0103 \u0219i s\u0103 elimine golful separ\u0103rii dintre Sine \u0219i activitate. \u00cencepe s\u0103 se dezvolte \u00een Sine unirea \u00eentregii diversit\u0103ti.\u201d (Maharishi, 1969, p. 307)<br \/>\n Dac\u0103 individul aflat \u00een con\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103 efectueaz\u0103 activita\u021bile care angajeaz\u0103 cele mai rafinate sim\u021b\u0103minte de servitudine, reveren\u021b\u0103 \u0219i iubire, aceasta ajut\u0103 ca percep\u021bia s\u0103 devin\u0103 atat de rafinat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 aprecia valorile cele mai rafinate ale fiec\u0103rui obiect al percep\u021biei, \u00eempreun\u0103 cu con\u0219tiin\u021ba nemarginit\u0103. Astfel de experien\u021be ajut\u0103 la intarirea sistemului nervos pentru a func\u021biona mult mai integrat la cele dou\u0103 nivele. Ca rezultat, separarea dintre Sine \u0219i existen\u021ba obiectiv\u0103 este dizolvat\u0103 aproape complet.<br \/>\n Ultimul pas al dezvolt\u0103rii consta \u00een con\u0219tientizarea dispari\u021biei separ\u0103rii dintre cunosc\u0103tor (Sine) \u0219i obiectul cunoa\u0219terii (realitatea exterioar\u0103). Provenind din aceea\u0219i surs\u0103, ambele au aceea\u0219i natur\u0103 \u0219i la acest nivel al crea\u021biei, ele sunt identice. Cu timpul, func\u021bionarea fiziologic\u0103 devine at\u00e2t de rafinat\u0103 \u00eenc\u00e2t valoarea cea mai rafinat\u0103 a percep\u021biei se ridic\u0103 la nivelul valorii infinite a percep\u021biei. Spa\u021biul dintre aspectul relativ \u0219i absolut al vie\u021bii, care este aproape trecut \u00een con\u0219tiin\u021ba divin\u0103, este eliminat complet \u0219i \u00eentreaga via\u021b\u0103 cosmic\u0103 este realizat\u0103, a nu fi nimic altceva decat Sinele ce func\u021bioneaz\u0103 \u00een el \u00censu\u0219i. De aceea putem numii acest tip de con\u0219tiin\u021b\u0103: \u201ccon\u0219tiin\u021ba unit\u0103\u021bii\u201d.<br \/>\n \u00cen con\u0219tiin\u021ba unit\u0103\u021bii ambele realit\u0103\u021bi, interioar\u0103 \u0219i exterioar\u0103 sunt observate \u00een termenii Sinelui universal \u2013 psihicul cosmic. De asemenea, fazele dezvolt\u0103rii \u00een \u00eens\u0103\u0219i con\u0219tiin\u021ba unit\u0103\u021bii. \u00cen faza ini\u021bial\u0103 a con\u0219tiin\u021bei unit\u0103\u021bii, doar obiectul primar al percep\u021biei este experimentat \u00een termenii Sinelui. Gradat, obiectele secundare \u0219i ter\u021biare ale percep\u021biei devin, de asemenea, experimentate \u00een termenii Sinelui, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd toate valorile percep\u021biei sunt experimentate ca fiind nimic altceva dec\u00e2t Sinele, psihicul cosmic.<br \/>\n Aceast\u0103 stare a con\u0219tiin\u021bei reprezint\u0103 \u00eentregimea fundamental\u0103 sau unitatea vie\u021bii.<br \/>\n \u201cLa acest nivel al psihismului lumina cunoa\u0219terii se intensific\u0103 subit, izbucnind \u0219i decant\u00e2ndu-se \u00een sentimentul cople\u0219itor, unic \u0219i indestructibil al prezen\u021bei de sine : al prezen\u021bei de sine \u00een lumea \u0219i prin lumea care \u2018prinde deodata chipul\u2019 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de clar al Sinelui. Tot ceea ce este \u2018se preschimb\u0103 \u00een sine\u2019: sinele \u00ee\u0219i descoper\u0103 fiin\u021ba aici \u0219i pretutindeni\u2026\u201d (p104) Mircea Corneliu \u2013 Intercomunicare.<br \/>\n Conform lui Hegel, aceast\u0103 unificare reprezint\u0103 scopul fundamental al cunoa\u0219terii umane, pentru c\u0103 permite individului s\u0103: \u201c\u2026\u00eenlature din lumea obiectiv\u0103, care st\u0103 \u00een fa\u021ba noastr\u0103, ciud\u0103\u021benia sa \u0219i a\u0219a cum se spune, s\u0103 ne reg\u0103sim \u00een ea ca acas\u0103: ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 altceva dec\u0103t s\u0103 aducem lumea obiectiv\u0103 \u00eenapoi \u2026 la sinele nostru cel mai interior.