Tema dat\u0103 \u201e Actele de procedur\u0103 civil\u0103\u201d anterior a fost studiat\u0103 de mai mul\u021bi profesori din Republica Moldova: Alexandru Prisac; Mihai Poalelungi; Olga Pisarenco; Elena Belei; B\u00e2cu Adelina, etc. \u0219i din alte \u021b\u0103ri: Ioan Le\u0219; Ion Deleanu; Florea M\u0103gureanu; S. Afanasiev; E. Vasilicovschii; M.C. Treu\u0219nicova ; E. Liebman; Azulo Camacho; G. Cornu ; J. Foyer \u0219i al\u021bii.
\n Scopul acestei lucr\u0103ri este de a ne aprofunda cuno\u0219tin\u021bele \u00een tema subiectului ales, de a examina \u00een detaliu actele de procedur\u0103 civil\u0103, scopul acestor acte, clasificarea lor, consecin\u021btele \u00een caz de necorespundere a acestora cu condi\u021biile, termeniii, etc.
\n Motiva\u021bia de a cerceta aceast\u0103 tem\u0103, are \u00een vedere mai multe aspecte. \u00cen primul r\u00eend deoarece activitatea ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een cursul procesului civil se concretizeaz\u0103 \u00eentrun complex de acte procedurale ale p\u0103r\u021bilor, ale instan\u021bei ori ale organelor auziliare, ceea ce ne determin\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem importan\u021ba actelor de procedur\u0103 \u00een procesul civil. \u00cen al doilea r\u00eend deoarece aceste acte trebuiesc \u00eendeplinite \u00een anumite termene, condi\u021bii, contribuind astfel solu\u021bionarea cu operativitate a litigiilor \u00een procesul civil. \u00cen al treilea organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea procesului civil fiind de interes general, legea nu las\u0103 la aprecierea p\u0103r\u021bilor, judec\u0103torului sau altor organe stabilirea con\u021binutului, \u0219i modului de \u00eendeplinire a actelor de procedur\u0103, ci le reglementeaz\u0103 \u00een mod am\u0103nun\u021bit, cu at\u00eet mai mult cu c\u00eet activit\u0103\u021bi jurisdic\u021bionale desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i alte organe c\u0103rora legea le-a dat \u00een competen\u021b\u0103 astfel de sarcini, de aceea este necesar studierea aprofundat\u0103 a acestui subiect.
\n Determinarea conceptului de act procedural
\n Conceptul de act procedural evoc\u0103 \u00een mod ne\u00eendoelnic ideea unei manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een vederea producerii unor efecte juridice. Totu\u0219i o asemenea caracteristic\u0103 nu este proprie actului de procedur\u0103, ci comun\u0103 oric\u0103rui alt act juridic. Cu toate acestea \u00een literatura de specialitate nu exist\u0103 un consens cu privire la determinarea conceptului de acte de procedur\u0103.
\n \u00cen opinia unor autori constituie act de procedur\u0103 \u201c orice act f\u0103cut \u00een cursul \u0219i \u00een cadrul procesului civil de c\u0103tre instan\u021ba de judecat\u0103 \u0219i ceilal\u021bi participan\u021bi la proces, legat de activitatea procesual\u0103 a acestora\u201d . Totu\u0219i, defini\u021bia dat\u0103 de o parte a doctrinei noastre nu corespunde tuturor exigen\u021belor juridice, fapt care ne oblig\u0103 la unele sublinieri \u0219i considera\u021bii particulare.
\n Definirea conceptului de act procedural, nu reprezint\u0103 o problem\u0103 eminamente teoretic\u0103, ci una cu implica\u021bii practice deosebite. Lipsa unei defini\u021bii legale a actului de procedur\u0103 a reprezentat \u0219i sursa unor opinii diferite. Pe de alt\u0103 parte, specificul \u0219i complexitatea procesului civil a condus, de asemenea, la determinarea unor condi\u021bii diferite cu privire la con\u021binutul \u0219i sfera conceptului de act procedural.
\n Conceptul de act procedural este folosit frecvent \u00een limbaj juridic, dar totu\u0219i este folosit adesea \u00eentr-o acceptiune restr\u00eens\u0103, respectiv de act ce nu poate fi privit \u00een afara \u00eenscrisului care-l contest\u0103. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een materia procedural\u0103 un num\u0103r important de acte trebuie s\u0103 fie materializate \u00een scris, iar forma reprezint\u0103 o condi\u021bie necesar\u0103 pentru \u00eens\u0103\u0219i validitatea opera\u021biei juridice . De unde \u0219i apare promovarea opiniei potrivit c\u0103reia \u00een materie procedural\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 intim\u0103 \u00eentre forma \u0219i fondul (con\u021binutul) actului, distinc\u021bia clasic\u0103 dintre negotium \u0219i intrumentum nu are aceia\u0219i semnifica\u021bie ca \u0219i \u00een dreptul substan\u021bial.
