Prezenta lucrare vizeaz\u0103 demonstarea \u0219i explicarea rela\u021biei dintre inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i performan\u021ba la locul de munc\u0103. Pentru realizarea acesteia, lucrarea va cuprinde o parte teoretic\u0103 \u00een care vor fi bine delimitate conceptele cheie \u0219i o parte de cercetare pe baz\u0103 de chestionar care are rolul de a demonstra validitatea conceptelor prezentate \u00een teorie.
\n \u00cen cadrul acestei lucr\u0103ri am s\u0103 explic natura inteligen\u021bei emo\u021bionale, importan\u021ba emo\u021biilor at\u00e2t \u00een contextul form\u0103rii profesionale c\u00e2t \u0219i \u00een context oganiza\u021bional, voi prelua defini\u021biile cercet\u0103torilor iar apoi le voi interpreta pentru a putea sublinia ideea principal\u0103 de la care am pornit \u00een realizarea acestei lucr\u0103ri, aceea c\u0103 pentru a putea atinge un nivel al performan\u021bei c\u00e2t mai \u00eenalt, un individ trebuie s\u0103 de\u021bin\u0103 capacitatea de a-\u0219i controla emo\u021biile \u0219i de a le folosi at\u00e2t \u00een beneficiul postului pe care \u00eel ocup\u0103, c\u00e2t \u0219i pentr a-i inluen\u021ba pozitiv sau a-i ajuta pe celilal\u021bi angaja\u021bi ai organiza\u021bei. Cu alte cuvinte, con\u0219ientizarea emo\u021biilor \u0219i transformarea acestora \u00een ceva benefic pentru propria carier\u0103 \u0219i pentru \u00eendeplinirea obiectivelor propuse de organiza\u021bie, arat\u0103 faptul c\u0103 inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 a unui individ este bine conturat\u0103 \u0219i \u00een continu\u0103 dezvoltare.
\n Pe scurt, conceptele cheie care stau la baza acestei lucr\u0103ri sunt inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, performan\u021ba \u00een munc\u0103 \u0219i bine\u00een\u021beles rela\u021bia dintre cele dou\u0103. Voi delimita aceast\u0103 lucrare \u00een patru mari capitole care vor viza definirea \u0219i \u00een\u021belegerea conceptelor men\u021bionate, c\u00e2t \u0219i demonstrarea validit\u0103\u021bii teoriilor identificate pe parcurs, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 pot eviden\u021bia armonia celui de-al treilea concept. \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 eviden\u021biez ce este inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i cum s-a ajuns la acest concept, s\u0103 g\u0103sesc teoria cea mai bine construit\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t lucrarea s\u0103 fie coerent\u0103 \u0219i clar\u0103 \u0219i s\u0103 identific rolul inteligen\u021bei emo\u021bionale. Pe de alt\u0103 parte, va trebui s\u0103 identific defini\u021bia performan\u021bei, a performan\u021bei organiza\u021bionale, s\u0103 ar\u0103t care este rolul comportamentului organiza\u021bional \u0219i s\u0103 identific rela\u021bia dintre pricipalele concepte.
\n Prin urmare, rolul acestei lucr\u0103ri este de a confirma teoriile cercet\u0103torilor \u0219i psihanali\u0219tilor din domeniu, prin intermediul unui chestionar care va fi aplicat angaja\u021bilor unei companii. Chestionarul va cuprinde \u00eentreb\u0103ri ce vor viza perofrman\u021ba la locul de munc\u0103 \u0219i inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 a angajatului. Prin analiza rezultatelor ob\u021binute \u00een urma aplic\u0103rii chestionarului, voi putea ar\u0103ta care este rela\u021bia dintre inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i performan\u021ba la locul de munc\u0103.
\n 2. Importan\u021ba emo\u021biilor \u00een context organiza\u021bional
\n \u201eAbilitatea de a percepe \u0219i a exprima emo\u021bie, de a asimila emo\u021bie, de a \u00een\u021belege \u0219i ra\u0219iona cu emo\u021bie, de a regla emo\u021bia \u00een sine \u00eensu\u0219i \u0219i \u00een al\u021bii\u201e se nume\u0219te inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 (Mayer, Salovey \u0219i Caruso, 2000, p. 396)
\n Leg\u0103tura dintre eficien\u021ba organiza\u021biei \u0219i inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 este ilustrat\u0103 \u00eentr-un studiu realizat de organiza\u021bia Gallup, pe dou\u0103 milioane de angaja\u021bi \u00een cadrul a 700 de companii, \u00een urma c\u0103ruia s-a demonstrat c\u0103 perioada mai \u00eendelungat\u0103 sau mai scurt\u0103 pe care angaja\u021bii o petrec la locul de munc\u0103 \u0219i productivitatea acestora depind de rela\u021biile lor cu supervizorul imediat (Zipkin, 2000).
