1.1.Actualitatea temei
\n A\u0219a cum \u0219tim, prezen\u021ba copiilor cu nevoi speciale \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 un curent important. Partea mai pu\u021bin bun\u0103 a acestui aspect este c\u0103 sistemul nu a reu\u0219it s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu acest fenomen social, iar cadrele didactice nu au beneficiat de preg\u0103tirea necesar\u0103 gestion\u0103rii copiilor cu nevoi speciale la clas\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi ce \u021bin pe de o parte de structura \u0219i infrastructura sistemului de educa\u021bie care se poate rezolva la nivel de politici educa\u021bionale \u0219i pe de alt\u0103 parte de pedagogia \u0219i psihopedagogia incluziunii copiilor cu nevoi speciale.
\n Educa\u021bia incluziv\u0103 nu se refer\u0103 doar la copiii cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i nevoi speciale, ci la to\u021bi copiii, ne prive\u0219te pe fiecare dintre noi deoarece \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te via\u021ba noastr\u0103 \u0219i a copiilor no\u0219tri.
\n Copiii cu dizabilit\u0103\u021bi nu sunt persoane needucabile. Ei au un poten\u021bial care trebuie explorat. \u00cen rela\u021bia izolat\u0103 dintre un terapeut \u0219i un copil, oric\u00e2t de eficient ar fi terapeutul sau psihopedagogul, nu va reu\u0219i s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 acele abilit\u0103\u021bi ale copilului pentru c\u0103 un copil, \u00een mediul s\u0103u natural se va dezvolta mult mai firesc, mai autentic dec\u00e2t \u00eentr-un mediu izolat. Interac\u021biunea pe orizontal\u0103 \u0219i direct cu personalul de specialitate, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i felul \u00een care copilul este expus transversal la stimulii unei \u0219coli cu copii de toate tipurile, determin\u0103 dezvoltarea unor abilit\u0103\u021bi care \u00eentr-o interac\u021biune unilateral\u0103 nu se pot dezvolta.
\n Ace\u0219ti copii, dincolo de momentul c\u00e2nd vor absolvi un num\u0103r de ani de \u0219coal\u0103 sau un anumit ciclu \u0219colar, nu vor tr\u0103i \u00eentr-un mediu izolat. Ei vor tr\u0103i \u00eentr-o comunitate, \u00eentr-o societate, iar capacitatea lor de adaptare, de a tr\u0103i decent \u0219i autentic va fi mult redus\u0103.
\n \u00cen acest moment \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 mai multe tipuri de raportare, din punct de vedere educa\u021bional, la copiii cu dizabilit\u0103\u021bi. Excluziune- 11000 de copii afla\u021bi \u00een afara oric\u0103rei forme de \u0219colarizare, educa\u021bie \u00een \u0219coli speciale, educa\u021bie integrat\u0103 \u0219i educa\u021bie incluziv\u0103. Incluziunea nu \u00eenseamn\u0103 doar prezen\u021ba fizic\u0103 a unui copil \u00eentr-o clas\u0103 de mas\u0103. Realitatea a demonstrat c\u0103 prezen\u021ba acestora \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 reprezint\u0103 o form\u0103 individual\u0103 \u0219i s\u0103rac\u0103 de integrare care ridic\u0103 probleme at\u00e2t dasc\u0103lilor, c\u00e2t \u0219i copiilor care nu se pot bucura de o participare real\u0103 \u0219i efectiv\u0103 la actul educa\u021bional.
\n Din punct de vedere legislativ se poate observa o evolu\u021bie clar\u0103 la nivel interna\u021bional. Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (1948) acord\u0103 dreptul la educa\u021bie elementar\u0103 pentru to\u021bi copiii. \u00cen 1989 prin Conven\u021bia ONU pentru drepturile copilului se acord\u0103 dreptul la educa\u021bie pentru to\u021bi copiii indiferent de ras\u0103, religie, dizabilitate. \u00cen 1990 la Conven\u021bia mondial\u0103 a mini\u0219trilor educa\u021biei de la Jomtien (Thailanda), cu genericul \u201cEduca\u021bie pentru To\u021bi\u201d se semneaz\u0103 Declara\u021bia Mondial\u0103 asupra Educa\u021biei pentru To\u021bi (1990).\u00cen 1993 apar Regulile Standard pentru Egalizarea \u0218anselor Persoanelor cu Handicap (1993 la Adunarea General\u0103 ONU). Urmeaz\u0103 Declara\u021bia de la Salamanca \u0219i cadrul de ac\u021biune \u00een educa\u021bia cerin\u021belor speciale- Conferin\u021ba Mondial\u0103 organizat\u0103 de UNESCO cu privire la Educa\u021bia Special\u0103 (Salamanca 1994). \u00cen anul 2000 Forumul Mondial al Educa\u021biei pentru To\u021bi \u2013 aprilie 2000, Dakar. 2008 \u00een Conven\u021bia ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi se precizeaz\u0103 clar dreptul la educa\u021bie -articolul 24. \u00cen perioada 2008-2015 diverse documente de pozi\u021bie instituie c\u0103 dreptul la educa\u021bie reprezint\u0103 dreptul la educa\u021bie incluziv\u0103.
\n Educa\u021bia incluziv\u0103 se refer\u0103 la faptul c\u0103 to\u021bi copiii trebuie s\u0103 beneficieze de o educa\u021bie de calitate \u00eentr-un mediu incluziv.
\n Educa\u021bie incluziv\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u021bi copiii(,,copii cu dizabilit\u0103\u021bi, copii supradota\u021bi, copii f\u0103r\u0103 ad\u0103post, copii din zone izolate sau apar\u021bin\u00e2nd unor grupuri nomade, copii apar\u021bin\u00e2nd unor minorit\u0103\u021bi lingvistice, etnice sau culturale, copii cu HIV sau apar\u021bin\u00e2nd oric\u0103ror grupuri vulnerabile\u201d- Declara\u021bia de la Salamanca-1994) trebuie s\u0103 beneficieze de o educa\u021bie de calitate. Educa\u021bia de calitate nu presupune neap\u0103rat un grad de performan\u021b\u0103 academic\u0103 a elevilor, gradul de promovabilitate a acestora, infrastructur\u0103, tehnologie, confort, ci oportunit\u0103\u021bi reale de ob\u021binere a succesului \u00een experien\u021be de \u00eenv\u0103\u021bare, material didactic, echipament special, personal suplimentar specializat(terapeu\u021bi ocupa\u021bionali, consilieri \u0219colari, logopezi), noi metode de predare.
