Despre Caragiale se poate spune orice: oric\u00e2nd ai \u0219ansa s\u0103 nimere\u0219ti adev\u0103rul pentru c\u0103 sunt nenum\u0103rate faptele sale. Dar, \u00een acela\u0219i timp, orice ai spune despre Caragiale este insuficient. Fatalitate, ar spune Caragiale. [\u2026] Suntem mereu \u00een c\u0103utarea \u201eadev\u0103ratului Caragiale\u201d \u0219i acest adev\u0103rat Caragiale ne scap\u0103. Pe c\u00e2t de potrivnic i-a fost destinul literar \u00een timpul vie\u021bii, pe at\u00e2t de favorabil\u0103 \u00eei este posteritatea. Pornind de la acest considerent voi \u00eencerca \u00een r\u00e2ndurile urm\u0103toare s\u0103 ating o parte din ceea ce \u00eenseamn\u0103 Caragiale pentru literatura rom\u00e2n\u0103, trec\u00e2nd \u00een revist\u0103 c\u00e2teva aspecte ale vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii sale literare.
\n Ion Luca Caragiale este cel mai mare creator de via\u0163\u0103 din \u00eentreaga noastr\u0103 literatur\u0103.
\n Dar importan\u0163a lui Cragiale \u00een literatura rom\u00e2neasc\u0103 nu st\u0103 numai \u00een faptul c\u0103 e cel mai mare scriitor obiectiv \u015fi unicul creator de tipuri devenite populare.Importan\u0163a lui este mare \u015fi hot\u0103r\u00e2toare \u015fi din alte dou\u0103 puncte de vedere.Caragiale marcheaz\u0103 un stadiu nou \u00een proz\u0103.Proza obiectiv\u0103, adevarat\u0103 zugravire a vie\u0163ii, \u00eencepe cu el. O alt\u0103 \u00eensemn\u0103tate a operei lui Caragiale \u00een dezvoltarea literaturii noastre este con\u015ftiin\u0163a lui artistic\u0103.Caragiale r\u0103m\u00e2ne, prin forma\u0163ie,un scriitor \u015fi un produs al epocii sale,poten\u0163\u00e2nd la superlativ anumite modalit\u0103\u0163i oarecum comune.
\n S-a n\u0103scut la 30 ianuarie 1852 \u00een localitatea Haimanale de l\u00e2ng\u0103 Ploie\u015fti,ast\u0103zi numit\u0103 Ion Luca Caragiale,\u00eentr-o familie cu tradi\u0163ii \u00een domeniul dramaturgiei \u015fi al actoriei.Tat\u0103l s\u0103u,Luca Caragiale,a fost actor.Unchii lui,Costache \u015fi Iorgu au fost \u015fi ei actori,autori dramatici,\u015fi conduc\u0103tori de trupe teatrale.
\n REPERE BIOGRAFICE
\n Ca dat\u0103 de na\u0219tere a scriitorului s-a impus \u00een istoria noastr\u0103 literar\u0103 ziua de 30 ianuarie 1852, chiar dac\u0103 prin anii `70 ai secolului trecut s-a descoperit certificatul de botez al lui I. L. Caragiale, care indic\u0103 data de 1 februarie 1852 ca dat\u0103 de na\u0219tere. \u0218erban Cioculescu, unul dintre cei care au studiat biografia scriitorului, fixeaz\u0103 ca moment al na\u0219terii diminea\u021ba zilei de 30 ianuarie 1852 \u00een satul Haimanale, azi Ion Luca Caragiale, jude\u021bul D\u00e2mbovi\u021ba; aminte\u0219te \u0219i de 1 februarie 1852, dar pune acest fapt pe seama \u201ez\u0103p\u0103celii\u201d tat\u0103lui s\u0103u din ziua botezului. Aceast\u0103 problem\u0103 a datei de na\u0219tere a lui Caragiale a fost analizat\u0103 ast\u0103zi \u0219i de Gelu Negrea care se \u00eentreab\u0103 \u00een titlul articolului publicat \u00een revista Luceaf\u0103rul: Totu\u0219i, c\u00e2nd s-a n\u0103scut I. L. Caragiale? Miz\u00e2nd pe certitudine \u0219i nu pe aproximare, acesta conchide: \u201einer\u021bia cultural\u0103 este o for\u021b\u0103 redutabil\u0103, iar \u00eempotriva obi\u0219nuin\u021bei nici m\u0103car adev\u0103rurile inconturnabile n-au mari \u0219anse de izb\u00e2nd\u0103\u201d.
\n Originea sa pare str\u0103in\u0103, albanez\u0103 sau greac\u0103. Bunicii s\u0103i de pe tat\u0103, \u0218tefan \u0219i Maria, s-au stabilit \u00een \u021bar\u0103, bunicul \u0218tefan fiind buc\u0103tarul domnitorului fanariot I. Caragea. Ace\u0219tia au avut cinci copii: Luca, Costache, Ecaterina, Anastasia \u0219i Iorgu. De origine greac\u0103 era \u0219i bunica lui Caragiale de pe mam\u0103, Elena (fiica lui Mihail Alexovici, grec din Bra\u0219ov \u0219i bun negustor), c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Luka Kiriak Karaboa. Din c\u0103s\u0103toria acestora s-au n\u0103scut dou\u0103 fete, Ecaterina, mama lui Caragiale, despre sor\u0103 neav\u00e2nd informa\u021bii. Ion Luca Caragiale este rodul iubirii dintre Luca Caragiale \u0219i Ecaterina Karaboa. P\u0103rin\u021bii autorului nu au avut o leg\u0103tur\u0103 consfin\u021bit\u0103 legal \u00eens\u0103 au r\u0103mas nedesp\u0103r\u021bi\u021bi p\u00e2n\u0103 la moarte. Pe l\u00e2ng\u0103 Ion Luca, ei au avut \u0219i o fat\u0103, pe Elena (Lenci). Indiferent de substratul s\u0103u etnic, Caragiale a crescut \u0219i s-a dezvoltat \u00eentr-un climat rom\u00e2nesc, fiind ghidat de voca\u021bia de scriitor. Astfel, odat\u0103 cu p\u0103trunderea numelui Caragiale pe aceste meleaguri, literatura rom\u00e2n\u0103 consemneaz\u0103 timp de trei genera\u021bii scriitori cu acest nume.