\n Cele mai bune rezultate le ob\u021bin superiorii care au abilitatea de a-\u0219i da seama de felul \u00een care angaja\u0163ii lor g\u00e2ndesc sau simt privitor la situa\u0163ia de munc\u0103, intervenind atunci c\u00e2nd ace\u015ftia \u00eencep s\u0103 se simt\u0103 descuraja\u0163i sau nesatisf\u0103cu\u0163i. Totodat\u0103, superiorii eficien\u0163i sunt capabili s\u0103-\u015fi controleze propriile emo\u0163ii, rezultatul fiind acela c\u0103 angaja\u0163ii pot avea \u00eencredere \u00een ei \u015fi se simt bine la locul de munc\u0103 \u00een prezen\u0163a acestora. Pentru luarea unor decizii importante, nu este suficient\u0103 doar capacitatea inteligen\u021bei emo\u021bionale, intervenind un alt element, anume informa\u021bia. Informa\u0163iile trebuie asamblate, apoi analizate folosindu-se cele mai complexe instrumente. Cu toate astea, informa\u0163iile nu dau un r\u0103spuns clar. Multe variabile importante ar putea fi cuantificate, dar nu toate. Instrumentele folosite pentru analiz\u0103 pot organiza o mare parte a informa\u0163iilor de care este nevoie, dar \u00een aproape toate situa\u021biile exist\u0103 \u015fi o anumit\u0103 ambiguitate \u0219i nesigurna\u021b\u0103. Aici intervine rolul liderilor care trebuie s\u0103 se bazeze pe intui\u0163ie \u015fi pe bunul sim\u0163. Liderii care au avut parte de succes, au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre sentimentele care pot induce \u00een eroare \u015fi cele care te conduc la \u00eendeplinirea \u021belului. \u00cen alt\u0103 ordine de idei, inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 \u00eei \u00eenarmeaz\u0103 pe lideri cu capacitatea de intuire a sentimentelor benefice, ajut\u00e2nd astfel \u00een luarea deciziilor importante.
\n Ce importan\u021b\u0103 are inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u00een cadrul organiza\u021biilor? Intelige\u021ba emo\u021bional\u0103 are un rol foarte important \u0219i influen\u021beaz\u0103 eficien\u021ba organiza\u021biei \u00een: recrutarea \u0219i p\u0103strarea angaja\u021bilor, munca \u00een echip\u0103, implicarea angaja\u021bilor \u00een activit\u0103\u021bile pe care le desf\u0103\u0219oar\u0103, inova\u021bia, productivitatea, calitatea serviciilor, etc.
\n Am ilustrat inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 la nivel individual, iar acum o voi face \u015fi la nivelul grupului. Echipele inteligente emo\u0163ional au urm\u0103toarele caracteristici: cooperare, implicare \u015fi creativitate, ceea ce este extrem de important pentru eficien\u0163a organiza\u0163iei. Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 a membrilor echipei contribuie la inteligen\u021ba emo\u0163ional\u0103 la nivelul echipei, dar \u015fi vice versa este valabil, \u00een ideea \u00een care persoanele care sunt membri ai unor grupuri inteligente \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 \u0219i ele nivelul inteligen\u021bei emo\u021bionale.
\n Conform lui Daniel Goleman (1995), inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 apare mai \u00eent\u00e2i \u00een cadrul rela\u0163iei, influen\u0163\u00e2nd chiar calitatea acesteia. Rela\u0163iile de comunicare \u00eei pot ajuta pe oameni s\u0103 devin\u0103 mai inteligen\u0163i emo\u0163ional, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd ace\u015ftia nu sunt seta\u0163i \u00een acest scop. Chiar \u015fi formarea profesional\u0103 sau politicile de resurse umane vor influen\u0163a inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 prin efectul lor asupra rela\u0163iilor dintre indivizi \u015fi grupuri \u00een organiza\u0163ie. Orice efort de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i nivelul inteligen\u0163ei emo\u0163ionale al membrilor organiza\u0163iei ar putea e\u015fua \u00een cele din urm\u0103, asta cu excep\u0163ia cazului \u00een care nu sunt afectate rela\u0163iile naturale \u00eentre ace\u015fti membri. Programele formale de training pot avea valoare, de exemplu, numai dac\u0103 ele conduc la schimb\u0103ri sus\u0163inute \u00een rela\u0163iile interpersonale \u015fi intergrupale \u00een cadrul organiza\u0163iei.
\n 3. Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103
\n 3.1. Ce sunt emo\u021biile? Natura inteligen\u021bei emo\u021bionale.
\n Emo\u021biile reprezint\u0103 principalul element dominant al naturii umane. Datorit\u0103 emo\u021biilor experiment\u0103m un amalgam de tr\u0103iri \u00een func\u021bie de evenimentele care au loc \u00een via\u021ba noastr\u0103. Putem sim\u021bi bucuria atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 apropiat\u0103 ne d\u0103 o veste bun\u0103, frica atunci c\u00e2nd ne afl\u0103m \u00eentr-un loc necunoscut, m\u00e2ndria \u00een momentul \u00een care realiz\u0103rile noastre \u00eentrec a\u0219tept\u0103rile, ne sim\u021bim furio\u0219i \u00eentr-o disput\u0103 cu o alt\u0103 persoan\u0103 sau ru\u0219ina\u021bi c\u00e2nd \u0219tim c\u0103 am f\u0103cut ceva gre\u0219it, sim\u021bim durerea suferin\u021bei \u0219i triste\u021bea atunci c\u00e2nd o persoana iubit\u0103 trece \u00een nefiin\u021b\u0103 sau afl\u0103m c\u0103 sufer\u0103 de o boal\u0103 incurabil\u0103. Toate aceste semtimente se nasc datorit\u0103 emo\u021biilor iar impactul acestora const\u0103 \u00een schimbarea st\u0103rii de spirit a fiec\u0103rui individ iar schimb\u0103rile de spirit ale fiec\u0103ruia influen\u021beaz\u0103 procesul de desf\u0103\u0219urare a activit\u0103\u021bilor zilnice.
\n Putem spune astfel, c\u0103 tot ceea ce facem sau aproape tot ceea ce facem este influen\u021bat de emo\u021bii. Odat\u0103 cu schimbarea st\u0103rii de spirit \u0219i implicit schimbarea emo\u021biilor, apar modific\u0103ri asupra modului \u00een care ne rezolv\u0103m problemele sau asupra rezultatelor ob\u021binute \u00een urma activit\u0103\u021bilor.
