\u201c\u00cen g\u00e2ndirea tradi\u021bional\u0103, p\u00e2inea \u0219i colacul concentreaz\u0103 (\u2026) o simbolic\u0103 \u00een totalitate benefic\u0103: bucurie, rodnicie, bel\u0219ug, fertilitate, puritate. \u00censcrise pe o ax\u0103 comun\u0103, aceste semnifica\u021bii se acumuleaz\u0103 \u00eentr-o energie simbolic\u0103 pe care omul se str\u0103duie\u0219te s-o capteze.\u201d
\n Datinile, obiceiurile, tradi\u021biile, semnele vremuirii, simbolistica p\u00e2inii ca arhetip de trecere se integreaz\u0103 elementelor deosebit de valoroase ale culturii spirituale populare, fiind cele ce definesc, al\u0103turi de multe altele, particularit\u0103\u021bile etnice ale unui popor. De asemeni, ele imprim\u0103 colectivit\u0103\u021bii norme de conduit\u0103 \u00een via\u021ba social\u0103 \u0219i \u00een familie, ilustreaz\u0103 profunzimea sim\u021birii umane \u0219i reflect\u0103 concep\u021bia despre via\u021b\u0103. Bucovina este raiul p\u0103m\u00e2ntesc \u00een care veacurile se adun\u0103 la sfat \u00een ceasurile sfinte ale s\u0103rb\u0103torilor, c\u00e2nd clopotele bat rar, urzind ve\u015fnicia \u00een melodioase ecouri, este \u0163inut emblematic pentru trecutul rom\u00e2nesc. \u00cen Bucovina, sate str\u00e2nse \u00een ghioc de m\u0103n\u0103stiri, \u00een\u015firate de-a lungul r\u00e2urilor \u015fi mun\u0163ilor, pe unde au p\u0103\u015fit c\u00e2ndva alaiurile voievodale, a\u015fteapt\u0103 oaspe\u0163ii la r\u0103scruci de anotimpuri. Bucovina este sfin\u0163enie, fream\u0103t\u0103 de mituri \u015fi de ritualuri, desf\u0103\u015foar\u0103, c\u00e2nd culmi de brazi \u015fi mesteceni, c\u00e2nd r\u00e2uri limpezi \u015fi n\u0103valnice. \u00cen Bucovina totul se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ritualic: \u015fi focul \u015fi via\u0163a \u015fi s\u0103rb\u0103torile. Bucovinencele \u015ftiu rostul \u015fi or\u00e2nduiala bucatelor, care nu se pot fr\u0103m\u00e2nta dec\u00e2t sub obl\u0103duirea tainic\u0103 a semnelor lui Dumnezeu. Sub sumanul aspru \u0219i ros de zile grele, \u021b\u0103ranul rom\u00e2n ascunde fream\u0103tul sufletului manifestat \u00een diferite momente de ceremonial, prin practicarea semnelor vremuirii. Existen\u021ba omului este conceput\u0103 ca o trecere \u00een care via\u021ba parcurge mai multe etape sau praguri. Gr\u00e2ul reprezint\u0103 elementul care \u00eenso\u021be\u0219te via\u021ba omului \u00een marile treceri. Drumul gr\u00e2ului sau al bobului de gr\u00e2u p\u00e2n\u0103 la transformarea lui \u00een p\u00e2ine parcurge un \u00eentreg proces spiritual \u0219i tehnologic.
\n O comunitate rural\u0103 reprezentativ\u0103 pentru specificul etnografic al Bucovinei este reprezentat\u0103 de cea din Vicov. Prin dimensiunile reduse \u0219i prin pozi\u021bia geografic\u0103 limitrof\u0103, Vicovul se dovede\u0219te a fi un sat dintre cele mai conservatoare din zon\u0103 \u0219i prin aceasta, unul dintre cele mai bogate depozite de semne, obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii. G\u00e2ndirea simbolic\u0103 este cosubstan\u021bial\u0103 \u021b\u0103ranului din Vicov: ea precede limbajul \u0219i g\u00e2ndirea discursiv\u0103. Semnul reveleaz\u0103 anumite aspecte ale realit\u0103\u021bii, cele mai profunde, \u0219i respinge orice alt mijloc de cunoa\u0219tere. Chiar dac\u0103 pare desuet, s\u0103 nu uit\u0103m \u00een\u021belesul pentru c\u0103 \u00een aceste simboluri nu stau doar ni\u0219te oameni, stau ni\u0219te genera\u021bii. Manifestarea timpului mitic este al str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri \u0219i at\u00e2ta timp c\u00e2t va exista ea, at\u00e2t vom exista \u0219i noi, deoarece \u00een tradi\u021bii vedem un tezaur de spiritualitate, de dragoste \u0219i de demnitate. Cite\u0219ti despre p\u00e2ine ca arhetip al trecerii \u0219i, o vreme cel pu\u021bin o prive\u0219ti altfel. Descoperi risipa de sensuri \u0219i de gesturi care se f\u0103cea cu ocazia momentelor importante din via\u021ba omului (na\u0219tere, botez, nunt\u0103, \u00eenmorm\u00e2ntare) \u0219i \u00een\u021belegi c\u0103 nu e\u0219ti cu nimic mai bogat dec\u00e2t str\u0103mo\u0219ii. \u00cen tradi\u0163ia cre\u015ftin-ortodox\u0103, p\u00e2inea este simbolul vie\u0163ii, pe care omul i-o ofer\u0103 lui Dumnezeu. Aceste valen\u0163e sacre s-au transmis, de altfel, \u015fi \u00een tradi\u0163ia popular\u0103, p\u00e2inea \u00een sine \u00eensemn\u00e2nd via\u0163\u0103. \u015ei nu putem s\u0103 exemplific\u0103m mai bine acest simbol dec\u00e2t g\u00e2ndindu-ne la modul \u00een care \u015fi acum, ca \u015fi odinioar\u0103, se preg\u0103tesc femeile din Vicov s\u0103 fac\u0103 p\u00e2inea: \u00een haine curate, cu broboada schimbat\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u00e2nd cu grij\u0103 aluatul, \u00een covata de lemn, cu f\u0103ina cernut\u0103, cu ap\u0103 curat\u0103, de izvor, ad\u0103ug\u00e2nd drojdia care va da via\u0163\u0103 aluatului, \u00eel va face s\u0103 creasc\u0103, primenind apoi t\u0103vile \u015fi cuptorul, f\u0103c\u00e2nd semnul crucii \u00eenainte de a o pune la copt \u015fi, \u00een fine, preg\u0103tind un \u015ftergar alb, pe care va fi a\u015fezat\u0103 p\u00e2inea aburind\u0103. \u201eGr\u00e2ul este cinstea mesei, iar p\u0103pu\u015foiul e hrana casei\u201c , spunea folcloristul Simeon Florea Marian, referindu-se la rolul de c\u0103p\u0103t\u00e2i al p\u00e2inii.