\n Mediul incluziv este acel mediu \u00een care sunt bineveni\u021bi, proteja\u021bi \u0219i educa\u021bi to\u021bi copii, indiferent de gen, caracteristici fizice , intelectuale, economice, lingvistice sau alte caracteristici(UNESCO)
\n 1.3. Motivarea alegerii temei
\n Am ales s\u0103 realizez un studiu comparativ \u00een trei \u021b\u0103ri diferite, Rom\u00e2nia, Grecia \u0219i Turcia, din dorin\u021ba de a aprecia nivelul \u0219i modalit\u0103\u021bile de realizare a incluziunii si diversit\u0103\u021bii mediului \u0219colar \u00een societ\u0103\u021bi diferite, cu un istoric diferit, cu tradi\u021bii \u0219i caracteristici specifice. Ca viitor terapeut ocupa\u021bional doresc s\u0103 \u00een\u021beleg m\u0103sura \u00een care \u0219coala intervine \u00een educa\u021bia copiilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i nevoi speciale, de felul \u00een care politicile educa\u021bionale na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale contribuie la dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor acestor elevi \u0219i modul \u00een care voi putea interveni \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u0219coala.
\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 formarea ini\u021bial\u0103 a cadrelor didactice nu a cuprins informa\u021bii, con\u021binuturi ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii care s\u0103 le permit\u0103 abordarea unor metode eficiente, a utiliz\u0103rii unor materiale \u0219i resurse utile form\u0103rii de competen\u021be la copiii cu dizabilit\u0103\u021bi, am considerat necesar\u0103 demonstrarea faptului c\u0103 \u00een mediul \u0219colar e foarte important\u0103 abordarea unei educa\u021bii incluzive.
\n Alegerea celor trei \u021b\u0103ri a fost determinat\u0103 de participarea la c\u00e2teva workshop-uri interna\u021bionale organizate de Casa Corpului Didactic Bac\u0103u pe problematica educa\u021biei incluzive. Vizitele la c\u00e2teva \u0219coli de mas\u0103 \u0219i particulare din aceste \u021b\u0103ri, sesiunile de comunic\u0103ri \u0219i dezbateri, modul de organizare a sistemului educa\u021bional m-a provocat s\u0103 analizez mai profund aceste aspecte \u0219i m-a determinat s\u0103 aleg aceast\u0103 tem\u0103.
\n CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA TEORETIC\u0102 A PROBLEMEI STUDIATE
\n 2.1. Repere istorice privind educa\u021bia incluziv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Grecia, Turcia.
\n Copiii cu nevoi speciale au reprezentat \u00een Rom\u00e2nia o categorie destul de controversat\u0103, de\u0219i a fost ocrotit\u0103 conform Legii 3\/1970. \u00cen perioada comunist\u0103 modalitatea de \u00eengrijire \u0219i \u0219colarizare era \u00een institu\u021bii specializate cu un mediu adaptat cerin\u021belor speciale. Copiii erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een recuperabili( \u0219coli pentru deficien\u021be de auz, v\u0103z, motorii), par\u021bial-recuperabili(c\u0103mine-\u0219coal\u0103) \u0219i nerecuperabili(c\u0103mine-spital). \u00cen ultimele dou\u0103 decenii s-au intensificat eforturile pentru incluziunea copiilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00een \u0219colile de mas\u0103. Alinierea la reglement\u0103rile interna\u021bionale a determinat \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc s\u0103 devin\u0103 tot mai deschis la educa\u021bia incluziv\u0103. Procesul de incluziune este totu\u0219i dificil datorit\u0103 dificult\u0103\u021bilor cu care se confrunt\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul: subfinan\u021bare, rat\u0103 destul de mare a abandonului \u0219colar, lipsa resurselor necesare pentru a oferi sprijin copiilor cu nevoi speciale, performan\u021be slabe la test\u0103ri interna\u021bionale, formarea, atitudinile \u0219i comportamentul cadrelor didactice.
\n Procedurile de identificare \u0219i evaluare a copiilor cu dizabilit\u0103\u021bi au cunoscut de-a lungul istoriei o seriei de transform\u0103ri determinate de actele normative adoptate: Legea protec\u021biei copilului-3\/1970, Legea 53\/1992 privind protec\u021bia special\u0103 a persoanelor handicapate(\u00eencadrarea \u00een grad de handicap a copiilor prin comisiile de diagnostic \u0219i triaj), Legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului nr.84\/1995(art.43-\u00eenfiin\u021barea comisiilor de expertiz\u0103 din cadrul inspectoratelor \u0219colare), Ordinul nr.153\/1999 privind \u00eenfiin\u021barea comisiilor de expertiz\u0103 medical\u0103 a persoanelor cu handicap, Hot\u0103r\u00e2rea nr.1205\/2001, completat\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea nr.1437\/2004 privind Metodologia de func\u021bionare a comisiei pentru protec\u021bia copilului, Legea 1\/2011 a educa\u021biei na\u021bionale(evaluarea, orientarea \u0219colar\u0103 \u0219i profesional\u0103 a copiilor \u0219i elevilor cu dizabilit\u0103\u021bi revine CJRAE.
\n Una din direc\u021biile \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului este cuprinderea acestei categorii de copii \u00een \u0219coli speciale sau de mas\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 urm\u0103toarele oferte educa\u021bionale:
\n \u2013 Institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt special \u00een concordan\u021b\u0103 cu tipul de dizabilitate;
\n \u2013 Unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt de mas\u0103 cu servicii socioeduca\u021bionale de sprijin(cabinete logopedice, cadre didactice de sprijin, cabinete de asisten\u021b\u0103 psihopedagogice, mediatori \u0219colari.
\n \u00cen Grecia istoricul privind persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi a parcurs diverse etape \u0219i schimb\u0103ri bazate pe percep\u021bia social\u0103 a vremii. Persoanele cu nevoi speciale au fost afecta\u021bi \u0219i marginaliza\u021bi din societatea ,,normal\u0103\u201d. Primele programe \u0219i teorii au ap\u0103rut \u00eentre anii 1900-1950:
\n \u2013 1905- ,,House of blind\u201d- Kallithea- profesoara Stella Irene Lakaratou creeaz\u0103 alfabetul Braille cu litere grece\u0219ti
\n \u2013 1929- apar primele \u0219coli pentru copiii cu probleme cognitive \u0219i probleme de vorbire
\n \u2013 1937- apar clase pentru elevii cu probleme de vorbire \u00een \u0219colile din Atena
\n \u2013 1939- ,,Friends of the blind\u201d-\u0219coal\u0103 pentru fete cu probleme de v\u0103z
\n \u2013 1972-1973- 43 de \u0219coli speciale pentru copii cu retard mintal
\n Democratizarea sistemului politic \u00eentre 1970-1980 a schimbat sistemul educa\u021bional pentru elevii cu dizabilit\u0103\u021bi. Prima lege pentru educa\u021bie special\u0103 a fost formulat\u0103 \u00een anul 1975, dar nu f\u0103cea referire la incluziune. \u00cen anul 2000 apare termenul de educa\u021bie pentru copii cu nevoi speciale. Se alc\u0103tuie\u0219te \u0219i o \u00eemp\u0103r\u021bire pe patru tipuri de categorii de persoane cu probleme:
\n \u2013 Persoane cu probleme de v\u0103z;
\n \u2013 Persoane cu probleme de auz;
\n \u2013 Persoane cu probleme de retard mintal;
\n \u2013 Persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, multiple dizabilit\u0103\u021bi, probleme neurologice \u0219i ortopedice.