\u201d<br \/>\n Fiecare trece prin acest proces \u00een propriul mod, ca rezultat al percep\u021biei sale fa\u021b\u0103 de Divinitate \u0219i tot ceea ce-l \u00eenconjoar\u0103. Arhetipul \u00een sine nu are nicio putere magic\u0103, este un simplu con\u021binut mental. Arhetipul divinit\u0103\u021bii, al Totalit\u0103\u021bii, fiind cel mai important este ultimul con\u021binut con\u0219tient \u0219i este \u00eenso\u021bit de cel mai intens activism energetic emo\u021bional.<br \/>\n Acesta este un fenomen uman \u0219i nu are leg\u0103tur\u0103 cu misticismul. Omul este inzestrat cu toate \u201cmecanismele\u201d pentru a putea ajunge la cap\u0103tul procesului de individuare. Odat\u0103 con\u0219tientizat acest ultim con\u021binut mental, omul poate transcede mintea, ajung\u00e2nd la spa\u021biul spiritului pur, trans-conceptual.<br \/>\n Inteligen\u021ba omului este echipat\u0103 de la origine pentru o cunoa\u0219tere infinit\u0103 \u0219i poate s\u0103 sesizeze ansamblul mecanismelor care guverneaz\u0103 via\u021ba. Puterea inteligen\u021bei umane desf\u0103\u0219urate \u00een totalitate se poate, probabil, \u00eentinde la totalitatea universului.<br \/>\n Cit\u00e2ndu-i pe L.Pauwels si J.Bergier \u201eaceast\u0103 putere se opre\u0219te acolo unde inteligen\u021ba ajuns\u0103 la cap\u0103tul misiunii ei, presimte c\u0103 mai e \u201eceva\u201d dincolo de univers. Aici con\u0219tiin\u021ba analogic\u0103 \u00ee\u0219i pierde orice posibilitate de func\u021bionare. Nu exist\u0103 \u00een Univers modele de ceea ce se afl\u0103 dincolo de Univers. Aceast\u0103 poart\u0103 de netrecut este accea a \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu\u201d.<br \/>\n Maslow (2007) \u00een urma studiilor efectuate, a reu\u0219it s\u0103 ofere c\u00e2teva tras\u0103turi specifice unei persoane auto-realizate :<br \/>\n 1. O percep\u021bie superioar\u0103 a realit\u0103\u021bii \u2013 sunt capabili s\u0103 perceap\u0103 lumea, oamenii din jur \u00eenrt-un mod clar \u0219i obiectiv. Ei v\u0103d realitatea asa cum este, nu cum ar vrea ei s\u0103 fie.<br \/>\n 2. O mai mare acceptare a celorlal\u021bi, a naturii \u0219i a lui \u00eensu\u0219i \u2013 accept\u0103 at\u00e2t calit\u0103\u021biile c\u00e2t \u0219i defectele proprii sau ale altora, f\u0103r\u0103 a se sim\u021bii vinova\u021bi de ceea ce simt.<br \/>\n 3. Spontaneitate, simpatie \u0219i naturale\u021be \u2013 are un comportament direct, deschis, natural, ne fiind bazat pe un rol social, mascat de persona.<br \/>\n 4. Centrarea pe probeme \u2013 con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 au o misiune de \u00eendeplinit \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 \u00eentrega energie pentru \u00eendeplinirea ei. Aceast\u0103 chemare fiind esen\u021bial\u0103 pentru a te realiza, iar dedicarea lor total\u0103 pentu scopul urm\u0103ri \u00eei aju\u0103 la implinirea metanevoilor.<br \/>\n 5. Nevoia de intimitate \u0219i independen\u021b\u0103 \u2013 persoanele armonioase, nu numai c\u0103 nu sunt instare s\u0103 se izoleze de ceilal\u021bi f\u0103r\u0103 efecte d\u0103un\u0103toare, dar au nevoie de solititudne. Pentru a-\u0219i atinge scopurile au nevoie de ei \u00een\u0219i\u0219i, nu de ajutorul celorlal\u021bi. Datorit\u0103 acestei independen\u021be pot fi vazu\u021bi ca fiind reci, neprieteno\u0219i, dar ei sunt pur \u0219i simplu mai autonomi dec\u00e2t omul obi\u0219nuit \u0219i nu solicit\u0103 sprijin de la al\u021bi oameni.<br \/>\n 6. Boga\u021bia crescut\u0103 a reac\u021biilor emo\u021bionale \u2013 chiar \u0219i cele mai obi\u0219nuite \u0219i comune experien\u021be pot fi tr\u0103ite la un nivel \u00eenalt de \u00eenc\u00e2ntare. Ei percep realitatea \u00een continu\u0103 schimbare \u0219i deci totul este nou, provoc\u00e2nd o stare de admira\u021bie fa\u021b\u0103 de orice experien\u021b\u0103.<br \/>\n 7. Experien\u021bele de v\u00e2rf sau mistice \u2013 acestea au perioade de extaz intens, de \u00eenc\u00e2ntare \u00een care ego-ul este transces, \u00een timpul acestor st\u0103ri, ele se simt atotputernice, av\u00e2nd deplin\u0103 \u00eencredere \u00een sine. Maslow spune c\u0103 orice experien\u021b\u0103 care se \u00eendreapt\u0103 spre ceva perfect, tinde s\u0103 produc\u0103 o experien\u021b\u0103 de v\u00e2rf.