\n Cinstirea p\u00e2inii constituie \u00eenc\u0103 un ritual sacru \u00een Vicovu de Sus. Nu ve\u0163i vedea niciun b\u0103tr\u00e2n din aceast\u0103 parte de \u0163ar\u0103 care s\u0103 nu te mu\u015ftruluiasc\u0103 aspru dac\u0103 te va vedea arunc\u00e2nd p\u00e2inea r\u0103mas\u0103 de la mas\u0103 sau chiar firimiturile. S\u0103 nu uit\u0103m, de asemenea, comportamentul oamenilor satului \u00een fa\u0163a p\u00e2inii proaspete puse pe mas\u0103: cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103, st\u00e2lpul casei, sau mama copiilor face semnul crucii deasupra p\u00e2inii \u015fi abia apoi o fr\u00e2nge \u015fi o \u00eemparte, simbol transferat mai apoi \u015fi c\u0103tre m\u0103m\u0103lig\u0103, ca un un substitut al p\u00e2inii celei \u201ede toate zilele\u201c, care se taie cu a\u0163a \u00een patru, \u00een form\u0103 de cruce. \u201ePrima buc\u0103\u0163ic\u0103 (mai ales din p\u00e2inea de gr\u00e2u nou) este considerat\u0103 ofrand\u0103 pentru cei mor\u0163i \u015fi trebuie aruncat\u0103 ritual pentru ace\u015ftia. Ultima, numit\u0103 \u015fi \u00abbuc\u0103\u0163ica norocului\u00bb, \u00abbuc\u0103\u0163ica puterii\u00bb, concentreaz\u0103, \u00een g\u00e2ndirea popular\u0103, o putere magic\u0103 de influen\u0163are a viitorului copiilor, dar \u015fi al adul\u0163ilor\u201c .
\n Cultura tradi\u021bional\u0103 din Vicov asociaz\u0103 ciclul de existen\u021b\u0103 a gr\u00e2ului (sem\u0103nat, \u00eencol\u021bire, recoltare, secerat, f\u0103in\u0103) cu cel al omului (na\u0219tere, botez, c\u0103s\u0103torie \u0219i moarte). \u00cen acest sens, Ion Ghinoiu consider\u0103 c\u0103: \u201cconform g\u00e2ndirii magice, spiritul gr\u00e2ului locuie\u0219te \u00een corpul plantei mam\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta face s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103, se usuc\u0103 \u0219i moare, dup\u0103 care se retrage \u00een ad\u0103postul impenetrabil al noii semin\u021be devenind, prin genera\u021bii succesive, nemuritor. Dar avatarurile spiritului gr\u00e2ului care \u00eencol\u021be\u0219te (se na\u0219te), cre\u0219te \u0219i se \u00eenmul\u021be\u0219te continu\u0103 nu numai \u00een s\u0103m\u00e2n\u021ba \u00eenhumat\u0103, ci \u0219i \u00een s\u0103m\u00e2n\u021ba m\u0103cinat\u0103, transformat\u0103 apoi \u00een alimentul sacru (p\u00e2inea, colacul) \u0219i \u00een final, \u00eensufle\u021bit\u0103 printr-un rit de incinerare, coacerea \u00een cuptor, pe vatr\u0103. Prin compara\u021bie cu via\u021ba omului, ciclul plantei este lumea de aici, spiritul gr\u00e2ului viu, ciclul semin\u021bei, de la s\u0103m\u00e2n\u021ba recoltat\u0103 la s\u0103m\u00e2n\u021ba sem\u0103nat\u0103, \u0219i lumea de dincolo, a gr\u00e2ului mort. Precum omul, spiritul gr\u00e2ului are preexisten\u021b\u0103, existen\u021b\u0103 \u0219i postexisten\u021b\u0103.\u201d Acest paralelism simbolic este ilustrat astfel. Omul parcurge urm\u0103toarele stadii sau praguri de trecere: concep\u021bia-\u00eentemeierea casei copilului (prag de trecere); via\u021ba sufletului \u00een p\u00e2ntecele matern (preexisten\u021ba); na\u0219terea copilului (prag de trecere); ciclul vie\u021bii \u2013 de la na\u0219tere la moarte (existen\u021ba); moartea omului (prag de trecere); ciclul mor\u021bii-drumul mitic spre ve\u0219nicie \u0219i \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia divin\u0103 (postexisten\u021b\u0103). Gr\u00e2ul, de asemenea parcurge urm\u0103toarele praguri de trecere sau existen\u021be: sem\u0103natul (prag de trecere); via\u021ba semin\u021bei de gr\u00e2u \u00een p\u00e2ntecele p\u0103m\u00e2ntului (preexisten\u021b\u0103);\u00eencol\u021bitul sau na\u0219terea plantei (prag de trecere); ciclul plantei-de la s\u0103m\u00e2n\u021ba \u00eencol\u021bit\u0103 la s\u0103m\u00e2n\u021ba recoltat\u0103 (existen\u021b\u0103); seceratul sau moartea gr\u00e2ului (prag de trecere); ciclul semin\u021bei-de la s\u0103m\u00e2n\u021ba recoltat\u0103 \u0219a s\u0103m\u00e2n\u021ba sem\u0103nat\u0103 (postexis\u021ben\u021ba). \u00cen preg\u0103tirea p\u00e2inii din aluat se exprim\u0103 ideologic nemurirea sufletului la fel ca \u0219i \u00een cazul colacului. Existen\u021ba este simbolizat\u0103 de s\u0103m\u00e2n\u021ba de gr\u00e2u; pragul de trecere \u2013 pisarea, r\u00e2\u0219ni\u021barea sau m\u0103cinarea semin\u021bei. Postexisten\u021ba se manifest\u0103 prin:1. Ad\u0103ugirea apei \u0219i ob\u021binerea aluatului; 2. Fr\u0103m\u00e2ntatul \u0219i dospitul aluatului; 3. Modelarea chipului (adesea form\u0103 circular\u0103 sau \u00eempletit\u0103, cu nume de sfin\u021bi); prag de trecere: arderea sau coacerea \u00een cuptor \u2013 \u00eensufle\u021birea colacului. Preexisten\u021ba este simbolizat\u0103 de colacul animat cu via\u021b\u0103; prag de trecere: pomana \u2013 m\u00e2ncatul sacramental. Semnifica\u021bia gr\u00e2ului, a p\u00e2inii sau a colacului ( de botez, de nunt\u0103 sau de poman\u0103) este divers\u0103 \u0219i plin\u0103 de \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 spiritual\u0103. P\u00e2inea \u0219i sarea sunt, de altfel, elemente tradi\u021bionale de \u00eent\u00e2mpinare a celuilalt, a str\u0103inului care devine, prin prezen\u021b\u0103, martor \u0219i membru temporar al comunit\u0103\u021bii respective. \u00cen comunitatea din Vicov p\u00e2inea, pe l\u00e2ng\u0103 valoarea ei de aliment de baz\u0103, \u00eenso\u021be\u0219te marile treceri ale omului: na\u0219terea (colacul na\u0219ului de botez, prescurile pentru prima \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie a pruncului), nunta (colacul miresei \u0219i j\u00eemnia \u2013 simbol al bel\u0219ugului, fertilit\u0103\u021bii \u0219i norocului) \u0219i moartea (colacul pentru poman\u0103-ciurul \u0219i formele variate din aluat cu care se \u00eempodobe\u0219te pomul, care faciliteaz\u0103 trecerea spre via\u021ba de dincolo).