\n Elevii cu v\u00e2rste \u00eentre 4 \u0219i 22 de ani pot urma sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt public fie \u00een \u0219coli obi\u0219nuite, fie \u00een clase integrate sau \u00een \u0219coli speciale, care sunt finan\u021bate \u00een totalitate de Ministerul Educa\u021biei.
\n Participarea la educa\u021bie a elevilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u0219i nevoi speciale se realizeaz\u0103:
\n 1. \u00cen \u0219colile obi\u0219nuite la nivelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar, secundar sau profesional
\n 2. \u00cen clase incluzive \u00een \u0219colile obi\u0219nuite la nivelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar, secundar sau profesional
\n 3. \u00cen \u0219coli de educa\u021bie special\u0103
\n 4. Acas\u0103, \u00een cazuri excep\u021bionale, de c\u0103tre profesori specializa\u021bi, \u00een func\u021bie de cazul specific.
\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 2003, 54 de centre publice specifice de diagnosticare \u0219i sprijin, supravegheate de Ministerul Educa\u021biei servesc nevoilor elevilor. Acestea sunt situate \u00een diferite regiuni pentru a acoperi nevoile \u00eentregii na\u021biuni \u0219i au la baz\u0103 personal specializat (educatori speciali, psihiatri, psihologi, logopedici, terapeu\u021bi, speciali\u0219ti \u00een mobilitatea orbilor \u0219i limbajul semnelor), care sunt responsabili pentru diagnostic \u0219i programul de interven\u021bie pentru fiecare copil cu dizabilit\u0103\u021bi.
\n Drepturile copiilor cu nevoi educa\u021bionale speciale sunt prezentate \u00een Legea 2817\/2000 \u0219i sunt garantate prin decrete preziden\u021biale \u0219i acte ministeriale. Persoanele cu CES au dreptul la libera diagnosticare, evaluare \u0219i educa\u021bie \u00een func\u021bie de programele educa\u021bionale individuale, bazate pe nevoile lor speciale. Tot sprijinul necesar este oferit persoanelor cu nevoi speciale pentru a facilita intrarea lor \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, precum \u0219i programele corespunz\u0103toare de formare profesional\u0103 \u0219i reabilitare. Statul grec a stabilit un sistem de servicii care opereaz\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigure o incluziune reu\u0219it\u0103, pentru a asigura o asigurare de \u00eenalt\u0103 calitate pentru educa\u021bia special\u0103. Descrierea sistemului poate fi rezumat\u0103 dup\u0103 cum urmeaz\u0103:
\n \u2022 Educa\u021bie public\u0103 gratuit\u0103 pentru to\u021bi elevii cu nevoi speciale
\n \u2022 Servicii gratuite pentru diagnostic, evaluare, consiliere \u0219i proceduri de facilitare, cum ar fi interpretarea limbajului semnelor grece\u0219ti, cursuri Braille etc.
\n \u2022 Furnizarea de servicii de suport
\n \u2022 Programe \u00een derulare care sprijin\u0103 interven\u021bia timpurie
\n \u2022 Instruirea la locul de munc\u0103 pentru profesori, practicieni, educatori, asisten\u021bi sociali, psihologi etc.
\n TURCIA
\n \u00cen prezent, exist\u0103 o educa\u021bie special\u0103 pentru persoanele cu deficien\u021be de vedere, pentru persoanele cu deficien\u021be de auz, pentru cei cu mobilitate redus\u0103 \u0219i pentru cei cu boli cronice. Un program de integrare educa\u021bional\u0103 la nivel na\u021bional este extins \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi care s\u0103 permit\u0103 studen\u021bilor cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 studieze \u00een \u0219coli obi\u0219nuite.
\n Problemele legate de persoanele cu nevoi speciale din Turcia sunt reglementate de c\u0103tre Administra\u021bia pentru Persoane cu Handicap. Aceast\u0103 institu\u021bie coordoneaz\u0103 guvernul \u0219i organiza\u021biile neguvernamentale care ofer\u0103 servicii pentru persoanele cu handicap.
\n \u00cen mai 2009, Turcia a adoptat Conven\u021bia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap . De\u0219i guvernul, municipalit\u0103\u021bile \u0219i organiza\u021biile non-profit au lucrat \u00eempreun\u0103 pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi condi\u021biile \u0219i facilit\u0103\u021bile pentru persoanele cu nevoi speciale \u0219i pentru a \u00eencuraja participarea deplin\u0103 la via\u021ba de zi cu zi, accesul \u0219i serviciile disponibile nu sunt \u00eenc\u0103 suficiente pentru num\u0103rul de persoane cu nevoi .
\n Politica fundamental\u0103 este de a educa copiii cu dizabilit\u0103\u021bi \u00eentr-un mod care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 interac\u021bioneze cu ceilal\u021bi copii c\u00e2t mai mult posibil, pentru a-\u0219i sus\u021bine integrarea \u00een societate. Acest lucru se aplic\u0103 copiilor cu deficien\u021be vizuale, auditive sau fizice, precum \u0219i copiilor cu dificult\u0103\u021bi comportamentale, sociale sau de \u00eenv\u0103\u021bare. Dac\u0103 acest handicap permite, un copil frecventeaz\u0103 cursuri de \u0219coal\u0103 obi\u0219nuite.
\n Cu toate acestea, \u00een func\u021bie de nivelul handicapului, educa\u021bia poate avea loc \u00een clase speciale. Ministerul Educa\u021biei este responsabil pentru asigurarea copiilor cu nevoi speciale cu educa\u021bie de la v\u00e2rsta de 3 p\u00e2n\u0103 la 14 ani. Supravegherea educa\u021biei copiilor cu dizabilit\u0103\u021bi \u00eencepe la na\u0219tere.