\n Studiile primare \u0219i gimnaziale le face la Ploie\u0219ti. \u00ce\u0219i \u00eencepe instruc\u021biunea \u00een curtea Bisericii \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din Ploie\u0219ti cu p\u0103rintele Marinache. Absolv\u0103 clasele primare la \u0218coala Domneasc\u0103 din Ploie\u0219ti (1860-1864) \u0219i urm\u0103toarele clase la Gimnaziul \u201eSfin\u021bii Petru \u0219i Pavel\u201d din acela\u0219i ora\u0219 (1864-1867). Din aceast\u0103 perioad\u0103 p\u0103streaz\u0103 \u00een amintire figura institutorului Bazil Dr\u0103go\u0219escu care l-a ini\u021biat \u00een tainele scrisului. Dup\u0103 studiile \u00een Ploie\u0219ti (luat mai t\u00e2rziu de Caragiale drept urbe natal\u0103), fascinat de teatru, se \u00eenscrie la Conservatorul din Bucure\u0219ti, unde urmeaz\u0103, din 1868, cursurile de declama\u021bie \u0219i mimic\u0103 ale unchiului s\u0103u, Costache Caragiali, actor \u0219i autor dramatic cunoscut \u00een epoc\u0103, p\u00e2n\u0103 la suspendarea acestora, \u00een 1870.
\n \u00centors \u00een Ploie\u0219ti, se angajeaz\u0103 copist la Tribunalul Prahova, unde nu r\u0103m\u00e2ne mai mult de c\u00e2teva luni. Dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u (10 septembrie 1870), revine \u00een Capital\u0103, \u00eempreun\u0103 cu mama \u0219i sora sa. Intr\u0103 din nou \u00een lumea teatral\u0103, ca sufleor al doilea \u0219i copist la Teatrul Na\u021bional, numit la propunerea lui Mihail Pascaly (concesionarul Teatrului Na\u021bional). \u00cen trupa lui Pascaly, \u00een toamna anului 1868, l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, pe atunci sufleor \u00een aceast\u0103 trup\u0103. Aceast\u0103 perioad\u0103 de ucenicie \u00een ale teatrului a format m\u00e2na viitorului dramaturg.
\n \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 bunului prieten Vlahu\u021b\u0103, Caragiale se autocaracterizeaz\u0103:
\n \u201eAm \u00eemplinit dou\u0103zeci de ani. Sunt copil de p\u0103rin\u021bi s\u0103rmani \u0219i f\u0103r\u0103 nume. Am r\u0103mas, dup\u0103 moartea lui tat\u0103-meu, singurul sprijin al mamei \u0219i al sori-mii. Am \u00eenv\u0103\u021bat at\u00e2ta \u0219coal\u0103 c\u00e2t\u0103, la limit\u0103, mi-ar fi de ajuns s\u0103 m\u0103 pot apuca de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura dreptului \u2013 s\u0103 m\u0103 fac avocat \u0219i s\u0103 m\u0103 introduc \u00eencet-\u00eencet \u00een afaceri \u0219i-n politic\u0103. Am o educa\u021bie nu tocmai \u00eengrijit\u0103, fiindc\u0103 p\u0103rin\u021bii mei n-au avut mijloace s\u0103-mi dea una aleas\u0103; dar am pu\u021bin bun-sim\u021b \u0219i, cum po\u021bi constata \u0219i d-ta, m\u0103 exprim, f\u0103r\u0103 vreun fel original de g\u00e2ndire, destul de limpede \u0219i de comod. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, sunt, slav\u0103 Domnului! s\u0103n\u0103tos \u0219i voinic; duc bine la t\u0103v\u0103leal\u0103; dovad\u0103 c\u0103 pot fi, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i sufleor, \u0219i copist la teatru, \u0219i corector \u00eentr-o tipografie mare, la dou\u0103 ziare, \u0219i dau lec\u021bii la ni\u0219te copii; a\u0219a c\u0103 pot, cu una, cu alta, c\u00e2\u0219tiga destul cu ce s\u0103 ne sus\u021binem eu \u0219i familia p\u00e2n\u0103 s\u0103 termin studiul dreptului.
\n Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103\u2026 eu, \u00eenc\u0103 de mic, din clasele primare, am mare tragere de inim\u0103 pentru alt\u0103 carier\u0103 \u2013 pentru\u2026 literatur\u0103\u2026
\n Mama \u0219i sor\u0103-mea \u00eemi sunt devotate, \u0219i niciodat\u0103, nu le-ar trece prin minte s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 bucata de p\u00e2ine ce le-o pot da: nu s-ar pl\u00e2nge s\u0103 vie\u021buiasc\u0103 totdeauna \u00een s\u0103r\u0103cie, numai s\u0103 m\u0103 \u0219tie pe mine cu sufletul mul\u021bumit\u2026 Ba chiar, am luat sama, mamei parc\u0103-i face pl\u0103cere apuc\u0103turile mele de bucher.
\n \u2026Ce s\u0103 fac? Pe ce cale s\u0103 apuc?\u2026 S\u0103 m\u0103 dau \u00eencotro m\u0103 \u00eendeamn\u0103 interesul real, la avocatur\u0103 \u0219i la politic\u0103, unde cred c\u0103 n-a\u0219 r\u0103m\u00e2nea mult mai prejos de at\u00e2\u021bia al\u021bii? Sau s\u0103 m\u0103 duc \u00eencotro m\u0103 t\u00e2r\u0103\u0219te pornirea sufleteasc\u0103, la cariera literelor?\u201d
\n Aceast\u0103 m\u0103rturisire a lui Caragiale ne \u00eendreapt\u0103 pa\u0219ii spre a c\u0103uta drumul parcurs de acesta \u00een urmarea voca\u021biei, pecetea, acea \u201epornire sufleteasc\u0103\u201d de care vorbe\u0219te \u00een finalul scrisorii.
\n Fire apolitic\u0103, Caragiale a cochetat \u00eens\u0103 cu politica, fapt vizibil din activitatea gazet\u0103reasc\u0103 pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103. Astfel, dup\u0103 1870, a \u00eenceput s\u0103 colaboreze \u0219i s\u0103 publice, mai \u00eent\u00e2i, \u00een gazetele politice \u0219i umoristice de orientare liberal\u0103, Ghimpele (1873-1875), Aleg\u0103torul liber (1875-1876), Unirea democratic\u0103 (1876-1877), Claponul (1877), Na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 (1877), Calendarul Claponului (1877). Apoi a fost cronicar dramatic la Romania liber\u0103 (1877-1878) unde se poate observa drumul ascendent pe care se afl\u0103 publicistul care \u00ee\u0219i f\u0103cuse debutul cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte la Ghimpele.