\n Gr\u00e2nele, f\u0103ina, aluatul \u015fi \u00een cele din urm\u0103 p\u00e2inea sunt \u00eenc\u0103rcate de o simbolistic\u0103 pe c\u00e2t de veche, pe at\u00e2t de prezent\u0103 \u00een lumea satului, fiind, dup\u0103 caz, semn de bucurie, rodnicie, bel\u015fug, puritate. Lu\u00e2nd diferite forme, p\u00e2inea \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte pe om de-a lungul vie\u0163ii, \u00een momentele de bucurie, dar \u015fi la necaz. Iar acest lucru este vizibil \u015fi ast\u0103zi \u00een comunit\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale din zona Vicovului, \u00een diverse momente de peste an. Astfel, dac\u0103 la nunt\u0103 colacul (o form\u0103 arhaic\u0103 a p\u00e2inii) este semn de bucurie, la \u00eenmorm\u00e2ntare colacul semnific\u0103 trecerea omului prin via\u0163\u0103, \u00eenchiderea ciclului vie\u0163ii \u015fi un pod de trecere c\u0103tre lumea de dincolo. \u201eP\u00e2inea, \u00eentruchipare a hranei esen\u0163iale, semnific\u0103 trupul \u015fi se asociaz\u0103 vie\u0163ii active. Rom\u00e2nii privesc p\u00e2inea ca pe o fiin\u0163\u0103 vie, fiind chiar \u00eentruchiparea lui Dumnezeu, astfel c\u0103 este a\u015fezat\u0103 la loc de cinste pe mas\u0103, \u00eenvelit\u0103 \u00eentr-un \u015ftergar alb \u015fi curat, l\u00e2ng\u0103 icoan\u0103\u201c, sus\u0163ine Marcel Lutic, etnograf \u00een cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei de la Ia\u015fi.
\n Cercetarea de teren , \u00eentreprins\u0103 \u00een comunitatea Vicovului, constituie dovad\u0103 gr\u0103itoare ale prezen\u0163ei gr\u00e2ului \u00eentr-o serie de practici rituale \u015fi ceremoniale, care \u00eei descoper\u0103 func\u0163iile mitice, apotropaice, fertilizatoare \u015fi funerare. Prin urmare, cele constatate ne-au \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103, prezentul demers, valorific\u00e2nd, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, rezultatele anterioare, ofer\u0103 un plus de informa\u0163ie \u015fi contribuie la cunoa\u015fterea identit\u0103\u0163ii noastre culturale. \u00cen ideea de a ne apropia de simbolismul gr\u00e2ului, performat \u00een cazul obiceiurilor cu caracter agrar din arealul Vicovului, \u00een continuare vom trece \u00een revist\u0103 c\u00e2teva exemple reprezentative din varietatea practicilor \u00een care apare implicat. Riturile agrare atest\u0103 concep\u0163ia de via\u0163\u0103 a unei popula\u0163ii de agricultori, \u00een care tradi\u0163ia, \u00eendeplinirea practicilor \u015fi gesturilor transmise \u015fi mo\u015ftenite odat\u0103 cu scurgerea timpului, contribuie la cea mai bun\u0103 desf\u0103\u015furare a vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii comunit\u0103\u0163ii. Toate ocupa\u0163iile tradi\u0163ionale \u015fi-au adaptat o serie \u00eentreag\u0103 de obiceiuri,deoarece, \u00een mentalitatea arhaic\u0103, \u015fansele de reu\u015fit\u0103 ale omului depindeau, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de felul \u00een care reu\u015fea s\u0103 \u00eembuneze, s\u0103-\u015fi fac\u0103 favorabile for\u0163ele supranaturale. Numai c\u0103 nu toate \u00eendeletnicirile au generat sau au conservat acela\u015fi num\u0103r de rituri \u015fi obiceiuri, dup\u0103 cum nici amploarea \u015fi nici complexitatea lor nu a fost aceea\u015fi.