\n Suportul educa\u021bional de stat este acordat copiilor considera\u021bi a avea nevoie de servicii educa\u021bionale speciale. P\u0103rin\u021bii se adreseaz\u0103 Centrului de studiu orientativ din districtul de re\u0219edin\u021b\u0103 \u0219i este necesar un raport de s\u0103n\u0103tate privind handicapul eliberat \u00een spital.
\n Folosind diverse teste se evalueaz\u0103 capacitatea fizic\u0103, caracteristicile de dezvoltare personal\u0103 \u0219i competen\u021bele academice ale copilului \u0219i ofer\u0103 recomand\u0103ri privind educa\u021bia. Ofer\u0103, de asemenea, \u00eendrumare \u0219i consiliere familial\u0103 privind \u00eengrijirea \u0219i tratamentul unui copil cu nevoi speciale.
\n Documente necesare pentru a participa \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special:
\n \u2022 Certificat de reziden\u021b\u0103
\n \u2022 Cererea scris\u0103 a p\u0103rin\u021bilor la administra\u021bia \u0219colii
\n \u2022 Raportul privind dezvoltarea personal\u0103 a copilului (dac\u0103 este deja \u00eenregistrat)
\n \u2022 Raportul de s\u0103n\u0103tate al copilului din spital
\n Ministerul Educa\u021biei finan\u021beaz\u0103 unele dintre cheltuielile pentru educa\u021bia special\u0103 a copilului; un raport emis de Consiliul de Evaluare a \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului Special) trebuie s\u0103 se califice.
\n \u00cen prezent, exist\u0103 o educa\u021bie special\u0103 pentru persoanele cu deficien\u021be de vedere, pentru persoanele cu deficien\u021be de auz, pentru cei cu mobilitate redus\u0103 \u0219i pentru cei cu boli cronice.
\n Un program de integrare educa\u021bional\u0103 la nivel na\u021bional este extins \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi care s\u0103 permit\u0103 studen\u021bilor cu dizabilit\u0103\u021bi s\u0103 studieze \u00een \u0219coli obi\u0219nuite.
\n 2.2. Tradi\u021bie, educa\u021bie \u00een \u0219colile de mas\u0103 \u00een cele trei \u021b\u0103ri
\n ROM\u00c2NIA
\n Sistemul na\u021bional de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia este structurat astfel:
\n \u2013 Pre\u0219colar, cuprinz\u00e2nd grupa mic\u0103, mijlocie \u0219i mare(3-6 ani)
\n \u2013 Primar, cuprinz\u00e2nd clasa preg\u0103titoare \u0219i clasele I-IV
\n \u2013 Secundar, cuprinz\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar inferior alc\u0103tuit din dou\u0103 cicluri: gimnazial( clasele V-VIII) \u0219i liceal(IX-X) \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar superior( clasele XI-XII\/XIII)
\n \u2013 Postliceal
\n \u2013 \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt universitar
\n \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar se aplic\u0103 Curriculum na\u021bional elaborat \u00een conformitate cu nevoile specifice dezvolt\u0103rii personale. Planurile cadru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de preg\u0103tire obligatorii \u0219i op\u021bionale. Evaluarea rezultatelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii se realizeaz\u0103, dup\u0103 caz, prin calificative, respectiv note de la 1 la 10, \u00een func\u021bie de ciclul de \u00eenv\u0103\u021bare. Evalu\u0103ri Na\u021bionale se realizeaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a. Dup\u0103 absolvirea gimnaziului, elevii urmeaz\u0103 liceul sau \u0219coala profesional\u0103. Absolven\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului liceal primesc diplom\u0103 de absolvire \u0219i foaie matricol\u0103 care le d\u0103 dreptul s\u0103 participe la examenul de Bacalaureat, la finalul clasei a XII-a\/a XIII-a.
\n Programul de lucru al elevilor din ciclul primar e stabilit prin documente specifice, respectiv Ordin de ministru, care reglementeaz\u0103 num\u0103rul de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru fiecare disciplin\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.
\n GRECIA
\n Articolul 16 din Constitu\u021bia Greciei prevede c\u0103 educa\u021bia este principala misiune a statului \u0219i to\u021bi grecii au dreptul la educa\u021bie gratuit\u0103 la toate nivelurile la institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt de stat.
\n Una dintre principalele caracteristici ale sistemului educa\u021bional grec este c\u0103 este destul de centralizat\u0103. Ministerul Educa\u021biei, Cercet\u0103rii \u0219i Cultelor exercit\u0103 controlul asupra tuturor tipurilor de \u0219coli de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar \u0219i secundar prin definirea con\u021binutului curriculei, recrutarea \u0219i numirea personalului \u0219i controlul finan\u021b\u0103rii. Institu\u021biile ter\u021biare sunt nominalmente autonome; cu toate acestea, Ministerul este responsabil pentru finan\u021barea \u0219i distribuirea studen\u021bilor la cursurile de licen\u021b\u0103.
\n Administra\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i secundar se desf\u0103\u0219oar\u0103 la nivel central, regional \u0219i local prin: Ministerul Educa\u021biei, Cercet\u0103rii \u0219i Cultelor; direc\u021biile regionale pentru educa\u021bie; direc\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (prefecturi) \u0219i unit\u0103\u021bile \u0219colare.
\n Personalul didactic al \u021b\u0103rii, indiferent de nivelul de educa\u021bie pe care \u00eel numesc, \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar sau secundar, este absolvent al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior al unei universit\u0103\u021bi sau al sectorului tehnologic, care de\u021bine cel pu\u021bin un grad de prim ciclu.
\n Educa\u021bia obligatorie \u00een Grecia dureaz\u0103 zece ani \u0219i se extinde de la v\u00e2rsta de 5 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 15 ani. \u00cen special, sistemul educa\u021bional grec este \u00een principal \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een trei niveluri: primar, secundar \u0219i ter\u021biar, cu un nivel postsecundar suplimentar care ofer\u0103 formare profesional\u0103.
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar cu durata de un an sau doi ani \u0219i \u0219coala primar\u0103 cu o durat\u0103 de \u0219ase ani (cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 6 \u0219i 12 ani).
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar din Grecia \u00eencepe la v\u00e2rsta de patru (4) ani c\u00e2nd copiii au dreptul s\u0103 se \u00eenscrie \u00een Nipiagogeia (gr\u0103dini\u021bele). Participarea este obligatorie pentru to\u021bi copiii de 5 ani. Func\u021bionarea Nipiagogeia se afl\u0103 sub autoritatea Ministerului Educa\u021biei, Cercet\u0103rii \u0219i Cultelor. \u00cen ceea ce prive\u0219te \u00eengrijirea educa\u021bional\u0103 timpurie, Vrefonipiakoi stathmoi (Centrele pentru copii \u0219i sugari) \u0219i Paidikoi Stathmoi (Centrele pentru copii) func\u021bioneaz\u0103 sub autoritatea autorit\u0103\u021bilor municipale.