\n Dup\u0103 1878, vechea cuno\u0219tin\u021b\u0103, Eminescu, reu\u0219e\u0219te s\u0103-l aduc\u0103 \u00een redac\u021bia ziarului politic (conservator) al junimi\u0219tilor, Timpul, unde colaboreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1881 cu articole, reportaje, note sau traduceri. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a \u00eenceput s\u0103 frecventeze \u0219edin\u021bele Junimii, Titu Maiorescu not\u00e2nd \u00een jurnalul s\u0103u (vineri, 26 mai 1878) printre prezen\u021bi \u0219i pe Caragiale despre care a scris c\u0103 este \u201ebun traduc\u0103tor al Romei \u00eenvinse de Parodi\u201d, care se jucase cu c\u00e2teva zile \u00eenainte pe scena Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti. Treptat, Caragiale devine un protejat al lui Maiorescu \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 aprecierile junimi\u0219tilor la cea de-a XV-a aniversare a \u201eJunimii\u201d c\u00e2nd, \u00eenainte de banchet, cite\u0219te O noapte furtunoas\u0103 sau Num\u0103rul 9 (12 noiembrie 1879). Contactul cu \u201eJunimea\u201d a fost de bun augur deoarece \u00een revista acesteia din Ia\u0219i, Convorbiri literare, va publica, al\u0103turi de Mihai Eminescu \u0219i de Ion Creang\u0103, principalele piese de teatru (\u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d, 1879; \u201eConu Leonida fa\u021b\u0103 cu Reac\u021biunea\u201d, 1880; \u201eO scrisoare pierdut\u0103\u201d, 1885; \u201eD-ale carnavalului\u201d, 1885; \u201eN\u0103pasta\u201d, 1890).
\n Caragiale ia contact cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul fiind numit revizor \u0219colar al circumscrip\u021biei Neam\u021b-Suceava \u00een octombrie 1881 \u0219i se stabile\u0219te la Piatra Neam\u021b. \u00cen februarie anul urm\u0103tor, a fost mutat \u00een zona Arge\u0219-V\u00e2lcea, st\u00e2nd \u00een Pite\u0219ti. Aceast\u0103 perioad\u0103 de revizor a fost pentru scriitor o experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 util\u0103, \u00eens\u0103 a durat pu\u021bin.
\n Scrie, \u00een colaborare cu Iacob Negruzzi, opera buf\u0103 Hatmanul Baltag jucat\u0103 \u00een 1884, an \u00een care se bucur\u0103 de un succes extraordinar cu piesa O scrisoare pierdut\u0103 care este jucat\u0103 consecutiv de mai multe ori, premiera fiind la 13 noiembrie 1884 la Teatrul Na\u021bional din Bucure\u0219ti. Tot \u00een acest an \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe Caragiale func\u021bionar la Regia Monopolurilor unde o cunoa\u0219te pe Maria Constantinescu func\u021bionar\u0103 \u0219i ea. Din aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 se va na\u0219te Mateiu I. Caragiale (1885-1936), fiul care a dus mai departe numele Caragiale \u00een literatura rom\u00e2n\u0103.
\n In 1885, pe 8 aprilie, are loc reprezenta\u021bia comediei D-ale carnavalului. Caragiale continu\u0103 activitatea gazet\u0103reasc\u0103, scriind la Voin\u021ba na\u021bional\u0103 (1885) articole literare \u0219i politice. \u00cen toamna lui 1885 moare Ecaterina, v\u0103duva bogatului Girolomo Cardini, zis Mamolo, care era var\u0103 primar\u0103 cu mama scriitorului, aceasta beneficiind de a \u0219asea parte din avere.
\n Dup\u0103 moartea mamei sale \u00een iunie 1888, Caragiale ocup\u0103 o func\u021bie important\u0103, aceea de director al Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti, unde este numit \u00een iulie 1888 \u0219i demisioneaz\u0103 \u00een mai 1889. Aceast\u0103 ambi\u021bie a lui Caragiale de a conduce teatrul ne este prezentat\u0103 de junimistul Iacob Negruzzi \u00een articolul necrolog despre dramaturg: \u201eEra oarecum n\u0103scut \u0219i crescut \u00een teatru; iubea teatrul peste m\u0103sur\u0103 \u0219i visul s\u0103u, \u00eenc\u0103 din \u00eent\u00e2ia tinere\u021be, era s\u0103 ajung\u0103 odat\u0103 directorul general al Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti.\u201d Chiar dac\u0103 visul i s-a \u00eendeplinit, directoratul ivindu-se ca o \u00eencununare a talentului \u0219i a activit\u0103\u021bii creatoare, fiind un vizionar, nu a putut s\u0103-\u0219i lase amprenta \u00een teatru din cauza circumstan\u021belor, fapt ce l-a determinat s\u0103 demisioneze.
\n La \u00eenceputul lui 1889 este oficiat\u0103 c\u0103s\u0103toria lui Caragiale cu Alexandrina Burelly, fiica arhitectului Gaetano Burelly, mariaj care a dat na\u0219tere la patru copii, trei fete \u0219i un b\u0103iat. Din cei patru copii amintim pe ultimii doi, b\u0103iatul Luca, n\u0103scut \u00een 1893, \u0219i fata Ecaterina n\u0103scut\u0103 \u00een 1895, nume date \u00een amintirea p\u0103rin\u021bilor autorului, primele copile deced\u00e2nd de mici din cauza unei tuse convulsive.
\n Pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103s\u0103torie, anul 1889 aduce pentru Caragiale apari\u021bia volumului Teatru la Editura Libr\u0103riei Sosec, \u00een prefa\u021b\u0103 afl\u00e2ndu-se studiul lui Titu Maiorescu Comediile d-lui I. L. Caragiale. Un alt eveniment marcant este moartea prietenului Eminescu, pentru care scrie articolul \u00cen Nirvana ap\u0103rut la 20 iunie 1889 \u00een ziarul junimist Constitu\u021bionalul (1889) unde colaboreaz\u0103 politic \u0219i literar.
\n Dup\u0103 experien\u021ba manageriatului la Teatrul Na\u021bional din Bucure\u0219ti urmat\u0103 de ruptura de Junimea, de Maiorescu \u0219i \u00eencetarea colabor\u0103rii la Convorbiri literare din 1892 (\u00een urma conferin\u021bei Ga\u0219te \u0219i g\u00e2\u0219te literare de la Ateneu \u0219i a articolului Dou\u0103 note din volumul Note \u0219i schi\u021be din 1892), Caragiale \u00eentemeiaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Anton Bacalba\u0219a periodicul umoristic Moftul rom\u00e2n (ianuarie 1893) unde a \u00eencercat s\u0103 p\u0103streze o atitudine obiectiv\u0103 fa\u021b\u0103 de politica vremii. \u00cen 1984 scoate \u00eempreun\u0103 cu Ioan Slavici \u0219i George Co\u0219buc revista literar\u0103 Vatra. \u00cen 1895 este cooptat de Barbu Delavrancea la ziarul liberal Gazeta poporului. De aici \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u00een revista umoristic\u0103 Lumea veche (1896), \u00een ziarul conservator Ziua (1896), \u00een Adev\u0103rul (1896), apoi \u00een Epoca literar\u0103 \u0219i \u00een Epoca (1896-1897), \u00een Drapelul (1897), \u00een ziarele din Ia\u0219i Sara (1896) \u0219i Evenimentul (1898). P\u00e2n\u0103 \u00een 1901, c\u00e2nd reapare Moftul rom\u00e2n \u0219i Calendarul Moftului rom\u00e2n 1902, mai scrie la Foaia interesant\u0103 a lui Co\u0219buc, la revista politico-literar\u0103 Rom\u00e2nia ilustrat\u0103 \u0219i la cotidianul Universul (1899-1900).