\n Un obicei \u00eenc\u0103 \u00eent\u00e2lnit \u00een Vicov este col\u0103c\u0103ria, adic\u0103 ducerea colacilor na\u015filor de c\u0103tre finii cununa\u0163i sau de c\u0103tre p\u0103rin\u0163ii finilor boteza\u0163i. Ace\u015fti colaci cu caracter ritual au o semnifica\u0163ie anume. Se crede c\u0103 a\u015fa cum ace\u015fti colaci sunt mari, rotunzi \u015fi frumo\u015fi, f\u0103cu\u021bi din f\u0103in\u0103 alb\u0103 \u0219i curat\u0103 de gr\u00e2u, a\u015fa va fi \u015fi via\u0163a celor cununa\u0163i sau boteza\u0163i. To\u021bi colacii care se prepar\u0103 pentru col\u0103cime se \u00eempletesc de regul\u0103 \u00een c\u00e2te patru, \u0219ase sau opt \u00eempletituri \u0219i uneori se fac a\u0219a de mari c\u0103 uneori trebuie l\u0103rgit\u0103 gura cuptorului ca s\u0103 se poat\u0103 pune la copt. Preg\u0103ti\u021bi fiind cu toate cele necesare, cei care duc colacii, ajung\u00e2nd la casa cum\u0103trilor, \u00eenchin\u0103 colacii st\u0103p\u00e2nului sau st\u0103p\u00e2nei casei printr-o ora\u021bie potrivit\u0103: Bun\u0103 seara, bun\u0103 seara!\/ La d-ta cumetre mare,\/ \u0218i la d-ta cum\u0103tr\u0103 mare!Ne-ar\u0103t\u0103m cu col\u0103cei,\/Col\u0103ceii-s mititei,\/Dar m\u00e2ndri \u0219i frumu\u0219ei,\/ C\u0103-s f\u0103cu\u021bi din gr\u00e2u frumos,\/ Ca \u0219i fa\u021ba lui Hristos, \/Colacii mi-s mititei,\/Dar\u0103 voia noastr\u0103-i mare\/La fa\u021ba domniei tale\/\u0218i voia noastr\u0103-i deplin\u0103\/\u0218-inima \u00eenc\u0103 ni-i bun\u0103\/Poftim de \u00eentinde m\u00e2na\u2026Uit\u0103-te-n fundul cov\u0103\u021belei,\/G\u0103si-vei funia vi\u021belei.\/Cum ai ajuns a boteza\/S-ajungi a-l \u0219i cununa.(Parasca Maria, 84 ani, sat Vicov)
\n \u201cA da \u0219i a primi colaci \u2013 scrie Vasile Alecsandri \u2013 este una din vechile datini ale \u021b\u0103rii. \u00cen toate \u00eemprejur\u0103rile cele mai \u00eensemnate ale vie\u021bii omului, la na\u0219tere, la botez, la \u00eenmorm\u00e2ntare, colacii nu lipsesc, \u0219i iau propor\u021bii de m\u0103rime potrivit\u0103 cu starea omului. C\u00e2nd se na\u0219te un copil \u0219i se boteaz\u0103, p\u0103rin\u021bii duc colaci na\u0219ului\u201d.
\n La nivelul mentalului popular, elementele rituale sunt particularizate printr-un anumit simbolism. \u00centre aceste elemente, colectivitatea instituie \u015fi coordoneaz\u0103 o serie de rela\u0163ii aflate \u00eentr-o permanent\u0103 interdependen\u0163\u0103 care, odat\u0103 cu trecerea timpului, se constituie \u00eentr-un sistem simbolic. Acesta poate oferi o imagine clar\u0103 \u015fi profund\u0103 cu privire la modalitatea \u00een care membrii unei colectivit\u0103\u0163i acord\u0103 o valoare, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 simbolic\u0103, modului de via\u0163\u0103 \u015fi experien\u0163elor tr\u0103ite \u015fi dob\u00e2ndite pe parcursul derul\u0103rii timpului. Cu ajutorul simbolurilor, redescoperim trecutul \u015fi devenim reali prin participare. Subscriind teoriei lui Mircea Eliade, putem afirma c\u0103, prin intermediul simbolurilor vom repeta un arhetip, iar prin aceast\u0103 repetare, vom \u201edob\u00e2ndi\u201d, de fapt, prezentul: \u201cun obiect sau o ac\u0163iune dob\u00e2ndesc o valoare \u015fi devin \u00een acela\u015fi timp reale numai pentru c\u0103 particip\u0103 \u00eentr-un fel sau altul la o realitate care le transcede \/\u2026\/ semnifica\u0163ia, valoarea lor nu se leag\u0103 de un dat fizic brut, ci de calitatea lor de a reproduce un act primordial, de a repeta un model mitic\u201d . Prezen\u0163a gr\u00e2ului \u00een numeroase rituri, ritualuri \u015fi practici ceremoniale dezv\u0103luie valen\u0163ele simbolice ale acestuia, nelipsit, de altfel, nici din crea\u0163ia folcloric\u0103, unde ocup\u0103 o pozi\u0163ie privilegiat\u0103. Plant\u0103 cerealier\u0103 cu veche tradi\u0163ie la rom\u00e2ni, cu valori nutritive deosebite, acest element ritual se caracterizeaz\u0103 \u015fi se
\n particularizeaz\u0103 printr-o carier\u0103 cultural\u0103 cu totul deosebit\u0103. Vechimea \u015fi rolul gr\u00e2ului \u00een agricultura rom\u00e2neasc\u0103, obiceiurile \u015fi credin\u0163ele referitoare la cultivarea acestuia, \u00eentrebuin\u0163area spicului de gr\u00e2u \u015fi a uneltelor agricole \u00een ornamentica popular\u0103, tematica predominant agrar\u0103 a unor reprezentative crea\u0163ii folclorice, dar \u015fi ipostaza lui de ofrand\u0103 ritual\u0103, ori \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea spre fiin\u0163\u0103\u201d care se prepar\u0103 din gr\u00e2u, iat\u0103 numai c\u00e2teva argumente care ne \u00eendrept\u0103\u0163esc s\u0103 vorbim despre o \u201eciviliza\u0163ie a gr\u00e2ului\u201d \u00een spa\u0163iul bucovinean. Acest efigiu vegetal se al\u0103tur\u0103 acelor elemente rituale ale culturii materiale \u015fi spirituale care \u00eenglobeaz\u0103 o gam\u0103 diversificat\u0103 de semnifica\u0163ii, dar se \u015fi particularizeaz\u0103 printr-o simbolic\u0103 cu totul deosebit\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t aproape nu exist\u0103 obicei (cu prec\u0103dere cele ata\u015fate ciclului calendaristic) \u00een derularea c\u0103ruia s\u0103 nu-i fie remarcat\u0103 prezen\u0163a.Interesant\u0103 este afirma\u0163ia Deliei Suiogan, potrivit c\u0103reia: \u201eGermenele de gr\u00e2u reprezint\u0103 at\u00e2t omul, c\u00e2t \u015fi Cosmosul, ambele se seam\u0103n\u0103, cresc, se coc \u015fi apoi se recolteaz\u0103, fiind vorba despre na\u015ftere, via\u0163\u0103 \u015fi moarte, cele trei v\u00e2rste specifice omului, dar \u015fi Naturii\u201d . Astfel, evolu\u0163ia semin\u0163ei \u00een rod, ca \u015fi trecerea omului, nu \u00eenseamn\u0103 a merge spre moarte, ci a rena\u015fte, a deveni. Este vorba despre acea devenire care presupune, negre\u015fit, repetate confrunt\u0103ri cu limita, dar aceast\u0103 cale e singura care ne conduce c\u0103tre o stare superioar\u0103, anul\u00e2nd limita \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-ne p\u0103rta\u015fi la eternitate.