<br \/>\n 8. \u201eIdentificare\u201d crescut\u0103 cu umanitatea \u2013 \u00ee\u0219i manifest\u0103 permanent dorin\u021ba de a-i ajuta pe oameni \u0219i chiar dac\u0103 adesea sunt dezam\u0103gi\u021bi de comportamentul, atitudinile celor din jur, nu \u00eenceteaz\u0103 niciodat\u0103 sa-i ajute; av\u00e2nd atitudinea de frate mai mare, \u00een cadrul interac\u021biuniilor sociale.<br \/>\n 9. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea rela\u021biilor interpersonale \u2013 are un cerc restr\u00e2ns de prieteni, dar caracterizat de o rela\u021bie profund\u0103 \u0219i intens\u0103. Atrag adesea admiratori, discipoli, \u00een astfel de rela\u021bii , leg\u0103turiile fiind \u00een general unilaterale, admiratorul cer\u00e2ndu-i acestuia mai mult decat poate\/ vrea sa-i ofere.<br \/>\n 10. Structur\u0103 democrtic\u0103 de caracter \u2013 acestea sunt foarte tolerante, accept\u0103 pe oricine, nu au prejudec\u0103\u021bi rasiale, religioase sau sociale ; sunt dornice s\u0103 asculte orice persoan\u0103 de la care pot \u00eenv\u0103\u021ba ceva, iar fa\u021b\u0103 de cei mai pu\u021bin educa\u021bi nu adopt\u0103 o atitudine de om superior ci \u00eei trateaz\u0103 la fel ca \u0219i pe ceilal\u021bi.<br \/>\n 11. Creativitate mult crescut\u0103 \u2013 chiar daca nu sunt to\u021bi arti\u0219ti sau scriitori, chiar dac\u0103 nu produc crea\u021bii artistice ei sint creativi \u00een domeniul de activitate. Asta nu \u00eenseamn\u0103 ca nu gre\u0219esc, fiind con\u0219tien\u021bi ca \u201ecine nu creeaz\u0103 nu gre\u0219e\u0219te\u201d<br \/>\n 12. Rezisten\u021ba la encultura\u021bie \u2013 dup\u0103 cum am v\u0103zut, sunt persoane independente, ca urmare se sunt liberi s\u0103 nu adere la un mod de gandire prestabilit; nu se r\u0103zvr\u0103tesc \u00eempotriva normelor sociale, chiar dac\u0103 le consider\u0103 ne constructive \u00een unele situa\u021bii, deoarece ace\u0219tia sunt condu\u0219i de propriul sine \u0219i nu de legile culturii \u00een care tr\u0103iesc.<br \/>\n Maslow spune c\u0103 aceste persoane cu toate ca pot p\u0103rea ca fiind \u201esfin\u021bi \u00een via\u021b\u0103\u201d , ele \u00eembin\u0103 binele \u0219i raul \u0219i le transced. Fa\u021b\u0103 de persoanele obi\u0219unite, aceste persoane con\u0219tiente de Sine las\u0103 s\u0103 se manifeste toate st\u0103rile tensionate prin care trec, ne refuz\u00e2ndu-le.<br \/>\n Bibliografie:<br \/>\n Brazdau,Ovidiu \u2013 Experienta Constientizarii. Teorii si cercetari modern privind starile de constienta, Ed. Info-Sanatate, Bucuresti, 2010<br \/>\n Brazdau, Ovidiu \u2013 Coeficientul de constientizare. The Consciouness Quotient (CQ) &amp; The CQ Inventory \u2013Theory and Research-, Ed. Info-Sanatate, Bucuresti, 2011<br \/>\n Maslow, Abraham H. \u2013 Motivatie si personalitate, Ed. Trei, Bucuresti, 2007<br \/>\n Hawkins, David R. \u2013 Transcederea Nivelurilor Constiintei. Scara spre iluminare, Ed. Cartea Daath, Bucureti, 2007<br \/>\n Hawkins, David R. \u2013Sinele: realitate si subiectivitate, Ed. Cartea Daath, Bucureti, 2006<br \/>\n Wilber, Ken \u2013 O scurta istorie a tuturor lucrurilor, Ed. Elena Francisc Publishing,Bucuresti, 2015<br \/>\n Wilber, Ken \u2013 Fara granite. Abordari orientale si occidentale ale dezvoltarii personale, Ed. Elena Fancisc Publishing, Bucuresti, 2005<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sinele a fost amplu studiat de c\u0103tre psihologii umani\u015fti, fiind pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu poten\u0163ialul de dezvoltare sau evolu\u0163ie a personalit\u0103\u0163ii. G. Allport (1955) elaboreaz\u0103 teoria proprium-ului, unde \u201eSelful reprezint\u0103 nucleul fiin\u0163ei noastre\u201d, fiind un concept mai larg dec\u00e2t acelea <a href=\"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/aspecte-ale-modificarilor-constiintei-in-evolutia-sinelui\/\" class=\"read-more\">Read More &#8230;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437269","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437269","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437269"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437269\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}