\n Dup\u0103 dictonul \u201eHomo sum, nihil humani a me alienum puto\u201d (Terentiu), Caragiale, cu un aer pu\u021bin boem \u0219i cu spirit fantasc, \u00eentre cele dou\u0103 \u201emofturi\u201d \u0219i-a deschis \u0219i c\u00e2teva ber\u0103rii (Ber\u0103ria Academic\u0103 Bene Bibenti, Ber\u0103ria cooperativ\u0103, Ber\u0103ria Gambrinus).
\n Dup\u0103 ce \u00een 1897 \u00eei ap\u0103ruse volumul Schi\u021be, \u00een 1901, pe 10 octombrie, apare volumul Momente. Tot acum, \u00een decembrie 1901, Caragiale intenteaz\u0103 proces pentru acuzele de plagiat, pentru drama N\u0103pasta, aduse de Constantin Al. Ionescu (Caion), un discipol al lui Al. Macedonski (un adversar declarat al lui Caragiale), pe care \u00eel c\u00e2\u0219tig\u0103 un an mai t\u00e2rziu, fiind sus\u021binut de Barbu Delavrancea.
\n A\u0219ezat provizoriu la sf\u00e2r\u0219itul lui 1904 la Berlin, se stabile\u0219te aici definitiv din martie 1905, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii. Plecarea a fost tacit\u0103, iar motivele nu au fost exprimate public, ci pot fi deduse din predilec\u021biile \u0219i resentimentele autorului. Caragiale a fost \u201eexilat\u201d din \u021bar\u0103 de pretin\u0219i intelectuali, din spuma social\u0103 avantajos ierarhizat\u0103, \u201eprin nerecunoa\u0219terea meritelor lui, prin umilin\u021bele impuse caracterului s\u0103u independent \u0219i m\u00e2ndru, prin sensul z\u0103d\u0103rniciei \u0219i al inoportunit\u0103\u021bii pe care-l d\u0103deau artei \u0219i artistului.\u201d Prea orgolios ca s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 public cauzele expatrierii sale, este lesne de \u00een\u021beles c\u0103 un scriitor de talia lui Caragiale, cunosc\u00e2nd \u0219i tr\u0103ind tarele societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, unde scrisul este o profesiune care nu asigur\u0103 condi\u021biile existen\u021bei (nu s-a \u00eembog\u0103\u021bit din scris), unde munca scriitorului nu este valorificat\u0103 profesional (a fost respins de dou\u0103 ori de la premiile academice, a fost acuzat de plagiat), unde scriitorul trebuia s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 pana la dispozi\u021bia partidelor politice \u00een schimbul unor recompense mediocre precum numirea \u00eentr-o mic\u0103 func\u021bie public\u0103 (excluz\u00e2nd directoratul Teatrului Na\u021bional, pentru scurt\u0103 vreme, nu a ocupat func\u021bii publice importante), a ales calea exilului, nu dintr-un gest de la\u0219itate, ci de con\u0219tiin\u021b\u0103 artistic\u0103. La Berlin g\u0103se\u0219te lini\u0219te \u0219i ordine, confort, dar nu-i ajung \u0219i, dintr-un sim\u021b\u0103m\u00e2nt patriotic, chiar dac\u0103 unii l-au numit mai t\u00e2rziu \u201eultimul ocupant fanariot\u201d , \u00eentre\u021bine permanent leg\u0103tura cu \u021bara \u0219i este la curent cu tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een patria mam\u0103.
\n Din activitatea literar\u0103 \u0219i publicistic\u0103 din perioada berlinez\u0103 pot fi punctate urm\u0103toarele momente: \u00een 1905 \u00eencepe s\u0103 lucreze la comedia Titirc\u0103 Sotirescu & C-ie, r\u0103mas\u0103 \u00een stare de schi\u021b\u0103; surprinde pe toat\u0103 lumea, f\u0103c\u00e2nd cea mai complet\u0103 \u0219i mai radical\u0103 analiz\u0103 politic\u0103 a evenimentelor din 1907, \u00een studiul 1907. Din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103-n toamn\u0103, publicat par\u021bial \u0219i \u00een revista vienez\u0103 Die Zeit; colaboreaz\u0103 la publica\u021bii precum Convorbiri critice, Rom\u00e2nul din Ardeal, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i reia colaborarea la Universul; apare volumul Schi\u021be nou\u0103.
\n \u00cen ianuarie 1912, la v\u00e2rsta de 60 de ani, la ini\u021biativa lui Emil G\u00e2rleanu (pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Rom\u00e2ni), refuz\u0103 participarea la s\u0103rb\u0103torirea sa. \u00cen aprilie vine \u00een Rom\u00e2nia pentru a sus\u021bine debutul literar al fiului Matei la Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103.
\n \u00cen zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit \u00een locuin\u021ba sa de la Berlin, din cartierul Sch\u00f6neberg. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti au fost expuse \u00een capela cimitirului protestant Erster Sch\u00f6neberger Friedhof \u0219i depuse provizoriu, la 14 iunie, \u00een cavoul capelei, \u00een prezen\u021ba lui Gherea, a lui Delavrancea \u0219i a lui Vlahu\u021b\u0103. Cinci luni mai t\u00e2rziu, la 18 noiembrie, sicriul (cu r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti) a fost adus la Bucure\u0219ti \u0219i depus la Biserica \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d, iar la 22 noiembrie 1912 s-a f\u0103cut \u00eenmorm\u00e2ntarea la cimitirul \u0218erban-Vod\u0103. La aceast\u0103 solemnitate au fost prezen\u021bi to\u021bi marii scriitori ai timpului. \u00cen cuv\u00e2ntarea \u021binut\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Caragiale, Delavrancea men\u021biona: \u201eCaragiale a fost cel mai mare rom\u00e2n din c\u00e2\u021bi au \u021binut un condei \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i o tor\u021b\u0103 aprins\u0103 \u00een cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103. Condeiul a c\u0103zut, dar tor\u021ba arde \u0219i nu se va stinge niciodat\u0103.\u201d
\n Rezum\u00e2nd evenimentele vie\u021bii scriitorului, se cuvine s\u0103-i facem un portret \u00een care tr\u0103s\u0103turile fizice \u0219i morale ale lui Caragiale s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 \u201efotografia\u201d pe care s\u0103 o a\u0219ez\u0103m \u00een holul literaturii noastre.