\n Gr\u00e2ul apare implicat \u015fi \u00een ritologia ciclului vie\u0163ii, demonstr\u00e2nd, \u015fi mai conving\u0103tor, valen\u0163ele regeneratoare, integratoare \u015fi de consacrare. Etnologul \u015fi folcloristul francez Arnold Van Gennep consider\u0103, \u00een lucrarea Les rites de passage, c\u0103 riturile de trecere sunt fundamentate \u201epe ni\u015fte tranzi\u0163ii\u201d, \u201etreceri\u201d dinspre o lume anterioar\u0103 vie\u0163ii, spre lumea complex\u0103 a celor vii \u015fi apoi spre cea de dup\u0103 moarte,toate acestea fiind \u00eenso\u0163ite de ceremonii \u015fi practici rituale . \u00cen cadrul ceremonialului nun\u0163ii sunt s\u0103v\u00e2r\u015fite o serie de acte de consacrare, cre\u015ftine, dar \u015fi precre\u015ftine, menite a asigura \u201etrecerea\u201d tinerilor din domeniul profan \u00een cel sacru, devenind \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103tese, \u015fi, dup\u0103 nunt\u0103, oameni obi\u015fnui\u0163i, gospodari ai satului. Dup\u0103 scoaterea zestrei din cas\u0103 \u0219i a\u0219ezarea acesteia \u00een c\u0103ru\u021b\u0103, urmeaz\u0103 iert\u0103ciunea \u0219i binecuv\u00e2ntarea dat\u0103 de p\u0103rin\u021bi mirilor: Dumnezeu Cel Prea\u00eendurat\/S\u0103 te binecuv\u00e2nteze\/Cu p\u00e2ne, cu sare\/Cu darul Sfin\u021biei Sale,\/ Cu tot binele\/Din roua Cerului\/\u0218i gr\u0103simea p\u0103m\u00e2ntului. Mireasa st\u0103 \u00eengenunchiat\u0103 pe o pern\u0103 \u00een fa\u021ba p\u0103rin\u021bilor, se c\u00e2nt\u0103 o doin\u0103, iar p\u0103rin\u021bii \u021bin deasupra capului miresei o j\u00eemnie f\u0103cut\u0103 din f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u curat, ca semn de bucurie, rodnicie \u0219i puritate. Din ultima categorie de acte, respectiv cele precre\u0219tine, face parte \u015fi aruncarea, de c\u0103tre o persoan\u0103 desemnat\u0103 dintre nunta\u015fi, sau de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi, cu boabe de gr\u00e2u peste miri sau printre ei, pentru ca Dumnezeu s\u0103-i \u00eenzestreze cu o via\u0163\u0103 roditoare, iar pe mireas\u0103 cu na\u015ftere de prunci: \u201eLa ie\u015firea din biseric\u0103, arunc\u0103m cu boabe de gr\u00e2u peste miri ca s\u0103 le mearg\u0103 bine, s\u0103 aib\u0103 noroc \u015fi s\u0103 fie ferici\u0163i. Azi, aceste boabe se amestec\u0103 cu confeti\u201d .
\n Sacralitatea gr\u00eeului \u00een comunitatea din Vicov este reprezentat\u0103 de imaginea gr\u00e2ului hristoforic care pentru Blaga este \u00eens\u0103\u0219i imaginea transcenden\u021bei care coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt. Gr\u0103untele de gr\u00e2u este unul dintre simbolurile vegetale ale lui Iisus Hristos: dac\u0103 te ui\u021bi atent la bobul de gr\u00e2u vezi \u00een el chipul lui Iisus, spune o vorb\u0103 din b\u0103tr\u00e2ni. Gr\u00e2ul este prezent \u015fi \u00een cadrul slujbei biserice\u015fti, atunci c\u00e2nd, la Litie, \u00een timpul ecteniei, se a\u015feaz\u0103 \u00een mijlocul bisericii o mas\u0103, pe care se pun cinci p\u00e2ini\u015foare \u015fi ni\u015fte vase mici cu untdelemn, vin \u015fi gr\u00e2u, \u00een chip de cruce. Primul act prin care se \u00eempline\u0219te participarea fiec\u0103rui cre\u0219tin la Sf\u00e2nta Liturghie este aducerea darurilor de p\u00e2ine \u0219i vin la altar. \u00cen slujirea cultului ortodox, p\u00e2inea se folose\u0219te sub dou\u0103 forme: prescura \u0219i artos. Cuv\u00e2ntul prescur\u0103 vine de la grecescul \u201cprosfora\u201d \u0219i \u00eenseamn\u0103 jertfa, ofranda, aducere sau punere \u00eenainte. Prescura \u2013 proskura, prosfora \u2013 este o p\u00e2ine micu\u021b\u0103, de form\u0103 rotunda, f\u0103cut\u0103 din aluat dospit, folosit\u0103 \u00een mod special pentru s\u0103v\u00e2r\u0219irea Sfintei Liturghii. Din aceast\u0103 p\u00e2ine se taie, pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Agne\u021b, \u0219i toate celelalte miride, c\u00e2t \u0219i Anafura. Prescura este simbol al jertfei pentru c\u0103 p\u00e2inea reprezint\u0103 via\u021ba \u0219i pe noi \u00een\u0219ine care ne jertfim. Dac\u0103 m\u0103rimea prescurii este determinata de motive de ordin practic, forma \u00eei este data de simbolismul ei: \u201crotund\u0103\u201d pentru dumnezeirea f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u0219i sf\u00e2r\u0219it \u0219i pentru rotunjimea p\u0103m\u00e2ntului. Pe aceast\u0103 p\u00e2ine mic\u0103 rotund\u0103 se aplic\u0103 o pecete cu un instrument special, numit \u201cprestolnic\u201d care imprim\u0103 ini\u021bialele IIS.HR.NI.KA dispuse sub form\u0103 de p\u0103trat. Ini\u021bialele \u00eenseamn\u0103 \u201cIisus Hristos BIRUITORUL LUMII\u201d. Aceast\u0103 form\u0103 rotund\u0103 simbolizeaz\u0103 p\u0103m\u00e2ntul sau lumea pentru care s-a jertfit Hristos \u0219i care i se aduce \u00eenapoi, ca ofrand\u0103. De obicei prescurile se fac din dou\u0103 straturi suprapuse, simboliz\u00e2nd cele dou\u0103 firi ale M\u00e2ntuitorului.