\n Dup\u0103 cum a specificat \u0219i autorul R. S. Lazarus \u00een Emotion & Adaptation: \u201dEmo\u021biile au fost \u00eentotdeauna preocuparea principal\u0103 a oamenilor. \u00cen fiecare efort, \u00een fiecare ac\u021biune important\u0103, emo\u021biile sunt cumva implicate. Aproape fiecare filosof, de la Aristotel la Spinoza, de la Kant la Dewey, de la Bergson la Russel, a fost preocupat de natura emo\u021biilor \u0219i a speculat \u0219i a teoretizat despre orginile, expresiile, efectele \u0219i locul lor \u00een ecomomia vie\u021bii unui om.\u201d (R.S. Lazarus, Emotion & Adaptation, p. 4)
\n Pe de alt\u0103 parte, Daniel Goleman ilustreaz\u0103 foarte bine leg\u0103tura dintre emo\u021bii \u0219i inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 pritnr-o veche poveste japonez\u0103, \u00een care este vorba despre un samurai care voia s\u0103 \u0219tie diferen\u021ba dintre rai \u0219i iad \u0219i \u00eei adreseaz\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare unui c\u0103lug\u0103r. C\u0103lug\u0103rul \u00eei r\u0103spunde dispre\u021buitor \u0219i \u00eei spune c\u0103 nu \u00ee\u0219i poate pierde timpul cu un \u201dmototol ca el\u201d. Samuraiul s-a \u00eenfuriat foarte tare, \u0219i-a scos sabia din teac\u0103 \u0219i \u00eei spune c\u0103lug\u0103rului c\u0103 ar fi putut s\u0103 \u00eel omoare, \u00een momentul urm\u0103tor c\u0103lug\u0103rul \u00eei spune cu foarte mult calm c\u0103 acela este iadul. Samuraiul con\u0219tientizeaz\u0103 foarte repede cele \u00eent\u00e2mplate \u0219i umilit, \u00ee\u0219i cere scuze iar c\u0103lug\u0103rul \u00eei spune la fel de calm c\u0103 acela este raiul.
\n Astfel, Daniel Goleman a ajuns la concluzia urm\u0103toare: \u201cCon\u0219tientizarea brusc\u0103 de c\u0103tre samurai a st\u0103rii agitate \u00een care se afla ilustreaz\u0103 diferen\u021ba cov\u00eer\u0219itoarea \u00eentre a fi cuprins de un sentiment \u0219i a deveni con\u0219tient c\u0103 po\u021bi fi \u00eeghi\u021bit de el. \u00cendemnul lui Socrate: \u201cCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d face referire tocmai la ceea ce este esen\u021bial \u00een inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103: con\u0219tientizarea propriilor sentimente \u00een momentul \u00een care ele apar.\u201d (D. Goleman, Inteligen\u021ba Emo\u021bional\u0103, p. 65)
\n 3.2. Modele explicative ale inteligen\u021bei emo\u021bionale: Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 ca tr\u0103s\u0103tur\u0103.
\n Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 oamenii se nasc cu aceast\u0103 capacitate, pe care o dezvolt\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii, \u00eencep\u00e2nd \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 are la baza emo\u021biile care ajut\u0103 la dezvoltarea comportamental\u0103 a unui individ, ajut\u0103 \u00een a pune o baz\u0103 personalit\u0103\u021bii. Fiecare individ are propriul \u201esine\u201d, propria identitate cu care se na\u0219te. Identitatea personal\u0103 are un rol important \u00een dezvoltarea inteligen\u021bei emo\u021bionale deoarece, cu ajutorul acesteia, apare maniera proprie de genstionare a problemelor.
\n Conform teoriilor lui Bar-On Parker, componenta principal\u0103 a inteligen\u021bei emo\u021bionale ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 este competen\u021ba emo\u021bional\u0103, pe care a definit-o astfel: \u201eDefini\u021bia mea de lucru a competen\u021bei emo\u021bionale este demonstrarea autoeficien\u021bei \u00een na\u0219terea emo\u021biei. Autoeficien\u021ba aici este folosit\u0103 cu sensul situa\u021biei \u00een care credin\u021bele individuale ale lui sau ale ei se afl\u0103 \u00een capacitatea \u0219i abilit\u0103\u021bile de a ajunge la rezultatele dorite. Ceea ce este acel rezultat dorit, va reflecta de fapt valorile culturale \u0219i credin\u021bele, \u00eens\u0103 acele valori \u0219i credin\u021be vor fi transformate de sine \u00een consemn\u0103ri personale. Ne-am putea g\u00e2ndi la asta ca la amprenta unic\u0103 pe care un individ o poate l\u0103sa asupra practicilor culturale.\u201d (Bar-On Parker, The Handbook of Emotonal inteligence, p. 68)
\n Ceea ce Bar-On ilustreaz\u0103 prin aceast\u0103 defini\u021bie este faptul c\u0103 prin intermediul competen\u021bei emo\u021bionale, suntem capabili s\u0103 transorm\u0103m experien\u021bele profesionale, credin\u00e2ele \u0219i valorile dob\u00e2ndite, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 \u00eensemne mai mult pentru noi \u0219i c\u0103 un individ \u00ee\u0219i poate l\u0103sa amprenta \u00een practicile culturale.
\n Tot Bar-On Parker subliniaz\u0103 faptul c\u0103 apartenen\u021ba inteligen\u021bei emo\u021bionale este puternic influen\u021bat\u0103 de sinele fiec\u0103rui individ. Anume, sinele are un rol extrem de important \u00een dezvoltarea personal\u0103: \u201efunc\u021biile sinelui \u00een coordonarea \u0219i medierea \u00eentr-un mod adaptabil \u0219i semnificativ al mediului propriu.\u201d(Bar-On Parker, The Handboog of Emo\u021bional inteligence, p. 69) Concep\u021bia lui Bar-On vis-a-vis de sine este urm\u0103toarea: \u201ePrefer s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la sine ca la un sistem de func\u021bii care la maturitate au devenit automate.\u201d(Bar-On Parker, The Handboog of Emo\u021bional inteligence, p. 70) Acesta men\u021bioneaz\u0103 clasificarea sinelui de c\u0103tre un alt teoretician, Neisser, ale c\u0103rui teoretiz\u0103ri sunt folosite \u00een studiul inteligen\u021bei emo\u021bionale. Neisser delimiteaz\u0103 sinele \u00een trei p\u0103r\u021bi: sinele ecologic, sinele extins \u0219i sinele evaluativ.