\n O caracteristic\u0103 a omului Caragiale a fost autodidacticismul. Ghidat de Metafizica aristotelian\u0103 conform c\u0103reia \u201eto\u021bi oamenii au s\u0103dit\u0103 \u00een firea lor dorin\u021ba de a cunoa\u0219te\u201d, Caragiale absorbea informa\u021bii din domenii variate: literatur\u0103, filozofie, biologie, fizic\u0103, istorie, estetic\u0103 etc.: \u201eCaragiale a prins din zbor informa\u021bii \u0219i de la prietenii \u0219i partenerii s\u0103i de discu\u021bie; adic\u0103 \u0219i-a \u00eensu\u0219it cuno\u0219tin\u021be specializate de la prietenii s\u0103i cultiva\u021bi, trecu\u021bi sau nu prin universit\u0103\u021bi occidentale, cu sau f\u0103r\u0103 doctorate; \u0219i a tras \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte filozofice \u0219i o general\u0103 \u00een\u021belepciune de via\u021b\u0103 de la oameni simpli \u2013 b\u0103cani, zarzavagii, cizmari, hamali, frizeri, c\u00e2rciumari etc. \u2013, cu care \u00eei pl\u0103cea, ca lui Socrate sau mai t\u00e2rziu lui Cioran, s\u0103 filosofeze timp \u00eendelungat, s\u0103 stea la taclale \u0219i s\u0103-i descoase, p\u00e2n\u0103 le dibuia filosofia.\u201d Alte informa\u021bii le culegea din Larousse, din pres\u0103, din c\u0103r\u021bi, dar cel mai mult iubea discu\u021biile cu prietenii: cu Eminescu a citit tot ce se scrisese \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i a luat de la acesta lec\u021bii kantiene; din mediul Junimii \u0219i-a dezvoltat filosofia culturii \u0219i concep\u021biile estetice; prietenia cu Gherea i-a favorizat contactul cu filosofia social-politic\u0103 \u0219i cu estetica; C. R\u0103dulescu-Motru \u00eel introduce \u00een filosofia lui Nietzsche \u0219i cea nem\u021beasc\u0103; cu biologul Paul Bujor discut\u0103 despre ereditate, evolu\u021bie \u0219i altele; \u00een perioada berlinez\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu tinerii prieteni P. Zarifopol, D. Gusti, P. Cerna \u0219i dezbate probleme literare, filosofice, estetice etc. Exemplele ar putea continua, \u00eens\u0103 concluzia este aceea\u0219i: curiozitatea lui Caragiale pentru cunoa\u0219tere, indiferent din ce direc\u021bie ar veni informa\u021biile, n-a secat niciodat\u0103.
\n Unii contemporani s-au l\u0103sat vr\u0103ji\u021bi de \u201ecultura vast\u0103\u201d adunat\u0103 de scriitorul autodidact, dar cultura la el este \u201eo atmosfer\u0103 de atelier\u201d . Religia sa superioar\u0103 este credin\u021ba \u00een frumos, elaborat cu evlavie \u0219i permanent prin seriozitatea muncii artistice: fraza se organizeaz\u0103 \u00eencet, cuv\u00e2ntul propriu r\u0103spunde cu greutate, printr-o gesta\u021bie din cele mai muncite.
\n Natura talentului lui Caragiale \u0219i conservatorismul Junimii s-au \u00eent\u00e2lnit pentru o colaborare eminent\u0103. Afiliat literar la Junimea, scriitorul a v\u0103zut ca un junimist, nu a g\u00e2ndit ca un junimist. Acest aspect a f\u0103cut ca unii s\u0103-i reduc\u0103 rolul de artist la copierea realit\u0103\u021bii nemijlocite. \u00cens\u0103 spiritul autocritic, capabil s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre semnificativ \u0219i neesen\u021bial, este semnul geniului creator.
\n Calitatea dominant\u0103 a scriitorului Caragiale este inteligen\u021ba \u00een a vedea la oameni discrepan\u021ba dintre esen\u021b\u0103 \u0219i aparen\u021b\u0103. Atac\u0103 \u201eprostia\u201d, materializ\u00e2ndu-\u0219i viziunea \u00een oameni carica\u021bi. Era de un conservatorism ferm, un dispre\u021b agresiv fa\u021b\u0103 de orice abatere de la adev\u0103rurile bine hot\u0103r\u00e2te \u0219i verificate.
\n Cuno\u0219tea oamenii \u0219i \u0219tia s\u0103-i joace pe degete. St\u0103p\u00e2nea ca un actor mijloacele simul\u0103rii \u00een convingeri \u0219i sim\u021biri, \u00een \u00eenduio\u0219are \u0219i patetism. Omul Caragiale era demonic \u00een vorbire, cu un debit necesar, cu o fantezie st\u00e2rnit\u0103 \u0219i \u00eentre\u021binut\u0103 de prezen\u021ba uimit\u0103 a ascult\u0103torilor. Singur\u0103tatea \u00eel ap\u0103sa \u0219i iubea s\u0103 fie \u00eenconjurat de prieteni pe care a \u0219tiut s\u0103 \u0219i-i p\u0103streze devota\u021bi (Mihai Eminescu, Alexandru Vlahu\u021b\u0103, Barbu Delavrancea, C. Dobrogeanu-Gherea, Paul Zarifopol etc.). Prietenii sim\u021beau c\u0103 este cameleonic, dar nu rezistau seduc\u0103torului Caragiale.
\n Cei care l-au cunoscut au l\u0103sat m\u0103rturii despre meritele sale: Goga l-a numit \u201ecel mai luminat creier rom\u00e2nesc\u201d; Slavici \u00eel descrie ca \u201eom cu mijloace mari \u0219i felurite, de nu te mai s\u0103turai a sta de vorb\u0103 cu el\u201d sau c\u0103 o discu\u021bie dintre el \u0219i Eminescu \u201eera de o frumuse\u021be nespus\u0103\u201d; Zarifopol \u00eei m\u0103rturisea lui Ibr\u0103ileanu referitor la Caragiale \u201ec\u00e2t l-am cunoscut, am avut fric\u0103 de el, o fric\u0103 p\u0103truns\u0103 de dragoste \u0219i admira\u021bie\u201d, era \u201eun om c\u00e2t o lume\u201d, \u00eentr-o \u201eaproape ne\u00eentrerupt\u0103 producere artistic\u0103\u201d; iar Dobrogeanu-Gherea \u00eel nume\u0219te \u201ecel mai mare scriitor rom\u00e2n\u201d.