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar este urm\u0103toarea etap\u0103 \u0219i cuprinde \u0219coala obligatorie de \u0219ase ani \u00een Dimotika Scholeia (\u0219coli primare). Se refer\u0103 la copii \u00een intervalul de v\u00e2rst\u0103 de 6-12 ani. \u00cencep\u00e2nd cu anul \u0219colar 2016-2017, se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 un singur tip de \u0219coal\u0103 primar\u0103 pe tot parcursul zilei, cu un nou curriculum revizuit \u0219i un orar zilnic.
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar cuprinde dou\u0103 cicluri: primul este obligatoriu \u0219i corespunde Gymnasio (\u0219coala secundar\u0103 inferioar\u0103), iar al doilea este op\u021bional Geniko sau Epaggelmatiko Lykeio (\u0219coala secundar\u0103 superioar\u0103).
\n Gymnasio (Gimnaziul) este o \u0219coal\u0103 de trei ani, care ofer\u0103 educa\u021bie general\u0103. Se refer\u0103 la v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 12 \u0219i 15 ani \u0219i este o condi\u021bie prealabil\u0103 pentru \u00eenscrierea la \u0219coli generale generale sau profesionale. \u00cen paralel cu Gimnaziul de zi, func\u021bioneaz\u0103 Esperino Gymnasio (\u0219coala de educa\u021bie secundar\u0103 inferioar\u0103), \u00een care participarea \u00eencepe la v\u00e2rsta de 14 ani.
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar superior este al doilea nivel de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt secundar \u0219i dureaz\u0103 \u0219i 3 ani. Elevii se \u00eenscriu la v\u00e2rsta de 15 ani. Este demn de remarcat faptul c\u0103 este neobligatoriu \u0219i se ofer\u0103 \u00een dou\u0103 tipuri diferite:
\n \u2022 a) \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar general \u2013 oferit la Geniko Lykeio (Liceul General); implic\u0103 un program de trei ani, care include at\u00e2t subiecte de baz\u0103 comune, c\u00e2t \u0219i subiecte op\u021bionale de specializare
\n \u2022 b) \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar profesional \u2013 oferit \u00een Epaggelmatiko Lykeio (Liceul Profesional). Acesta din urm\u0103 ofer\u0103 dou\u0103 cicluri de studii care apar\u021bin sistemului educa\u021bional formal: a. ciclul secundar \u0219i b. ciclul op\u021bional de studii post-secundare, a\u0219a-numita \u201cclas\u0103 de ucenicie\u201d, o schem\u0103 care implic\u0103 cursuri combinate de \u0219coal\u0103 \u0219i de la locul de munc\u0103.
\n \u00cen paralel cu \u0219colile de zi, func\u021bioneaz\u0103 \u0219i Esperina Genika Lykeia (liceele generale de sear\u0103) \u0219i Esperina Epaggelmatika Lykeia (licee de sear\u0103 profesionale). Acestea implic\u0103 o prezen\u021b\u0103 de patru ani, iar v\u00e2rsta minim\u0103 de \u00eenscriere pentru acesta din urm\u0103 este de 16 ani.
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior reprezint\u0103 ultimul nivel al sistemului educa\u021bional formal \u0219i cuprinde sectoarele Panepistimio (universitare) \u0219i tehnologice. Universitatea include universit\u0103\u021bi, politehnice \u0219i \u0218coala de Arte Frumoase. Sectorul tehnologic include Tehnologica Ekpaideftika Idrymata (Institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt tehnologic \u2013 TEI) \u0219i \u0218coala superioar\u0103 de educa\u021bie pedagogic\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 (ASPETE). Cursurile de licen\u021b\u0103 dureaz\u0103 de obicei 4 ani, iar cursurile postuniversitare dureaz\u0103 de la 1 la 2 ani \u0219i doctorat de la 3 la 6 ani.
\n Politica de \u00eenv\u0103\u021bare pe tot parcursul vie\u021bii \u00een Grecia face parte dintr-un plan de dezvoltare mai extins, cu scopul de a pune accentul pe cuno\u0219tin\u021bele, abilit\u0103\u021bile \u0219i abilit\u0103\u021bile umane. Secretariatul General pentru \u00cenv\u0103\u021barea pe tot parcursul vie\u021bii este responsabil pentru dezvoltarea politicii na\u021bionale privind \u00eenv\u0103\u021barea pe tot parcursul vie\u021bii. \u00cen plus, supravegheaz\u0103, coordoneaz\u0103 \u0219i sprijin\u0103 organismele care constituie re\u021beaua na\u021bional\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare de-a lungul vie\u021bii. \u00cen cadrul educa\u021biei non-formale, care poate conduce la ob\u021binerea de certific\u0103ri recunoscute la nivel na\u021bional, structurile care ofer\u0103 servicii de \u00eenv\u0103\u021bare pe tot parcursul vie\u021bii sunt urm\u0103toarele:
\n \u2022 A. Scholes Epaggelmatikis Katartisis \u2013 SEK (\u0218coli de formare profesional\u0103), care ofer\u0103 formare profesional\u0103 ini\u021bial\u0103 non-formal\u0103 cu durata de trei ani absolven\u021bilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului formal obligatoriu; Cu toate acestea, SEK sunt treptat abolite \u0219i vor \u00eenceta s\u0103 existe la 31-08-2019;
\n \u2022 b. Instituto Epaggelmatikis Katartisis \u2013 IEK (institute de formare profesional\u0103), care ofer\u0103 formare profesional\u0103 ini\u021bial\u0103 non-formal\u0103 absolven\u021bilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar non-obligatoriu formal, precum \u0219i absolven\u021bilor SEK;
\n \u2022 c. Kentra Dia Viou Mathisis (Centre de \u00eenv\u0103\u021bare pe tot parcursul vie\u021bii), care ofer\u0103 formare profesional\u0103 continu\u0103, educa\u021bie general\u0103 pentru adul\u021bi, orientare profesional\u0103 \u0219i consiliere pe tot parcursul vie\u021bii;
\n \u2022 d. Kollegia (Colegii), care ofer\u0103 educa\u021bie non-formal\u0103 absolven\u021bilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar non-obligatoriu oficial.
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar este de \u0219ase ani \u0219i include urm\u0103toarele clase: A, B, C, D, E, F. Fiecare dintre ele reprezint\u0103 un anumit nivel de cunoa\u0219tere definit la nivel central. Nivelul are valabilitate universal\u0103 pentru toate \u0219colile \u0219i este descris \u00een detaliu \u00een curriculum, care variaz\u0103 \u00een func\u021bie de clas\u0103 \u0219i de subiect.