\n \u201e(\u2026) sinele ecologic este acea caracteristic\u0103 a sinelui care are o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu mediul \u00eenconjur\u0103tor.\u201d (Bar-On Parker, The Handbook of Emo\u021bional inteligence, p.70) Cu alte cuvinte, sinele ecologic este partea mai pu\u021bin con\u0219tient\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 de la sine f\u0103r\u0103 a con\u0219tientiza ac\u021biunile pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le realizezi. Un exemplu explicativ al acestei caracteristici este: \u201eAnumi\u021bi indivizi trebuie \u00eenc\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 foloseasc\u0103 be\u021bi\u0219oarele pentru a m\u00eenca m\u00eencarea. O persoana care a crescut folosind be\u021bi\u0219oarele ca instrumente pentru m\u00eencat, nu trebuie s\u0103 se g\u00eendeasc\u0103 la cum \u201e s\u0103 interac\u021bioneze\u201d cu ele.\u201d (Bar-On Parker, The Handbook of Emo\u021bional inteligence, p. 70)
\n \u201e(\u2026) sinele extins ne permite s\u0103 folosim ceea ce am \u00eenv\u0103\u021bat pentru a ne putea ghida \u00een adaptarea noastr\u0103 \u00eentr-un context nou. \u00cen esen\u021b\u0103 a\u0219tept\u0103rile \u0219i planurile noastre deriv\u0103 din acest fel de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i ne \u00eenzestreaz\u0103 cu promptitudinea cu care ne descurc\u0103m \u00een diferite situa\u021bii care pot fi similare dar totu\u0219i noi.\u201d (Bar-On Parker, The Handbook of Emo\u021bional inteligence, p.70) Aceast\u0103 carcateristic\u0103 a sinelui subliniaz\u0103 faptul c\u0103 un individ poate transpune experien\u021bele anterioare \u00een cele viitoare \u00een vederea rezolv\u0103rii problemelor \u00eent\u00e2mpinate.
\n \u201eCea de-a treia caracteristic\u0103 a sinelui este sinele evaluativ; acest aspect scoate \u00een eviden\u021b\u0103 sentimentele \u0219i valorile pe care oamenii le aplic\u0103 \u00een interac\u021biunile cu mediul. De exemplu, un copil cre\u0219te admir\u00e2nd \u0219i fiind fascinat de p\u0103ianjeni, pe c\u00e2nd altul se panicheaz\u0103 teribil la vederea unuia; un alt exemplu este c\u0103 unii adul\u021bi iubesc s\u0103 petreac\u0103, pe c\u00e2nd al\u021bii prefer\u0103 mai degrab\u0103 s\u0103 stea acas\u0103 cuib\u0103ri\u021bi cu o carte bun\u0103.\u201d(Bar-On Parker, The Handbook of Emo\u021bional inteligence, p.70) Aceast\u0103 ultim\u0103 \u00eensu\u0219ire a sinelui eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 modul \u00een care cre\u0219tem \u0219i experien\u021bele de care avem parte ne formeaz\u0103 ca adu\u021bi, ajut\u00e2nd la diferen\u021bierea individual\u0103 a fiec\u0103ruia.
\n Cele trei caracteristici ale sinelui ne ajut\u0103 s\u0103 privim analitic comportamentele celor din jur \u0219i s\u0103 ne d\u0103m seama de diferen\u021bele dintre oameni \u0219i de mondalitea prin care ace\u0219tia interac\u021bioneaz\u0103 \u00een diferite situa\u021bii, cum sentimentele \u0219i tr\u0103irile sunt diferinte de la o persoan\u0103 la alta.
\n 3.3. Modele explicative ale inteligen\u021bei emo\u021bionale: Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 ca abilitate.
\n \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 am s\u0103 prezint inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 ca o ablitate a idividului, voi ar\u0103ta care sunt abilit\u0103\u021bile date de inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 din punct de vedere teoretic. Pentru a putea face asta, am selectat defini\u021bii \u0219i concluzii ale unor cercet\u0103tori \u0219i psihologi.
\n Am s\u0103 \u00eencep cu teoretiz\u0103rile lui Daniel Goleman care este unul dintre cei mai recognoscibili psihologi care au studiat conceptul de inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103. Goleman (1998) promoveaz\u0103 un model bazat pe abilit\u0103\u0163i precum: con\u015ftiin\u0163a de sine, controlul de sine, con\u015ftiin\u0163a social\u0103 \u015fi managementul rela\u0163iilor care se traduc prin \u201esucces la locul de munc\u0103\u201d. Acest model care se bazeaz\u0103 pe componentele inteligen\u0163ei emo\u0163ionale a fost identificat \u00eentr-o cercetare aplicat\u0103 \u00een sute de corpora\u0163ii \u015fi organiza\u0163ii, pentru a identifica performeri remarcabili. Competen\u0163ele emo\u0163ionale sunt abilit\u0103\u0163i specifice postului care pot \u015fi chiar trebuie s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163ate. \u00cen cadrul inteligen\u0163ei emo\u0163ionale la locul de munc\u0103 ar putea figura abilit\u0103\u0163i precum: contribu\u0163ia la dezvoltarea altor persoane, capacitate de influen\u0163are, comunicare eficient\u0103, managerizarea conflictului, lider vizionar, catalizarea schimb\u0103rii, construirea de leg\u0103turi, munca \u00een echip\u0103 \u015fi colaborarea; managerizarea rela\u0163iilor \u2013 empatie, orientarea, con\u015ftiin\u0163\u0103 organiza\u0163ional\u0103; con\u015ftiin\u0163a social\u0103 \u2013 controlul de sine emo\u0163ional, credibilitate, con\u015ftiinciozitate, adaptabilitate, realizare, ini\u0163iativ\u0103; controlul de sine \u2013 con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine emo\u0163ional\u0103, evaluare de sine acurat\u0103\/corect\u0103, \u00eencredere \u00een sine; con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine \u2013 recunoa\u015ftere, reglare, sinele, competen\u0163a personal\u0103.