\n Acest efigiu vegetal este implicat \u015fi \u00eentr-o serie de practici funerare, care urm\u0103resc s\u0103-l a\u015feze pe cel care a trecut pragul c\u0103tre \u201elumea de dincolo\u201d \u00eentr-o nou\u0103 ordine \u015fi s\u0103-i asigure post-existen\u0163a. Via\u0163a \u201ede dup\u0103 moarte\u201d a fost, \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie, o tem\u0103 de mare amploare pentru mediile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi religioase, preocuparea primordial\u0103 fiind deslu\u015firea \u015fi \u00een\u0163elegerea experien\u0163elor \u201edin afar\u0103 de trup\u201d . Potrivit tradi\u0163iei cre\u015ftine, via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 este peren\u0103 sau trec\u0103toare, pe c\u00e2nd moartea este o trecere, o poart\u0103 spre o alt\u0103 dimensiune a vie\u0163ii \u2013 cea \u00een ve\u015fnicie, cu Dumnezeu. Odat\u0103 cu moartea trupului, via\u0163a omului nu se termin\u0103, ci sufletul este cel care \u00ee\u015fi continu\u0103 existen\u0163a \u015fi \u00een \u201elumea de dincolo\u201d. Alimentele consumate la poman\u0103, secven\u0163\u0103 ritual\u0103 care atest\u0103 dorin\u0163a participan\u0163ilor la scenariul ceremonialului funerar de a reface dezechilibrul produs \u00een cadrul colectivit\u0103\u0163ii prin pierderea unui membru al ei, au ele \u00eensele valori magico-rituale. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103, vorbim despre sacrificiul bobului de gr\u00e2u, pentru a prepara colacul, p\u00e2inea (respectiv forme diferite din aluat numite sfin\u021bi\u0219ori, sc\u0103ri, p\u0103s\u0103ri, opturi, pupeze) \u015fi coliva. Cele din urm\u0103, \u00eenchipuie \u00eensu\u015fi trupul celui r\u0103posat, hrana principal\u0103 a trupului fiind p\u00e2inea care se face din gr\u00e2u, acesta reprezent\u00e2nd simbolul \u00eenvierii (Ioan 12, 24). Coliva, preparat\u0103 din gr\u00e2u fiert, \u00eenchipuie \u00eensu\u015fi trupul mortului, deoarece hrana principal\u0103 a trupului omenesc este gr\u00e2ul din care se face p\u00e2inea. Ea este, totodat\u0103, o expresie material\u0103 a credin\u0163ei in nemurirea sufletului \u015fi \u00eenviere deoarece, a\u015fa cum bobul de gr\u00e2u trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 putrezeasc\u0103 pentru a da un nou col\u0163, a\u015fa \u015fi trupul omului va elibera sufletul spre o nou\u0103 existen\u0163\u0103 numai dup\u0103 ce se preface \u00een elementele din care a fost creat.
\n Leg\u0103narea sau \u0163inerea de coliv\u0103 de c\u0103tre preot \u015fi cei apropia\u0163i r\u0103posatului \u00een timpul c\u00e2nt\u0103rii Ve\u015fnica pomenire simbolizeaz\u0103, pe de o parte, men\u0163inerea leg\u0103turii dintre lumea de aici \u015fi lumea de dincolo, iar pe de alt\u0103 parte, \u00een\u0103l\u0163area sufletului celui adormit c\u0103tre Dumnezeu. Prezen\u0163a gr\u00e2ului fiert la pomeniri trebuie pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201epilda sem\u0103n\u0103torului\u201d din Evanghelii, unde M\u00e2ntuitorul demonstreaz\u0103, printr-un fapt concret, sem\u0103natul gr\u00e2ului: \u201eAltele au c\u0103zut pe p\u0103m\u00e2nt bun \u015fi au dat roade una o sut\u0103, alta \u015faizeci, alta treizeci\u201d . \u00cen consecin\u0163\u0103, \u201es\u0103m\u00e2n\u0163a sem\u0103nat\u0103 \u00een loc bun este cea care aude Cuv\u00e2ntul \u015fi-l \u00een\u0163elege, deci care aduce rod (\u2026)\u201d . Prin s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, \u00een cazul nostru bobul de gr\u00e2u, biserica sfin\u0163e\u015fte \u015fi binecuvinteaz\u0103 credin\u0163a \u00een nemurire, c\u0103ci, precum bobul de gr\u00e2u, care trebuie s\u0103 cad\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 putrezeasc\u0103 pentru a da un nou col\u0163, a\u015fa \u015fi trupul omului va elibera sufletul spre o nou\u0103 existen\u0163\u0103, dup\u0103 ce se preface \u00een elementele din care a fost creat. Str\u00e2ngerea laolalt\u0103 a boabelor de gr\u00e2u, \u00een vederea prepar\u0103rii p\u00e2inii, semnific\u0103 comuniunea spiritual\u0103 care une\u015fte toate m\u0103dularele Bisericii. Iat\u0103 c\u00e2t de bine a reu\u015fit s\u0103 surprind\u0103 aceast\u0103 idee Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eDe\u015fi alc\u0103tuit\u0103 din multe boabe de gr\u00e2u, p\u00e2inea este astfel unit\u0103 \u00eenc\u00e2t boabele nu apar, de\u015fi r\u0103m\u00e2n ele \u00eensele; a\u015fa trebuie s\u0103 se uneasc\u0103 \u015fi oamenii, unii cu al\u0163ii, \u00eentru Hristos\u201d . Arborele \u0219i gr\u00e2ul, ambele simboluri vegetale, conlucreaz\u0103 pe mai multe planuri la restabilirea echilibrului dezaxat de moarte. Un alt ceremonial de \u00eenmorm\u00e2ntare care une\u0219te aceste dou\u0103 simboluri vegetale, arborele \u0219i gr\u00e2ul este \u00eempodobirea POMULUI. La Vicov acest ritual presupune luarea unui crac