\n \u00cenchei aceast\u0103 incursiune biografic\u0103, reproduc\u00e2nd spusele lui Alexandru Paleologu care descriu cel mai bine esen\u021ba caragialian\u0103: \u201eSpiritul lui Caragiale a exercitat \u00een societatea noastr\u0103 o ac\u021biune socratic\u0103 \u0219i \u00een aceasta const\u0103 importan\u021ba incomparabil\u0103, fundamental\u0103 a acestui a\u0219a-zis negativist. Prin reducere la absurd, prin maieutic\u0103 \u0219i dialectic\u0103 el tindea s\u0103 aduc\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 la cunoa\u0219terea de sine \u0219i la o con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103. Dialogurile lui din comedii \u0219i din momente au ceva din arta dialogului socratic. \u00cens\u0103\u0219i sociabilitatea acestui om, prezen\u021ba sa ironic\u0103, interpelativ\u0103, histrionic\u0103, \u00een forul public, e de aceea\u0219i natur\u0103 cu a lui Socrate. De asemenea \u0219i solitudinea lui meditativ\u0103 \u0219i distan\u021barea lui scrut\u0103toare. Ca Socrate avea sentimentul c\u0103 e inspirat \u0219i cenzurat interior de un demon: ochiul eternit\u0103\u021bii ce-i supraveghea din spate scrisul. Tot ca Socrate a fost acuzat de contemporani c\u0103 destituie zeii cet\u0103\u021bii \u0219i perverte\u0219te spiritele \u0219i, de fapt, a trebuit s\u0103 bea \u0219i el destul\u0103 cucut\u0103.\u201d
\n CAPITOLUL 1
\n TEME DOMINANTE ALE CREA\u0162IEI LUI CARAGIALE
\n Opera lui,at\u00e2t cea dramatic\u0103,c\u00e2t \u015fi cea \u00een proz\u0103,a c\u0103p\u0103tat \u00een timp interpretari din cele mai felurite.\u00cen ea s-au c\u0103utat r\u0103spunsuri la chestiuni fundamentale,precum cea a raportului \u00eentre moralitate \u015fi art\u0103,cea a autodefinirii noastre ca neam,cea a for\u0163ei distructive sau consructive a spiritului critic sau chiar cea a condi\u0163iei umane \u00een general.
\n Palmaresul pieselor lui Caragiale,a\u015fa cum \u00eel stabile\u015fte Titu Maiorescu \u00een Insemnari zilnice,III,este \u00eenainte de toate o indica\u0163ie despre modul \u00een care au func\u0163ionat aceste texte \u00een epoca \u00een care au ap\u0103rut,la un nivel cu care criticul se identific\u0103 \u015fi pe care accept\u0103 s\u0103-l reprezinte.Caragiale a fost autorul propriei sale revolu\u0163ii literare prin care a ridicat de jos genurile mici \u015fi,asumanmdu-\u015fi toate riscurile,le-a acordat importan\u0163\u0103,plas\u00e2ndu-le al\u0103turi de literatura considerat\u0103 serioas\u0103.
\n Bog\u0103\u0163ia valen\u0163elor interpretative pe care le de\u0163ine crea\u0163ia lui Caragiale se relev\u0103 cel mai spectaculos din modul \u00een care a fost vazut\u0103 \u015fi apreciat\u0103 umanitatea prezent\u0103 \u00een piesele \u015fi prozele scriitorului.
\n Nici o alta problem\u0103 a receptarii lui Caragiale n-a produs at\u00e2tea divergente ca \u00eencercarea de a defini viziunea sa asupra omului,atitudinea sa fata de propriile plasmuiri,semnifica\u0163ia distinct\u0103 a r\u00e2sului caragialesc.
\n Caragiale reu\u015feste s\u0103 creeze personaje memorabile \u015fi o umanitate puternic individualizat\u0103.Creatia sa se emancipeaz\u0103 de comandamentele rigide privind rolul educativ al literaturii,al teatrului \u00een special,fapt care treze\u015fte numeroase reac\u0163ii de adversitate printre contemporani.Scriitorul atinge un nivel mult mai complex de construc\u0163ie dramatica \u015fi realizeaz\u0103 o rafinare a efectelor comice incomparabila cu performantele predecesorilor .
\n Pornind de la oamenii vremii,Caragiale este un critic al oricarei societa\u0163i.Ceea ce \u00eel particularizeaza este virulen\u0163a exceptional\u0103 a criticii sale.\u00centr-adevar,omenirea,a\u015fa cum ne e \u00eenfati\u015fat\u0103 de acest autor,pare a nu merita sa existe.Personajele sale sunt niste exemplare umane \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 degradate ,\u00eenc\u00e2t nu ne las\u0103 nici o sperant\u0103.
\n Niciodat\u0103 st\u0103p\u00e2nite de un sentiment de culpabilitate,nici de ideea vreunui sacrificiu,nici de vreo alt\u0103 idee(\u201ede vreme ce avem un cap,la ce ne-ar mai sluji inteligenta?\u201dse intreaba ironic Caragiale),aceste personaje cu con\u015ftiin\u0163a uimitor de lini\u015ftit\u0103 sunt cele mai josnice din literatura universal\u0103 .
\n Caragiale are o \u00eentelegere logic\u0103 a lumii eroilor s\u0103i.A\u015fa cum \u00een biologie se enun\u0163\u0103 legea potrivit careia cel mai adaptat la mediu invinge,tot astfel \u00eentr-o societate \u00een care\u201dNu mai e moral,nu mai sunt prin\u0163ipuri,nu mai e nimic\u201d,adic\u0103 parazitar\u0103,putred\u0103,decazut\u0103,\u00een mod firesc \u00eenvingator trebuie s\u0103 fie parazitul sau idiotul.
\n Caragiale a fost perceput ini\u0163ial preponderent ca un scriitor realist,accentul c\u0103z\u00e2nd astfel pe for\u0163a lui de a creea impresia de via\u0163\u0103 autentic\u0103,pe orientarea spre critica social\u0103 \u015fi pe conturarea personajelor sub forma unor tipuri reprezentative.
\n Lumea lui Caragiale este minunat\u0103: este o lume absolut paradisiac\u0103,f\u0103r\u0103 griji \u015fi f\u0103r\u0103, cum se spune azi \u00een limbaj mistic, f\u0103r\u0103 cine stie ce problematici interne.Oamenii r\u00e2d, petrec \u015fi se bucur\u0103.Preocuparile lor sunt insignifiante: doi prieteni se ceart\u0103 pentru \u201eo lacun\u0103\u201da codului penal.Necazurile cele mai catastrofale erau sa fii suparat de \u201cBubico\u201d \u00een tren sau s\u0103 primesti o pereche de palme ca Edgar Bostandaki. Evident erau necazuri f\u0103r\u0103 semifica\u0163ie mondial\u0103 sau metafizic\u0103.Caragiale ,cel mai na\u0163ional scriitor ne-a l\u0103sat \u015fi acest aspect: rom\u00e2nul care nu-\u015fi pierde cump\u0103tul \u00een fa\u0163a crizei.Literatura sa e tonic\u0103 \u015fi plin\u0103 de consola\u0163ie.