\n 3.4. Cercet\u0103ri empirice privind inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 la locul de munc\u0103
\n \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 vom prezenta dovada empiric\u0103 privind impactul intelgen\u021bei emo\u021bionale asupra performan\u021bei. Sunt prezentate constat\u0103rile care s-ar putea s\u0103 explice de ce unii oameni func\u021bioneaz\u0103 mai bine dec\u00e2t al\u021bii, presupun\u00e2nd pozi\u021bii de conducere sau chiar voluntariat pentru un nivel \u00eenalt de stres \u0219i uneori obiective poten\u021bial periculoase, uneori, c\u00e2nd al\u021bii nu sunt capabili s\u0103 de\u021bin\u0103 capacitatea de o \u00een\u021belegere emo\u021bional\u0103 sau social\u0103 a sarcinilor zilnice \u00eentr-o manier\u0103 mai intelgient\u0103 \u0219i de efect.
\n Chiar dac\u0103 termenul inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 a fost inventat de Leuner \u00een anul 1966, conceptul general a fost definit pentru prima oar\u0103 de c\u0103tre Thorndike \u00een anul 1920 \u0219i \u00eens\u0103\u0219i construc\u021bia conceptului a fost studiat\u0103 ini\u021bial de c\u0103tre Darwin \u00een anul 1837. De la Darwin p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een cele mai multe descrieri ale conceptului au fost introduse unul sau mai multe dintre urm\u0103toarele componente: (a) abilitatea de \u00een\u021belegere \u0219i exprimare (b) abilitatea de a-i \u00een\u021belege pe al\u021bii \u0219i de a rela\u021biona cu ace\u0219tia (c) abilitatea de a administra \u0219i controla emo\u021biile \u0219i (d) abilitatea de a administra schimbarea, adaptarea \u0219i rezolvarea problemelor de natur\u0103 personal\u0103 \u0219i interpersonal\u0103. (vezi referin\u021ba)
\n Dou\u0103 studii majore alc\u0103tuiesc funda\u021bia discu\u021bei nosatre. Unul a fost realizat in U.S. Air Force (USAF) \u0219i cel\u0103lalt \u00een Israeli Defense Forces (IDF). Cea mai semnificativ\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 a noastr\u0103 este primul studiu care a analizat direct impactul inteligen\u021bei emo\u021bionale asupra performan\u021bei ocupa\u021bionale (Handley, 1997), si al doilea studiu este cel mai extis studiu valid realizat asupra a peste 5000 de participan\u021bi, pe o perioad\u0103 de 3 ani. Ambele, at\u00e2t USAF c\u00e2t \u0219i IDF au fost interesate \u00een examinarea impactului inteligen\u021bei emo\u021bionaleasupra performa\u021bei \u0219i s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 poate fi aplicat \u00een recrutarea persoanelor potrivite pentru job \u0219i reduc\u00e2nd nepotrivirile.(vezi referin\u021ba)
\n 4. Performan\u021ba \u00een munc\u0103
\n 4.1. Performan\u021ba \u00een context organiza\u021bional: deifini\u021bii \u0219i dimensiuni
\n Performan\u021ba \u00een context organiza\u021bional sau performan\u021ba la locul de munc\u0103 este un element definit de c\u0103tre numero\u0219i psihologi \u0219i cercet\u0103tori ai domeniului \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 acum nu putem spune c\u0103 exist\u0103 o defini\u021bie concret\u0103. Articolul \u201cPerspectives on Models of Job Performance\u201d din \u201cInternational journal of selection and assessment\u201d marcheaz\u0103 aceste defini\u021bii ale performan\u021bei la locul de munc\u0103 \u0219i de asemenea indic\u0103 factorii ce influen\u021beaz\u0103 nivelul ei. Acest articol prezint\u0103 at\u00e2t modelele \u0219i clasificarea acestora \u00een ceea ce prive\u0219te performan\u021ba \u00een context organiza\u021bional c\u00e2t \u0219i dimensiunile performan\u021bei \u00een baza c\u0103rora se vor stabilili modelele.
\n \u201cPerforman\u021ba la locul de munc\u0103 este construc\u021bia central\u0103 \u00een psihologia industrial\u0103\/organiza\u021bional\u0103 (Austin \u0219i Villanova 1992; Campbell 1990; Murphy \u0219i Hunter 1992). Multe dintre selec\u021biile de personal sunt predicate de premisa select\u0103rii dintr-un fond comun de aplican\u021bi a celor care sunt mai bine preg\u0103ti\u021bi pentru job (comparativ cu cei care nu au fost selecta\u021bi). Sunt concepute multe programe de instruire pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea performan\u021bei \u00een context organiza\u021bional. Evalu\u0103rile de personal sunt \u00eentreprinse pentru a identifica punctele forte \u0219i punctele slabe cu scopul de a concepe programe de instruire, c\u00e2t \u0219i pentru decizii plasate optim (Guion 1998). Informa\u021biile cu privire la evalu\u0103rile performan\u021bei, feedback-ul \u0219i chiar sistemul pl\u0103\u021bilor de merit sunt utilizate pentru performan\u021ba angaja\u021bilor. Pe scurt, performan\u021ba din punct de vedere organiza\u021bional este construc\u021bia central\u0103 pentru o mare parte a psihologiei \u00een munc\u0103. Totu\u0219i, este important de \u0219tiut ce atrage dup\u0103 sine aceast\u0103 construc\u021bie.\u201d
\n Performan\u021ba \u00een context organiza\u021bional se refer\u0103 astfel, la ac\u021biuni aflate \u00een continu\u0103 dezvoltare, comportament \u0219i rezultate ob\u021binute pentru care angja\u021bii sunt angaja\u021bi \u0219i pentru care \u00ee\u0219i vor folosi abilita\u021bile \u00een realizarea obiectivelor \u0219i scopurilor organiza\u021biei. Performan\u021ba \u00een context organiza\u021bional este constituit\u0103 din dimensiuni ce au fost abordate \u00een diferite moduri pentru a se putea ajunge la concretizarea acestora.