verde, frumos, rotund \u0219i r\u0103muros dintr-un pom roditor de gr\u0103din\u0103 (m\u0103r, prun, p\u0103r) care se \u00eencarc\u0103 cu diferite forme f\u0103cute din f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u curat (pomene) \u0219i cu mere. Pomenele acestea, a c\u0103ror cantitate, calitate \u0219i frumuse\u021be depinde de iste\u021bimea \u0219i priceperea femeii care le coace, se a\u0219eaz\u0103 imediat dup\u0103 scoaterea din cuptor \u00een covat\u0103, sau \u00eentr-o co\u0219arc\u0103 de nuiele, fiind acoperite cu o mescioar\u0103 alb\u0103, curat\u0103, lucrat\u0103 manual de c\u0103tre gospodin\u0103. Se mai coc 3-6 colaci lunguie\u021bi \u00eempleti\u021bi \u00een trei, ce poart\u0103 denumirea de pomene, pupeze sau ciur. Pomul se a\u0219eaz\u0103 \u00eentr-un co\u0219 de nuiele, la baza c\u0103ruia se a\u0219eaz\u0103 ciurul (2-6 colaci). La \u00eempodobirea pomului particip\u0103 to\u021bi membrii familiei decedatului, exist\u00e2nd credin\u021ba c\u0103 doar a\u0219a se vor \u00eent\u00e2lni pe lumea cealalt\u0103. Pomul se duce odat\u0103 cu mortul, totdeauna \u00eenaintea acestuia, obligatoriu dup\u0103 Sf\u00e2nta Cruce, p\u00e2n\u0103 la Biseric\u0103 \u0219i apoi la cimitir, unde se d\u0103 de poman\u0103 con\u021binutul, iar pomul se \u00eenfinge pe morm\u00e2nt. Acest pom simbolizeaz\u0103 pomul vie\u021bii repausatului, fiind considerat\u0103 jertfa cea cuvenit\u0103 pentru ultima dat\u0103, spre \u00eemp\u0103carea \u0219i \u00eempreunarea omului cu Dumnezeu. Unii cred c\u0103 atunci c\u00e2nd Iisus Hristos i-a scos pe Adam \u0219i Eva din iad, sufletele celor drep\u021bi s-au \u021binut de M\u00e2ntuitorul ca un pom \u00eenc\u0103rcat. Drept aceea, pomul care se pune la mort serve\u0219te sufletului ca o scar\u0103 pe care se suie de pe p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu. I se mai acord\u0103 \u0219i simbolistica locului umbririi \u0219i odihnei sufletului, dup\u0103 ce acesta a trecut prin toate v\u0103mile, sau este unul din pomii Raiului.
\n Gr\u00e2ul, \u00een contextele ritualice prezentate mai sus, dob\u00e2nde\u015fte sens \u015fi valoare, tocmai datorit\u0103 func\u0163iei de mediere dintre om \u015fi natur\u0103, dintre om \u015fi Cosmos. Prin urmare, acesta nu mai este un simplu element, ci devine o form\u0103 de comunicare, un element ritual identificat \u015fi particularizat printr-o anumit\u0103 simbolic\u0103. El simbolizeaz\u0103 triumful vie\u0163ii asupra mor\u0163ii, rena\u015fterea, \u015fi, prin extensie, recosmicizarea. Ritologia, destul de vast\u0103 a acestuia, \u00eel recomand\u0103 ca simbol al rena\u015fterii, al renov\u0103rii, precum \u015fi al fertilit\u0103\u0163ii.
\n Societatea tradi\u021bional\u0103 din Vicov abund\u0103 \u00een practici \u0219i ritualuri destinate utiliz\u0103rii p\u00e2inii ca arhetip ritualic de trecere. Comunit\u0103\u021bile care conserv\u0103 \u00eenc\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, tradi\u021biile ancestrale ale poporului rom\u00e2n sunt satele care, prin contactul mai pu\u021bin intens cu modernismul \u0219i prin p\u0103strarea unui stil de via\u021b\u0103 mai apropiat de preocup\u0103rile tradi\u021bionale (agricultura), p\u0103streaz\u0103 o parte din practicile tradi\u021bionale, \u00een forma ritualic\u0103, uneori desacralizat\u0103 sau dezbr\u0103cat\u0103 de sens, dar care p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 simboluri \u0219i semnifica\u021bii, uneori necunoscute. Descoperim \u00eenc\u0103 \u00een Vicov oameni cu priviri de stele \u00eenfrigurate \u0219i nelini\u0219ti, \u00eentr-o lume \u00eencremenit\u0103 \u00een trecut. \u00cen fiecare clip\u0103 sim\u021bi c\u0103 e\u0219ti \u00eentr-o r\u0103scruce, tr\u0103ie\u0219ti cu impresia c\u0103 trebuie s\u0103 alegi. Oamenii acestui loc au virtu\u021bi spirituale \u0219i sfin\u021benie. Simt \u00eennoirea lumii \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 arunce lumin\u0103 dincolo de \u021barcul m\u0103rginit al vie\u021bii.
\n \u00cen ziua de ast\u0103zi este prea mult\u0103 risip\u0103 de lumin\u0103, lumina trebuie s\u0103 vin\u0103 din noi, din oameni. Cu greu trecem pragurile. Trecem dintr-un r\u0103stimp de munci \u00een alt r\u0103stimp, dar, s\u0103rb\u0103torind, trecem din Anul Vechi \u00een Anul Nou, de la ce se cunoa\u0219te la ceea ce nu se cunoa\u0219te. \u0218i trebuie s\u0103 intuim, s\u0103 prefigur\u0103m viitorul. \u00cemp\u0103carea ne face s\u0103 trecem pragul. Ne juc\u0103m cu noi \u00een\u0219ine. Nu \u0219tim c\u00e2t este ritual \u0219i c\u00e2t este ceremonial, totul este global, \u00eentre\u021besut. Este o zi la anu, cum spun b\u0103tr\u00e2nii. Dac\u0103 ne uit\u0103m cu aten\u0163ie la costumele populare, la tradi\u021biile \u0219i obiceiurile locului, vom vedea c\u00e2t tezaur de spiritualitate, de dragoste \u015fi de demnitate este \u0163esut \u0219i trudit \u00een ele.