\n Elevii care au \u00eemplinit \u0219ase (6) ani p\u00e2n\u0103 la data de 31 decembrie a anului de \u00eenscriere au dreptul s\u0103 se \u00eenscrie la clasa I a \u0218colii primare(Legea 2327\/1995 ). Motivele grave de s\u0103n\u0103tate, precum \u0219i incapacitatea grav\u0103 a elevului de a urma programul de gradul I certificat \u00een virtutea unui certificat eliberat de o facultate medico-pedagogic\u0103 pentru copii, de un spital de stat sau de un consilier pre\u0219colar, poate duce la \u00eent\u00e2rzierea \u00eenscriere. \u00cen acest caz, elevul poate repeta participarea la \u0219coala pre\u0219colar\u0103 ( Nipiagogeio ), dac\u0103 p\u0103rin\u021bii s\u0103i o solicit\u0103, \u00een cazul \u00een care elevul este acceptat prin prioritate \u0219i nu prin tragere la sor\u021bi(Decretul preziden\u021bial 201\/1998 ).
\n \u00cen \u0219coala primar\u0103, elevii ajung la urm\u0103toarea clas\u0103 dup\u0103 ce au primit rezultate pozitive de evaluare. Dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219te, elevul repet\u0103 gradul. Prin urmare, majoritatea copiilor sunt \u00een mod obi\u0219nuit \u00een clase de abilit\u0103\u021bi mixte cu copii de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103. Exist\u0103 doar c\u00e2teva excep\u021bii, \u00eencep\u00e2nd cu gradul A, la care sunt \u00eenscri\u0219i elevi care au \u00eemplinit v\u00e2rsta de \u0219ase ani.
\n \u0218colile cu pu\u021bini profesori formeaz\u0103 clase cu p\u00e2n\u0103 la cincisprezece elevi pe clas\u0103, \u00een timp ce \u0219coli cu \u0219ase \u0219i mai mul\u021bi profesori nu au mai mult de dou\u0103zeci \u0219i cinci elevi pe clas\u0103 ( Decizia ministerial\u0103 comun\u0103 F3 \/ 897\/97657 \/ C1 \/ 25-9-2006 ). \u00cen caz contrar, clasele sunt \u00een continuare \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een grupuri mai mici.
\n To\u021bi subiec\u021bii din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar sunt administra\u021bi de un singur profesor, cu excep\u021bia artei, educa\u021biei fizice, muzicii, limbilor str\u0103ine \u0219i tehnologiei informa\u021biei (IT), subiecte predate de profesori specializa\u021bi. Atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 profesori de specialitate pentru educa\u021bia fizic\u0103 \u0219i art\u0103, subiec\u021bii pot fi coordona\u021bi de c\u0103tre profesorul principal de la clas\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te \u0219colile mai mici, atunci c\u00e2nd posturile de profesor specializate r\u0103m\u00e2n vacante, subiec\u021bii pot fi coordona\u021bi de c\u0103tre profesorul principal.
\n La sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar precedent sau la \u00eenceputul noului an \u0219colar, cursurile sunt alocate cadrelor didactice la recomandarea \u0219efului \u0219colii \u0219i \u00een urma unei discu\u021bii cu consiliul cadrelor didactice. Cadrele didactice primesc o clas\u0103 pentru cel mult doi ani consecutivi. Este permis\u0103, numai \u00een cazuri excep\u021bionale, predarea unei clase timp de trei (3) ani consecutivi, at\u00e2ta timp c\u00e2t consiliul \u0219colii \u0219i consilierul \u0219colar \u00ee\u0219i dau consim\u021b\u0103m\u00e2ntul.
\n Organizarea timpului \u0219colar \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar este determinat\u0103 la nivel central ( Decretul preziden\u021bial 201\/1998 ) \u0219i se aplic\u0103 tuturor \u0219colilor primare din \u021bar\u0103 \u0219i tuturor categoriilor de nivel educa\u021bional special.
\n Anul \u0219colar pentru \u0219colile publice \u0219i private primare \u00eencepe de la 1 septembrie \u0219i se \u00eencheie la data de 31 august a anului urm\u0103tor. Anul de predare \u00eencepe la 1 septembrie \u0219i se \u00eencheie la data de 21 iunie a anului urm\u0103tor, \u00een timp ce lec\u021biile \u00eencep de la 11 septembrie \u0219i se \u00eencheie la data de 15 iunie a anului urm\u0103tor.
\n ORE DURAT\u0102
\n 08:00 \u2013 08:10 10 min. \u00cent\u00e2lnirea de diminea\u021b\u0103
\n 08:10 \u2013 09:40 90 min. Prima perioad\u0103 de predare
\n 09:40 \u2013 10:00 20 min. Pauz\u0103
\n 10:00 \u2013 11:30 90 min. A doua perioad\u0103 de predare
\n 11:30 \u2013 11:45 15 min. Pauz\u0103
\n 11:45 \u2013 12:25 40 min. A treia perioad\u0103 de predare
\n 12:25 \u2013 12:35 10 min. Pauz\u0103
\n 12:35 \u2013 13:15 40 A patra perioad\u0103 de predare
\n 13:15 \u2013 13:20 5 Pauz\u0103
\n 13:20 \u2013 14:00 40 Masa de pr\u00e2nz
\n 14:00 \u2013 14:15 15 Pauz\u0103
\n 14:15 \u2013 15:00 45 Studiu individual, teme, consiliere
\n 15:00 \u2013 15:15 15 Pauz\u0103
\n 15:15 \u2013 16:00 45 Op\u021bional (IT, Educa\u021bie fizic\u0103, Englez\u0103, Art\u0103, Muzic\u0103, Teatru, Cluburi de activit\u0103\u021bi culturale)
\n Sf\u00e2r\u0219itul orarului zilnic
\n Curricula na\u021bional\u0103 pentru fiecare disciplin\u0103 este organizat\u0103 \u00een \u0219ase (6) nivele (fiecare dintre acestea corespund unei (1) din \u0219ase (6) clase primare sau \u00een mai multe nivele, \u00een func\u021bie de subiect.