\n \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, cercet\u0103torii au evaluat modalit\u0103\u021bile de m\u0103surarea a performan\u021bei la locul de munc\u0103 folosite \u00een diferite contexte \u0219i au \u00eencercat s\u0103 sintetizeze ce dimensiuni alc\u0103tuiesc construc\u021bia performan\u021bei la locul de munc\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 ra\u021bional\u0103 de sintetizarea \u0219i construire a teoriei este, \u00een orice caz, probabil s\u0103 fie influen\u021bat\u0103 de concentrare, interese \u0219i chiar de c\u0103tre distorsiunile cercet\u0103torilor individuali care realizaeaz\u0103 teoretiz\u0103rile. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cercettorii au dezv\u0103luit tehnicile de analiz\u0103 pentru a explica comportamentul \u0219i pentru performan\u021ba la locul de munc\u0103 au asociat dimensiuni.\u201d
\n \u201e\u00cen al treilea r\u00e2nd, cercet\u0103torii au dezvoltat m\u0103suri \u0219i ipotetizat dimensiuni, colect\u00e2nd informa\u021bii despre aceste m\u0103suri \u0219i au analizat datele (e.g., Lance, Teachiyt \u0219i Donnelly 1992). Aceasta este cea mai direct\u0103 (\u0219i epiric\u0103) modalitate de evaluare a dimensionalit\u0103\u021bii \u00een domeniul performan\u021bei. Din p\u0103cate, aceast\u0103 \u00eencercare epiric\u0103 este limitat\u0103 de num\u0103rul \u0219i tipul de m\u0103suri incluse \u00een faza de colectare date.\u201d
\n Av\u00e2nd \u00een vedere modelele Binning \u0219i Barrett (1989) al c\u0103ror scop este s\u0103 descopere, dimensiunile, acestea pot fi la diferite niveluri de amploare sau generozitate. \u201eDezvoltarea dimensiunilor performan\u021bei \u00een context organiza\u021bional poate fi caracterizat\u0103 fie (1) de sine st\u0103t\u0103toare, specifice, fie (2) ca parte a unui set mai larg de dimensiuni.\u201d \u201e\u00cen completarea acestei dicotomii, putem clasifica modelele performan\u021bei ca acelea care sunt dezvoltate pentru ocupa\u021bii specifice (ex. Manageri, sau lucuri de munc\u0103 entry-level) fiind opusul celor modele ale performan\u021bei la locul de munc\u0103 aplicate \u00een toate job-urile.\u201d
\n Unul dintre modelele aceptate ale performan\u021bei la locul de munc\u0103, dimensiunile de sine st\u0103t\u0103toare au dezvoltat \u0219i aplicat trei dimensiuni primare: performan\u021ba activit\u0103\u021bii, comportamentul civic organiza\u021bional \u0219i comportamente contraproductive.
\n 4.2. Antecedente ale performan\u021bei.
\n \u201cPsihologia organiza\u021bional\u0103 este studiul \u0219tiin\u021bific al comportamentului individual sau al unui grup \u00een cadrul formal organizational. \u00cen timp ce este domeniul de studiu propriu-zis, psihologia organiza\u021bional\u0103 este de fapt o parte a domeniului psihologiei Industriale\/Organiza\u021bionale. Psihologii organiza\u021bionali folosesdc metode \u0219tiin\u021bifice pentru a studia comportamentul \u00een organiza\u021bii.\u201d(Steve M. Jex, Organizational Psychology. A scientitist-practititoner approach, p. 18-19)
\n Aceasta este defini\u021bia performan\u021bei \u00een viziunea lui Steve M. Jex. Mai departe, voi marca antecedentele perfoman\u021bei. Prin antecedente ale performan\u021bei \u00een\u021belegem procedurile \u0219i metodele folosite pentru a se ajunge la definitivarea performan\u021bei \u00een context organiza\u021bional.