\n Tinerii sunt interesa\u0163i, cine sunt ca neam \u015fi ca bucovineni, cum au tr\u0103it bunicii lor, \u00een ce au crezut \u015fi de ce, cu ce s-au \u00eembr\u0103cat \u015fi cum au socializat \u015fi rela\u0163ionat f\u0103r\u0103 telefonie mobil\u0103 \u015fi internet.
\n Marea dragoste pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103, dorin\u0163a de a p\u0103stra peste veacuri cr\u00e2mpeie din obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile locale, dar \u015fi regretul c\u0103 prea pu\u0163ini mai sunt aceia care \u00eencearc\u0103 s\u0103 transmit\u0103 mai departe ceea ce este al nostru din str\u0103buni, ne-au \u00eent\u0103rit convingerea s\u0103 acord\u0103m o aten\u0163ie sporit\u0103 elementelor tradi\u0163ionale culturale, religioase, istorice, consider\u00e2nd c\u0103 aceasta este o datorie \u015fi o r\u0103spundere moral\u0103.
\n *DAR, Gh. Bulg\u0103r, Gh. Constantinescu-Dobridor, Dic\u0163ionar de arhaisme \u015fi regionalisme, Editura SAECULUM VIZUAL, Bucure\u015fti, 2003, vol. I-II.
\n *DEX NALR-Mold. Buc. Noul Atlas lingvistic rom\u00e2n, pe regiuni, Moldova \u015fi Bucovina, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistr\u0103cel, Ion A. Florea, Ion Nu\u0163\u0103, Adrian Turcule\u0163, Bucure\u015fti, I-II, 1987, 1997.
\n Academia R. S. Rom\u00e2nia, Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1975.
\n Arnold van Gennep, Riturile de trecere,(trad. Lucian Berdan \u0219i Nora Vasilescu), Editura Polirom, Ia\u0219i, 1996.
\n Bunescu, Gheorghe, \u015ecoala \u015fi valorile morale, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1998.
\n Cioar\u0103, Maria, Zona etnografic\u0103 R\u0103d\u0103u\u0163i, Editura Sport \u2013 Turism, Bucure\u015fti, 1979.
\n Eliade, Mircea, Mitul eternei re\u00eentoarceri, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucure\u0219ti, 2011.
\n Ghinoiu, Ion, Obiceiuri populare de peste an. Dic\u0163ionar, Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1997.
\n Ion Ghinoiu, Lumea de aici, lumea de dincolo: ipostaze rom\u00e2ne\u0219ti ale nemuririi, Editura Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 1999.
\n Gorovei, Artur, Credin\u0163e \u015fi supersti\u0163ii ale poporului rom\u00e2n, Editura Grai \u015fi Suflet \u2013 Cultura Na\u0163ional\u0103, Bucure\u015fti, 1995.
\n Ivan Evseev, Dic\u0163ionar de simboluri \u015fi arhetipuri culturale, Edi\u0163ia a II-a revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura AMARCORD, Timi\u015foara, 2001.
\n Le\u0219e, Grigore, Acum \u0219tiu cine sunt. \u00censemn\u0103ri \u0219i aduceri aminte, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2013.
\n Niculi\u0163\u0103-Voronca, Elena, Datinele \u015fi credin\u0163ele poporului rom\u00e2n adunate \u015fi a\u015fezate \u00een ordine mitologic\u0103, vol. I, II, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1998.
\n Olinescu, Marcel, Mitologie rom\u00e2neasc\u0103, Editura 100+1 Gramar, Bucure\u015fti, 2004.
\n Olteanu, Antoaneta, Calendarele poporului rom\u00e2n, Editura Paideea, 2001.
\n Pamfile, Tudor, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni, (edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Iordan Datcu), Editura Saeculum I.O., 1997.
\n Pop, Dumitru, Obiceiuri tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti, Editura Univers Bucure\u015fti, 1999 (1976).
\n Pop, Mihai, Rux\u0103ndoiu, P., Folclor literar rom\u00e2nesc, I, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1990.
\n Rose, Serafim, Sufletul dup\u0103 moarte. Experien\u021be contemporane de dup\u0103 moarte \u00een lumina \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii ortodoxe, Editura Sophia, 2007.
\n Simion, Florea Marian, S\u0103rb\u0103torile la rom\u00e2ni, Editura Funda\u0163iei Culturale Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1994.
\n Stoian, S., Alexandru, Pedagogie \u015fi folclor, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1978.
\n Suiogan, Delia, Prim\u0103vara \u0219i conota\u021biile ei mitico-simbolice, \u00een Memoria ethnologic\u0103, nr.2-3, An II, 2002.
\n \u015etiuc\u0103, Narcisa, Alexandra, S\u0103rb\u0103toarea nostr\u0103 cea de toate zilele, volumul II, Editura Cartea de Buzunar, 2006.
\n V\u0103duva, Ofelia, Pa\u015fi spre sacru. Din etnologia alimenta\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1996.
\n V\u0103duva Ofelia, Magia darului, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 1997.
\n Vrabie, Ghe., Folclorul-obiect, principii, metode, categorii, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1970.
\n Vrabie, Gheorghe, Retorica folclorului, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1978.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201c\u00cen g\u00e2ndirea tradi\u021bional\u0103, p\u00e2inea \u0219i colacul concentreaz\u0103 (\u2026) o simbolic\u0103 \u00een totalitate benefic\u0103: bucurie, rodnicie, bel\u0219ug, fertilitate, puritate. \u00censcrise pe o ax\u0103 comun\u0103, aceste semnifica\u021bii se acumuleaz\u0103 \u00eentr-o energie simbolic\u0103 pe care omul se str\u0103duie\u0219te s-o capteze.\u201d Datinile, obiceiurile, tradi\u021biile, Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437188","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437188","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437188"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437188\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437188"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437188"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437188"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}