\n Ocupa\u0163ia cea mai r\u0103spandit\u0103 \u00een lumea lui Caragiale este statul de vorb\u0103.Vorbitul pentru ei nu este nici mijloc,nici scop,este o forma de via\u0163\u0103.A vorbi \u00eenseamn\u0103 \u00een aceast\u0103 lume a exista,iar vorbitul \u0163ine loc de orice.\u015ei vorbesc.Tr\u0103nc\u0103nesc,p\u0103l\u0103vr\u0103gesc,bat campii .Delireaz\u0103. Strig\u0103, \u0163ip\u0103, scr\u00e2\u015fnesc, se v\u0103ic\u0103resc, b\u00e2rfesc, amenint\u0103, apostrofeaz\u0103, ridiculizeaz\u0103, protesteaz\u0103, comenteaz\u0103,\u201dtachineaz\u0103\u201d.
\n Vorbesc la nesf\u00e2r\u015fit, dezl\u0103n\u0163uit, incoerent,dezarticulat,aberant,nebune\u015fte,f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103,cel mai adesea, nimic,dar mereu cu o energie inepuizabil\u0103.
\n \u00cen lumea lui Caragiale nu este niciodat\u0103 liniste, dar zgomotul \u015fi agita\u0163ia nu \u00eenseamn\u0103 via\u0163\u0103 trepidant\u0103, ci consum deraiat de vitalitate.Este o lume-bazar,unde se forfote\u015fte f\u0103r\u0103 contenire,iar g\u0103lagia nu \u00eenceteaz\u0103 vreodat\u0103.
\n Impresia c\u0103 eroii lui Caragiale sunt vulgari este fals\u0103 \u015fi vine mai ales de acolo c\u0103,voind sa par\u0103 distin\u015fi,ei nu \u015fi-au educat \u00eenc\u0103 limbajul \u015fi gesticula\u0163ia.
\n Mircea Iorgulescu descrie lumea lui Caragiale din perspectiva unui contemporan al personajelor.El p\u0103trunde \u00een lumea personajelor,comunic\u0103 cu ele,particip\u0103 la evenimente:{\u2026},\u00een lumea lui Caragiale am patruns ca un c\u0103l\u0103tor intr-un univers complet str\u0103in.Ca un explorator sau ca un naufragiat \u00eentr-o lume necunoscut\u0103,\u00een multe,foarte multe privin\u0163e neverosimil\u0103, stranie, totu\u015fi real\u0103,existent\u0103.Nu am cucerit-o, nu m-a cucerit, nu am asimilat-o, nu m-a asimilat, dar am str\u0103batut-o, cum se zice, \u00een lung \u015fi \u00een lat, c\u0103utand s\u0103 o cunosc \u015fi s\u0103 o inteleg.O experient\u0103 de via\u0163a mai mult dec\u00e2t o experient\u0103 de lectur\u0103;i-am \u00eent\u00e2lnit pe Jup\u00e2n Dumitrache \u015fi Ipingescu,pe coana Joi\u0163ica,pe Trahanache \u015fi pe Tip\u0103tescu,i-am ascultat pe Farfuridi \u015fi Ca\u0163avencu, l-am vazut pe Pristanda \u00een exerci\u0163iul \u201efonc\u0163iunii\u201d ,am fost pe la berarii cu amicul Nae,am conversat cu Mitic\u0103 \u015fi Costic\u0103,da \u015fi cu Lache \u015fi cu Mache,am fost de fa\u0163\u0103 la marea adunare de la Mizil organizat\u0103 de Leonida Condeescu \u00een cinstea primei opriri a expresului Bucarest-Berlin;\u00een sf\u00e2r\u015fit am luat parte \u015fi la carnaval\u201d.
\n Sunt pu\u0163ine pagini literare care mai pot da astazi at\u00e2ta bucurie ca acelea ale lui Caragiale.Pl\u0103cerea, imensa pl\u0103cere,nu reiese din comicul situatiilor,din \u00eenjghebarea dramatic\u0103,sau din ad\u00e2ncimea observatiei .Ele formeaz\u0103 ast\u0103zi un sediment de mult depus \u00een noi,un bagaj de st\u0103ri suflete\u015fti mai dinainte \u00eentelese,apriorice ori de cate ori \u00eenfrunt\u0103m opera marelui scriitor.
\n Comediile ,schi\u0163ele ,\u201dMomentele\u201d,cu modula\u0163iile lor recurente,grave \u00een subtext,sunt \u00een fondul lor intim scrieri parabolice.S-a spus c\u0103 r\u00e2sul lui Caragiale disloc\u0103,desface \u00een buc\u0103ti,dar,spirit \u201efrondeur\u201d,el nu mai recompune,st\u0103ruind printre d\u0103rm\u0103turi .Radical,Caragiale practic\u0103 limbajul comic,ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 prefer\u0103 o lume infirm\u0103,un teren gol,defri\u015fat.L\u00e2ng\u0103 Maiorescu,dar cu alte mijloace,cu alt orizont social st\u0103 un polemist de structur\u0103 clasic\u0103,denun\u0163\u0103tor al incompatibilita\u0163ilor.Dincolo de \u015farja,de revolt\u0103,de ironie acid\u0103,ori de nega\u0163ie,mesajul caragialian a fost un \u00eendemn la autoscrutare \u015fi sim\u0163 al propor\u0163iilor,un umanism \u00een pilde.A \u00eenl\u0103tura ceea ce a \u00eempiedica armonia \u00eenseamna a organiza coerent.
\n Caragiale realizeaz\u0103 piesele cele mai coplexe,pun\u00e2nd numarul cel mai mare de probleme dramaturgice,str\u0103lucit rezolvate \u015fi reusind s\u0103 concilieze preten\u0163iile publicului larg,cu rigorile impuse de conven\u0163ionalismul teatral.
\n Caragiale se mi\u015fc\u0103 \u00eentre comic \u015fi tragic, \u00eentre poezie \u015fi proz\u0103,\u00eentre genurile periferce(gluma,anecdota,schi\u0163a)\u015fi cele consacrate(sonetul,fabula,imnul si tragedia),\u00eentre calendarul popular \u015fi revista de oarecare autoritate,\u00eentre anonimat,pseudonimie \u015fi asumarea paternita\u0163ii,\u00eente publicul popular al cafenelelor \u015fi al strazii \u015fi publicul mai pretentios al Teatrului National sau chiar al saloanelor literare,\u00een fine,\u00eentre \u201est\u00e2nga \u201e\u015fi \u201edreapta\u201d politic\u0103,adic\u0103 \u00eentre liberali \u015fi conservatori.