\n Steve M. Jex exploreaz\u0103 bazele metodologice \u0219i statistice ale analizei psihologiei organiza\u021bionale. \u201c(\u2026) psihologii organiza\u021bionali au numeroase op\u021biuni de colectare a datelor legate de comportamentul \u00een organiza\u021bii. Acestea variaz\u0103 de la simple metode de observa\u021bie la investiga\u021bii complete cvasi-experimentale. Totu\u0219i, tehnica folosit\u0103 cel mai frecvent, este studiul de cercetare. Pentru colectarea datelor \u00een organiza\u021bii trebuie luate \u00een considerare numeroase aspecte. De exemplu, cercet\u0103torii trebuie s\u0103 fie con\u0219tien\u021bi de limit\u0103rile m\u0103surilor autoraport\u0103rii \u0219i aten\u021bi la limita generaliz\u0103rii rezultatelor \u00een cadrul cercet\u0103rii. C\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 cercet\u0103rile interculturale, cercet\u0103torii trebuie s\u0103 se pun\u0103 de acord \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele legate de limbaj \u0219i e\u0219antionare. O metod\u0103 practic\u0103 este aceea ca pur \u0219i simplu s\u0103 ai acces \u00een organiza\u021bii pentru a colecta date de cercetare. O varietate de metode statistice au fost discutate c\u0103 ar putea fi folosite pentru analiza datelor odat\u0103 ce sunt colectate. Acestea varaiz\u0103 de la simple statistici descriptive la corela\u021bii mai complexe \u0219i analize regresive. Alegerea oric\u0103rei tehnici statistice este condus\u0103 de natura \u00eentreb\u0103rii la care cercet\u0103torul trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103. \u00cen analiza statistic\u0103 a datelor, trebuie luat \u00een considerare un num\u0103r important de eventuale probleme. Cercet\u0103torii trebuie s\u0103 fie con\u0219tien\u021bi de importan\u021ba puterii statistice \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 o maximizeze de c\u00e2te ori este posibil. Acest lucru este \u00een mod special adev\u0103rat atunci c\u00e2nd cercet\u0103torii sunt interesa\u021bi \u00een demonstrarea efectului bariabilelor mderatorului.\u201d (Steve M. Jex, Organizational Psychology. A scientitist-practititoner approach, p. 55-57)
\n 4.3. Evaluarea \u0219i managementul performan\u021bei
\n Pentru a putea evalua performan\u021ba la locul de munc\u0103, trebuie s\u0103 delimit\u0103m ce anume constituie performan\u021ba, trebuie stabilite metodele \u0219i instrumentele de evaluare, trebuie cotat\u0103 evaluarea. Performan\u021ba poate fi evaluat\u0103 \u00een cadrul interviului \u00een momentul angaj\u0103rii \u0219i bine\u00een\u021beles prin analiza comportamentului \u00een cadrul organiza\u021biei.
\n Performan\u021ba unui individ este evaluat\u0103 \u00een cadrul interviului pentru a se stabili, ulterior, daca acesta este compatibil cu postul pentru care este recrutat. De exemplu, \u00een articolul \u201cSelf-presentation tactics in the interview\u201d redactat de c\u0103tre Barrick, Shaffer \u0219i DeGrassi, sunt marcate teorii ce contribuie la evaluarea performa\u021bei \u00een cadrul interviului. \u201cDou\u0103 teorii din domeniul psihologiei sociale ilustreaz\u0103 importan\u021ba tacticilor abordate \u00een cadrul prezent\u0103rii: teoria influen\u021bei sociale \u0219i teoria interdependen\u021bei. Teoria infulen\u021bei sociale propune c\u0103 practic fiecare rela\u021bie interpersonal\u0103 are o influen\u021ba social\u0103, \u00eentr-un fel sau altul; oamenii tind s\u0103 influen\u021beze \u0219i de asemenea sunt influen\u021ba\u021bi (Cialdini & Trost, 1998; Levy, Collins & Nailm 1998). Acest \u201ccerc infinit\u201d al comunic\u0103rii \u0219i al schimbului de informa\u021bie deseori conduce la exprimarea \u00eentr-o manier\u0103 care va trezi o reac\u021bie dorit\u0103 de la publicul \u021bint\u0103 a unor persoane \u00een prezen\u021ba altora (Goffman, 2006). (Barrick, Shaffer \u0219i DeGressi, Self-presentation tactics in the interview)
\n \u201cTeoria interdepende\u021bei (Rusbult & Van Lange, 2003) este cea de-a doua teorie din psihologia social\u0103 care poate fi folosit\u0103 pentru a accentua importan\u021ba tacticilor auto-prezent\u0103rii \u00een cadrul unui interviu. Aceast\u0103 teorie scoate \u00een eviden\u021b\u0103 rolul situa\u021biei \u0219i sus\u021bine faptul c\u0103 contextul social \u00een sine poate exercita efecte puternice asupra comportamentului.\u201d (Barrick, Shaffer \u0219i DeGressi, Self-presentation tactics in the interview)
\n De asemenea, performan\u021ba poate fi evaluat\u0103 \u00een func\u021bie de comportamentul abordat \u00een cadrul organiza\u021biei, care poate fi productiv sau contraproductiv. Steve M. Jex studiaz\u0103 atent at\u00e2t comportamentul productiv c\u00e2t \u0219i comportamentul contraproductiv. \u201c(\u2026) am examinat comportamentul productiv, sau activit\u0103\u021bile angaja\u021bilor care contribuie la obiectivele organiza\u021biei. Cea mai comun\u0103 form\u0103 a comportamenului productiv \u00een organiza\u021bii este performan\u021ba la locul de munc\u0103 iar acest aspect a fost sttudiat indelungul a c\u00e2\u021biva ani.\u201d (Steve M. Jex, Organizational Psychology. A scientitist-practititoner approach, 2002, p. 128)
\n De asemenea, s-a ajuns la concluzia c\u0103 exist\u0103 trei variabile, fiind considerate predictor ai performan\u021bei: (1) capacitatea general\u0103 cognitiv\u0103, (2) nivelul expein\u021bei profesioanel \u0219i (3) con\u021btiinciozitatea ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 a personalit\u0103\u021bii.