\n \u2022 obiectivele subiec\u021bilor
\n \u2022 obiectivele educa\u021bionale
\n \u2022 unit\u0103\u021bi tematice
\n activit\u0103\u021bile indicative \u0219i proiectele
\n Conform Cadrului Curriculumului Cross-tematic \u0219i a Curriculumului evaluarea progresului elevilor este un proces continuu \u0219i recomandabil care este inclus \u00een procesul de predare. Const\u0103 \u00een evaluarea performan\u021bei elevilor \u00een fiecare subiect al curriculumului din anul de studiu relevant \u0219i urmeaz\u0103 criteriile specifice care rezult\u0103 din obiectivele educa\u021bionale ale fiec\u0103rui subiect. Evaluarea elevilor se refer\u0103 nu numai la cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite, ci \u0219i la dezvoltarea competen\u021belor, precum \u0219i la formarea de atitudini, valori \u0219i comportamente. Procesul de evaluare ar trebui caracterizat prin transparen\u021b\u0103, fiabilitate, obiectivitate \u0219i valabilitate, \u00een timp ce scopurile \u0219i criteriile evalu\u0103rii nu trebuie doar s\u0103 fie clare, ci \u0219i s\u0103 fie comunicate la timp la elevi. Evaluarea elevilor prive\u0219te performan\u021ba acestora, precum \u0219i progresul acestora \u00een compara\u021bie cu performan\u021ba lor anterioar\u0103.
\n O serie de abord\u0103ri, care sunt orientate \u00een func\u021bie de obiectivele, con\u021binutul \u0219i metoda de predare a fiec\u0103rui subiect de studiu, v\u00e2rsta, nevoile educa\u021bionale \u0219i experien\u021bele elevilor sunt folosite \u00een procesul de evaluare. \u00cen acela\u0219i timp, sunt luate \u00een considerare caracteristicile elevilor, modul \u0219i ritmul individual al progresului, stadiul dezvolt\u0103rii lingvistice, precum \u0219i oportunit\u0103\u021bile pe care fiecare copil le are \u00een mediul s\u0103u social \u0219i familial.
\n Procesul de evaluare \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar apare \u00eentr-o serie de forme, care pot fi prezentate pe scurt, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:
\n Evaluarea ini\u021bial\u0103 se efectueaz\u0103 \u00een principal la \u00eenceputul procedurii de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i mai ales la \u00eenceputul anului \u0219colar sau la \u00eenceputul unui curs \u0219i urm\u0103re\u0219te definirea nivelului cuno\u0219tin\u021belor \u0219i experien\u021bei anterioare, interesele elevilor, dar de asemenea, la detectarea posibilelor dificult\u0103\u021bi pe care elevii le-ar putea \u00eent\u00e2mpina.
\n Evaluare formal\u0103 sau treptat\u0103
\n Acest tip de evaluare este efectuat \u00een timpul procedurii de predare \u0219i const\u0103 dintr-o practic\u0103 zilnic\u0103 continu\u0103, care are un caracter preponderent informativ \u0219i vizeaz\u0103 evaluarea progresului fiec\u0103rui elev \u00een atingerea unor obiective educa\u021bionale, dar \u0219i la formarea decizii privind posibile modific\u0103ri \u00een planificarea clasei sau a metodei de predare, pentru a ajuta elevii s\u0103 ating\u0103 obiectivele dorite.
\n Evaluare final\u0103 sau global\u0103
\n Acest tip de evaluare este folosit pentru a rezuma \u0219i pentru a oferi feedback pentru a evalua \u0219i compara nivelul de realizare al elevului \u00een compara\u021bie cu obiectivele pedagogice \u0219i educa\u021bionale specificate \u0219i anticipate. Evaluarea final\u0103 se efectueaz\u0103 dup\u0103 finalizarea unui curs sau a programului \u0219i scopul s\u0103u este de a evalua sistematic rezultatul procedurii de predare \u0219i efortul personal al elevului.
\n Tehnicile de evaluare sunt direct corelate cu caracteristicile, scopurile \u0219i con\u021binutul fiec\u0103rui subiect. Acestea sunt legate de situa\u021biile de baz\u0103 organiza\u021bional-comunicative care asigur\u0103 con\u021binutul educa\u021bional de evaluare. Scopul lor este de a explora realiz\u0103rile cognitive ale elevilor, eviden\u021biind \u00een acela\u0219i timp capacitatea acestora de a dob\u00e2ndi, gestiona \u0219i aplica cuno\u0219tin\u021bele \u00een diferite moduri. \u00cen acela\u0219i timp, ace\u0219tia prezint\u0103 abilit\u0103\u021bile de comunicare \u0219i eviden\u021biaz\u0103 profilul de \u00eenv\u0103\u021bare al fiec\u0103rui elev. Tehnicile de evaluare, care constau \u00een acela\u0219i timp \u00een practici de predare \u0219i se aplic\u0103 tuturor subiec\u021bilor, includ:
\n \u2022 \u00eentreb\u0103ri scrise, cu o durat\u0103 de c\u00e2teva minute sau p\u00e2n\u0103 la o or\u0103 academic\u0103
\n \u2022 examene scrise sau orale de diferite tipuri
\n \u2022 scurte eseuri scrise
\n \u2022 \u00eentreb\u0103ri scurte, scrise sau orale
\n \u2022 testele de judecat\u0103, care sunt mai adecvate pentru evaluarea unei \u00een\u021belegeri mai profunde a con\u021binutului unei unit\u0103\u021bi sau al unei c\u0103r\u021bi
\n \u2022 combina\u021bii de tehnici diferite
\n TURCIA
\n Sistemul \u0219colar din Turcia include:
\n \u2022 \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pre-primar : Educa\u021bie facultativ\u0103 pentru copiii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre trei \u0219i \u0219ase ani
\n \u2022 \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar : educa\u021bie obligatorie pentru to\u021bi copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 6 \u0219i 14 ani; este gratuit la \u0219colile publice. Aceast\u0103 educa\u021bie dureaz\u0103 8 ani (gradele 1 p\u00e2n\u0103 la 8) cu lec\u021bii de limbi str\u0103ine \u00eencep\u00e2nd cu clasa a IV-a
\n \u2022 Secundar : \u0218coal\u0103 pentru studen\u021bi \u00eentre 14\/15 \u0219i 18\/19; dureaz\u0103 4 ani (gradul 9 p\u00e2n\u0103 la gradul 12). \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar include licee generale, profesionale \u0219i tehnice
\n \u0218colile secundare generale pot fi publice sau private \u0219i preg\u0103tesc studen\u021bii pentru o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, nu pentru o voca\u021bie. Unii au cursuri preg\u0103titoare de limbi str\u0103ine care necesit\u0103 un an suplimentar de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.
\n \u0218colile de stat din Turcia nu acord\u0103 un ajutor special copiilor a c\u0103ror limb\u0103 matern\u0103 nu este turc\u0103, totu\u0219i administra\u021bia \u0219i profesorii sunt, \u00een general, de sus\u021binere; se recomand\u0103 discutarea nevoilor copilului direct cu \u0219coala.