\n \u00cen comedii,\u00een schi\u0163e \u015fi \u00een gazetaria Noti\u0163elor critice,Caragiale are \u00een vedere, aproape cu ostenta\u0163ie,un numar de teme la ordinea zilei,Republica din Ploiesti,revizuirea Constitu\u0163iei,garada civica,repausul duminical,problema buc\u0103t\u0103reselor maghiare,trenul de placere,atentatele lui Sarafoff sau ciocnirea iminent\u0103 a Pamantului cu cometa lui Biela.Niciodata mai mult dec\u00e2t la Caragiale,fic\u0163iunea nu s-a aflat mai aproape de realitate,niciodata un scriitor nu ne-a dat,\u00eentr-un chip mai puternic,impresia ca ceea ce citim este comedia propriei noastre existen\u0163e.Nu este de aceea nicio exagerare sa spunem c\u0103,\u00een m\u0103sura \u00een care principiul sugerat de Auerbagh,pentru tragedie este adev\u0103rat, atunci \u00een acela\u015fi fel \u00een care Racine \u015fi tragedia clasic\u0103 francez\u0103 reprezint\u0103 punctul extem al \u201esepar\u0103rii\u201dtragicului de cotidian,tot astfel teatrul \u015fi schi\u0163ele umorististice ale lui Caragiale reprezint\u0103 punctul extrem al confund\u0103rii comicului cu realitatea.
\n Comediile \u201edomnului\u201dCaragiale pun pe scen\u0103 c\u00e2teva tipuri din via\u0163a noastr\u0103 social\u0103 de astazi \u015fi le dezvolt\u0103 cu semnele lor caracteristice,cu deprinderile lor,cu expresiile lor,cu tot aparatul \u00eenfa\u0163i\u015farii lor \u00een situa\u0163iile anume alese de autor.Stratul social pe care \u00eel \u00eenfa\u0163iseaz\u0103 \u00eendeosebi aceste comedii este luat de jos \u015fi ne arat\u0103 aspectul unor sim\u0163iri omene\u015fti,acela\u015fi la toat\u0103 lumea,manifestate \u00eens\u0103 cu o not\u0103 specific\u0103,transformat\u0103 aici \u00eentr-o adevarat\u0103 caricatur\u0103 a culturii moderne.
\n Conul Leonida cite\u015fte jurnale,explic\u0103 nevestei sale esen\u0163a republicii cum o pricepe el,valoarea lui \u201eGalibardi\u201d\u015fi teoria halucina\u0163iilor.Jup\u00e2n Dumitrache,cherestegiul,caut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u00een convorbiri cu ipistatul Nae Ipingescu ce este\u201dsufragiul universal\u201d,este p\u0103truns de demnitatea gardei civice \u015fi prime\u015fte de la Ric\u0103 Venturiano deslu\u015firi asupra suveranita\u0163ii poprului,iar coana Veta i\u015fi c\u00e2nta amorul\u201d\u00eentr-un moment de fericire \u015fi printr-o perl\u0103 de iubire\u201d.Ziaristul Nae Ca\u0163avencu \u015fi avocatul Farfuridi fac discursuri electorale asupra progresului economic \u015fi revizuirii constitu\u0163ionale.Dandanache i\u015fi sus\u0163ine dreptul la deputa\u0163ie prin tradi\u0163ia de la \u201epatruz\u015fopt\u201d,iar poli\u0163aiul Ghi\u0163\u0103 este un element principal pentru alegerea \u201ecurat constitu\u0163ional\u0103\u201d.Adev\u0103ratul om onest este simplul \u201ecet\u0103tean\u201d aleg\u0103tor, care este \u00eentotdeauna \u201eturmentat\u201d.
\n Printe aceste figuri,cu straniul lor ve\u015fmant de aparen\u0163a unei culturi superioare,se agit\u0103 pornirile \u015fi pasiunile omene\u015fti,de\u015fertaciunea,iubirea,goana dup\u0103 c\u00e2stig \u015fi mai ales exploatarea celor m\u0103rgini\u0163i,cu ajutorul frazelor declamatorii ne\u00e2n\u0163elese,unul din semnele caracteristice epocii noastre.
\n \u00cen acest caleidoscop de figuri,\u00eenl\u0103n\u0163uite \u00een vorbele \u015fi fapte lor spre efecte de scen\u0103 cu mult\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 a artei dramatice,domnul Caragiale ne arat\u0103 realitatea din partea ei comic\u0103.Dar u\u015for se poate \u00eentrevedea prin aceast\u0103 realitate elementul mai ad\u00e2nc \u015fi serios,care este nedezlipit de via\u0163a omeneasc\u0103 \u00een toat\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ei,acela c\u0103,\u00een spatele oric\u0103rei comedii se ascunde o tragedie.
\n Toate comediile lui Caragiale sunt scrise \u00een jurul anului 1880 \u015fi se refer\u0103 la evenimente strict contemporane;Momentele \u015fi Schitele dateaz\u0103 \u00een cov\u00e2r\u015fitoarea lor majoritate,dup\u0103 1900.
\n \u00cen Momente \u015fi Schi\u0163e societatea apare mult mai a\u015fezat\u0103,\u00een sensul rau al cuv\u00e2ntului,\u00een afara oric\u0103ror zguduituri;eroii cu alte preocup\u0103ri \u015fi alte idealuri dar mai ales necazuiri.
\n Optica personajelor din Momente este,daca nu a unor alienati de mecanismul puterii,\u00een tot cazul a unor oameni care se simt \u00een afara lui.Leg\u0103turile cu el sunt de obligativitate \u015fi totdeauna, pentru el, dezavantajoase.
\n Fie c\u0103 dezv\u0103luie formele incorecte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor hazlii de promovare (Triumful talentului),fie c\u0103 inf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un caz tragic de sfar\u015fit de carier\u0103 (Inspectiune),Caragiale consemneaz\u0103,credem noi, pentru prima oara \u00een literatura noastra,muta\u0163ia lent\u0103 dar implacabil\u0103 care s-a produs \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een cei 20 de ani ai sfar\u015fitului de secol.
\n Fiecare dintre noi s-ar putea descoperi el \u00eensu\u015fi \u00eentr-unul din personajele lui Caragiale.Tocmai aceasta virtute de a exprima universalul \u015fi eternul,d\u0103 crea\u0163iei dramaturgului nostru valoare excep\u0163ional\u0103.
\n Nimic \u00een comediile lui Caragiale nu apare \u00eent\u00e2mpl\u0103tor,sub impulsul vervei asociative spontane \u015fi pentru ob\u0163inerea vreunui efect doar de<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre Caragiale se poate spune orice: oric\u00e2nd ai \u0219ansa s\u0103 nimere\u0219ti adev\u0103rul pentru c\u0103 sunt nenum\u0103rate faptele sale. Dar, \u00een acela\u0219i timp, orice ai spune despre Caragiale este insuficient. Fatalitate, ar spune Caragiale. [\u2026] Suntem mereu \u00een c\u0103utarea \u201eadev\u0103ratului Caragiale\u201d Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437093"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437093\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}