\n \u201c(\u2026) am examinat comportamentul contraproductiv sau acele ac\u021biuni realizate de o parte din angaja\u021bii care lucreaz\u0103 contra obiectivelor organiza\u021biei. Cea mai comun\u0103 form\u0103 a comportamentului contraproductiv este ineficien\u021ba performan\u021bei la locul de munc\u0103. Totu\u0219i, performan\u021ba ineficient\u0103 este deseori greu de edentificat datorit\u0103 constr\u00e2ngerilor externe \u0219i deficien\u021belor din sistemul m\u0103sur\u0103rii performan\u021bei \u00een context organizational.\u201d (Steve M. Jex, Organizational Psychology. A scientitist-practititoner approach, 2002, p. 195)
\n Pentru a putea fi s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 o evaluare eficient\u0103, aceasta trebuie s\u0103 luate \u00een considerare urm\u0103toarele aspecte: (1) Erorile evaluatorului (indulgen\u021ba, severitate, prim\u0103 impresie, etc.), (2) Acurate\u021bea cot\u0103rii (eleva\u021bia, eleva\u021bia diferen\u021bial\u0103, acurate\u021bea clasific\u0103rii, acurate\u021bea diferen\u021bial\u0103) \u0219i (3) Reac\u021biile la apreciere (Satisfac\u021bia fa\u021b\u0103 de sistem, percep\u021bia utilit\u0103\u021bii, percep\u021bia acurate\u021bei, legalitatea procedural\u0103, legalitatea interac\u021biunii, motiva\u021bia pentru feedback, acceptabilitatea Articolul \u201cThe impact of rater agreeableness and rating context on the evaluation of poor performance\u201d redactat de c \u0103tre Raymond Randall \u0219i Daniel Shrples marcheaz\u0103 aspectele unei evalu\u0103ri eficiente.
\n 5. Performanta extra-rol: comportamente civice organizationale
\n 5.1. Comportamentele civice: definitii si forme
\n Comportamentul civic organiza\u021bional a fost marcat prin diverse studii ce au avut ca scop demonstrarea importan\u021bei lui, \u00een explicarea rela\u021biei dintre satisfac\u021bia \u00een munc\u0103 \u0219i produsele muncii. O defini\u021bie a comportamentului civic organiza\u021bional a fost dat\u0103 de c\u0103tre Organ, prin prisma c\u0103ruia acesta este \u201eacel comportament individual care este benevol, f\u0103r\u0103 a fi direct sau explicit recompensat de sistemul de recompense formale, \u0219i care, \u00een ansamblu, sus\u021bine func\u021bionarea eficient\u0103 a organza\u021biei. Fiind benevol, avem \u00een vedere c\u0103 acest comportament nu este o cerin\u021b\u0103 expres\u0103 a prescrip\u021biilor postului, cum ar fi condi\u021biile foarte specifice ale contractului angajatului cu organiza\u021bia; acest comportament este mai degrab\u0103 o problem\u0103 de alegere personal\u0103, \u0219i de aceea lipsa lui, \u00een general nu poate fi pedepsit\u0103.\u201d(Organ, 1998, 32)
\n Comportamentele civice implic\u0103 sprijinul profesional sau ajutorul oferit colegilor, presupun activit\u0103\u021bi precum helping behavior \u00een situa\u021bii aparte, de exemplu atunci c\u00eend un coleg absenteaz\u0103 motivat pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp sau \u00een situa\u021bia \u00een care ajutorul este acordat colegilor care au de rezolvat sarcini dificile, \u00een conformitate cu preg\u0103tirea profesional\u0103, desigur.
\n \u00cen principiu, comportamentul civic se bazeaz\u0103 pe valorile organiza\u021biei ca egalitatea \u00een drepturi, solidaritate, corectitudine, dar \u0219i pe valorile morale ale fiec\u0103rui angajat, cum sunt spiritul de coleagilitate, respectul fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi membrii ai organiza\u021biei \u0219i toleran\u021ba fa\u021b\u0103 de persoanele ale c\u0103ror comportamente sunt mai dificile.
\n Comportamentul civic este structurat \u00een dou\u0103 dimensiuni, de c\u0103tre Williams \u0219i Anderson (1991), Turnley \u0219i Feldman (2003). Cele dou\u0103 dimensiuni sunt Comportament Civic Organiza\u021bional \u0219i Comportament Civic Individual.
\n Comportamentul civic organiza\u021bional se raporteaz\u0103 la modalitatea \u00een care angaja\u021bii unei organiza\u021bii abordeaz\u0103 organiza\u021bia din care fac parte. Aceast\u0103 dimensiune cuprinde mai multe tr\u0103s\u0103turi precum loialitatea, obedien\u021ba, dedica\u021bia fa\u021b\u0103 de postul pe care \u00eel ocup\u0103, con\u0219tiinciozitatea, ini\u021biativa \u0219i sim\u021bul civic. Pe de alt\u0103 parte, comportamentul civic individual, abordeaz\u0103 aspectul dintre comportamentul individual profesional \u0219i rela\u021bia cu ceilal\u021bi angaja\u021bi ai organiza\u021biei. Astfel, \u00een cadrul acestei dimensiuni se pune accentul pe rela\u021biile dintre colaboratori \u0219i angaja\u021bi, adic\u0103 aspectele interpersonale \u0219i \u00eenglobeaz\u0103 tres\u0103turi ca altruism, participare socialp\u0103, ajutor, spirit de colaborare \u00een echip\u0103, men\u021binerea unui ambient pl\u0103cut \u00eentre angaja\u021bi, curtoazie.
\n Comportamentele civice la nivel organiza\u021bional sunt dirijate doar \u00een beneficiul organiza\u021biei. Comportamentului civic organiza\u021bional i s-a atribuit \u0219i termenul de \u201esindromul soldatului devotat\u201e av\u00e2nd \u00een vedere tr\u0103s\u0103turile atribuite acestei dimensiuni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prezenta lucrare vizeaz\u0103 demonstarea \u0219i explicarea rela\u021biei dintre inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i performan\u021ba la locul de munc\u0103. Pentru realizarea acesteia, lucrarea va cuprinde o parte teoretic\u0103 \u00een care vor fi bine delimitate conceptele cheie \u0219i o parte de cercetare pe baz\u0103 Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437106","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437106","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437106"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437106\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}