\n Tipuri de \u0219coli secundare
\n Licee publice:
\n \u2022 Licee obi\u0219nuite
\n \u2022 Licee anatoliene, unde sunt oferite mai multe lec\u021bii \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 selectat\u0103 (englez\u0103, german\u0103 \u0219i francez\u0103)
\n \u2022 \u0218coli de \u0219tiin\u021b\u0103 care se concentreaz\u0103 pe educa\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103
\n Liceele private sunt stabilite de companii private \u0219i ofer\u0103 mai multe lec\u021bii \u00een limbile str\u0103ine selectate (englez\u0103, german\u0103 \u0219i francez\u0103).
\n \u0218colile secundare profesionale \u0219i tehnice se concentreaz\u0103 pe un anumit tip de profesie. Liceele profesionale \u0219i tehnice includ:
\n \u2022 \u0218coli secundare tehnice pentru studiul ingineriei, electronicii, chimiei, ma\u0219inilor, construc\u021biilor
\n \u2022 \u0218coli secundare profesionale pentru turism, studii industriale, s\u0103n\u0103tate public\u0103, formare profesional\u0103 \u0219i agricol\u0103
\n \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior include universit\u0103\u021bi, facult\u0103\u021bi, institute, conservatoare, \u0219coli profesionale de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, academii \u0219i colegii de poli\u021bie \u0219i militare \u0219i centre de cercetare-aplica\u021bie. Examenul de intrare la Universitatea Na\u021bional\u0103 este obligatoriu.
\n Sistemul punctelor puncteaz\u0103 rezultatele studen\u021bilor cu grade de la unu la cinci.
\n Punct calitate grad
\n 85-100 5 Excelent
\n 70-84 4 Bun
\n 55-69 3 Satisf\u0103c\u0103tor
\n 45-54 2 Trecere
\n 25-44 1 \u00een lipsa
\n 0-24 0 E\u0219ec \/ Nu este inclus
\n Pentru a trece clase, gradul al doilea termen ar trebui s\u0103 fie de minim 2 (trece) sau 3 (satisf\u0103c\u0103tor).
\n \u00cen cazul \u00een care un grad de disciplin\u0103 nu \u00eendepline\u0219te cerin\u021ba minim\u0103, atunci este luat\u0103 \u00een considerare mediul global pe an. Media anual\u0103 minim\u0103 ar trebui s\u0103 fie:
\n \u2022 3,50 pentru \u0219colile \u0219tiin\u021bifice \u0219i de \u0219tiin\u021be sociale
\n \u2022 3,00 pentru \u0219coli anatolice sau similare
\n \u2022 2,50 pentru \u0219colile obi\u0219nuite, tehnice \u0219i profesionale
\n Un student care nu \u00eendepline\u0219te cerin\u021bele medii de clas\u0103 poate trece dac\u0103 nu are mai mult de dou\u0103 discipline cu grade slabe \u00een cariera \u0219colar\u0103. Dac\u0103 nu, anul se repet\u0103.
\n Elevii din clasele a VI-a, a VII-a \u0219i a VIII-a intr\u0103 la examenul de determinare a nivelului efectuat la nivel na\u021bional de c\u0103tre Ministerul Educa\u021biei Na\u021bionale.
\n Dup\u0103 terminarea \u0219colii primare (dup\u0103 clasa a VIII-a), un elev ia examenul secundar pentru a intra \u00een \u0219coala secundar\u0103.
\n Ministerul Educa\u021biei Na\u021bionale) stabile\u0219te calendarul \u0219colar \u0219i datele termenilor \u0219colari sunt acelea\u0219i \u00een toat\u0103 \u021bara, de\u0219i datele \u0219colare se pot schimba \u00een scurt timp.
\n \u2022 Toate \u0219colile sunt \u00eenchise \u00een s\u0103rb\u0103torile legale
\n \u2022 \u0218colile private pot avea date u\u0219or diferite pentru vacan\u021bele \u0219colare; verifica\u021bi la \u0219coala relevant\u0103
\n \u2022 \u0218colile pot fi \u00eenchise pentru s\u0103rb\u0103torile locale, \u00een general aceste \u00eenchideri sunt doar pentru o zi
\n \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i secundar, anul \u0219colar trebuie s\u0103 fie format din cel pu\u021bin 180 de zile de \u0219coal\u0103.
\n Anul \u0219colar este de nou\u0103 luni \u0219i dureaz\u0103 \u00eentre septembrie \u0219i iunie, urmat de aproximativ trei luni de vacan\u021b\u0103 de var\u0103. Anul \u0219colar este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 semestre, cu o pauz\u0103 de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een februarie. Primul semestru \u00eencepe \u00een septembrie \u0219i se termin\u0103 \u00een ianuarie. Al doilea semestru \u00eencepe \u00een februarie \u0219i se termin\u0103 \u00een iunie. Acest format este urmat \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103.
\n Orarul orelor de \u0219coal\u0103 \u0219i orele de pr\u00e2nz variaz\u0103 de la \u0219coal\u0103 la \u0219coal\u0103 \u0219i depind de factori cum ar fi tipul \u0219colii, loca\u021bia acesteia \u0219i facilit\u0103\u021bile de transport din zon\u0103. Cu toate acestea, toate orele dureaz\u0103 \u00eentre 40 \u0219i 45 de minute, iar fiecare pauz\u0103 este de cel pu\u021bin cinci minute.
\n S\u0103pt\u0103m\u00e2na \u0219colar\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 de luni p\u00e2n\u0103 vineri cu un total de 35 p\u00e2n\u0103 la 40 de ore. Ziua \u0219colii \u00eencepe, de obicei, la ora 08:30 \u0219i se termin\u0103 la ora 16:30. Se \u00eemparte la o pauz\u0103 de pr\u00e2nz de la 12:00 la 13:00. \u0218colile supra-aglomerate pot \u00eemp\u0103r\u021bi sesiuni.
\n Uniformele \u0219colare sunt obligatorii la \u0219colile turce\u0219ti pentru a evita diferen\u021bele de clas\u0103 social\u0103 dintre elevii boga\u021bi \u0219i s\u0103raci.
\n Unele \u0219coli ofer\u0103 mese; acest lucru poate necesita o plat\u0103 suplimentar\u0103 (nu este cerut\u0103 de studen\u021bii mai s\u0103raci).
\n .<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1.1.Actualitatea temei A\u0219a cum \u0219tim, prezen\u021ba copiilor cu nevoi speciale \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 un curent important. Partea mai pu\u021bin bun\u0103 a acestui aspect este c\u0103 sistemul nu a reu\u0219it s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu acest fenomen Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437033","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437033"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437033\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}