\n \u00centradev\u0103r \u00eenliteratura de drept civil s-a remarcat c\u0103 de esen\u021ba oric\u0103rui act juridic este tocmai manifestarea de voin\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een scopul constituirii, modific\u0103rii sau stingerii anumitor raporturi juridice. \u00cen dreptul procesual civil situatia nu este diferit\u0103, chiar dac\u0103 caracteristica actului de procedur\u0103 de a constitui o manifestare de voin\u021b\u0103 nu este at\u00eet de pregnant\u0103 sau manifestat\u0103 ca \u0219i \u00een cazul unor acte de drept substan\u021bial .
\n Problema aceasta este uneori contraversat\u0103 de chiar \u0219i \u00een dreptul unor state occidentale. Explica\u021bia este aceea\u0219i \u0219i ea deriv\u0103 din complexitatea actelor de procedur\u0103, \u00eemprejurare care ar \u201c justifica\u201d o exploatare a actului ca negotium sic a instrumentum.
\n Pentru G. Cornu \u0219i J. Foyer \u201c at\u00eet timp c\u00eet sunt manifest\u0103ri sau declara\u021bii de voin\u021b\u0103 destinate a produce modific\u0103ri \u00een ordinea juridic\u0103, actele de procedur\u0103 sunt acte juridice, de specie diferit\u0103\u201d .
\n Profesorii franceji J.Vincent \u0219i S. Guinchard accentuiaz\u0103 latura instrumental\u0103 a actului de procedur\u0103, ei precizeaz\u0103 c\u0103 \u201cdac\u0103 pe plan teoretic, distinc\u021bia clasic\u0103 a Dreptului civil dintre negotium \u0219i instrumentum \u00ee\u0219i men\u021bine tot interesul s\u0103u practic, \u00een practic\u0103, actul de voin\u021b\u0103 al unei p\u0103r\u021bi r\u0103m\u00eene f\u0103r\u0103 valoare at\u00eet timp c\u00eet nu \u0219i-a g\u0103sit expresia \u00eentr-un \u00eenscris prev\u0103zut \u00een acest scop\u201d .
\n Al\u021bi autori se exprim\u0103 \u0219i mai tra\u0219ant asupra con\u021binutului esen\u021bial al actului de procedur\u0103. Dup\u0103 italianul E. Liebman actul de procedur\u0103 nici \u201c nu poate fi conceput f\u0103r\u0103 voin\u021ba subiectului care-I d\u0103 viat\u0103\u201d . De asemenea o observa\u021bie pertinent\u0103 este f\u0103cut\u0103 de profesorul colombian Azula Camacho, care remarc\u0103 \u201cactele de procedur\u0103, considerate prin ele \u00eensele, nu difer\u0103 de cele din dreptul substan\u021bial sau material. Unele \u0219i altele sunt produsul voin\u021bei subiectelor care le \u00eendeplinesc.
\n Prin urmare putem defini actele de procedur\u0103,ca orice manifestare de voin\u0163\u0103 \u015fi orice opera\u0163ie juridic\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een cursul \u015fi \u00een cadrul procesului civil de c\u0103tre instan\u0163a de judecat\u0103, p\u0103r\u0163i sau ceilal\u0163i participan\u0163i la proces, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu exercitarea drepturilor sau \u00eendeplinirea obliga\u0163iilor lor procesuale, respectiv \u00een vederea producerii unor efecte juridice \u00een plan procesual.
\n Sarcinile actelor de procedur\u0103
\n Actele de procedur\u0103 \u00eendeplinesc diferite func\u021bii \u00een cadrul procesului civil. Astfel, pe de o parte ele exprim\u0103 forma procesului \u00een corespundere cu principiul legalit\u0103\u021bii, \u00een vederea realiz\u0103rii sarcinilor procesului civil. Deoarece, dup\u0103 cum men\u021biona profesorul O. Ungureanu , dup\u0103 modul \u00een care sunt redactate actele de procedur\u0103, se poate verifica respectarea legii \u00een procesul civil, iar , pe de alt\u0103 parte, acestea reprezint\u0103 o modalitate de realizare a drepturilor si obliga\u021biilor procesuale ale subiec\u021biilo raportului procesual civil.
\n Ca atare, actele de procedur\u0103, exprim\u00eend at\u00eet forma c\u00eet \u0219i con\u021binutul procesului civil, \u00eentruchipeaz\u0103 esen\u021ba procesului de \u00eenf\u0103ptuire a justi\u021biei, motiv din care acestea trebuie s\u0103 se supun\u0103 sarcinilor fundamentale ale procesului civil prev\u0103zute la art. 4 Cod de Procedur\u0103 Civila ( \u00een continuare CPC). \u00cen acest context nu doar hot\u0103r\u00eerile judec\u0103tore\u0219ti se supun sarcinilor enumerate la art. 4 CPC, ci orice act de procedur\u0103 trebuie s\u0103 se conformeze acestor cerin\u021be.
\n Evident, pot fi identificate \u0219i sarcini sistemice ale actelor de procedur\u0103, care sunt condi\u021bionate:
\n 1) fie de faza procesului civil la care acestea se realizeaz\u0103 ( de exemplu art. 183 \u2013 191 CPC reglemeteaz\u0103 faza preg\u0103tirii pricinii pentru dezbaterile judiciare. La aceast\u0103 etap\u0103 a procesului civil, suplimenmtar sarcinilor prez\u0103zute la art. 4 CPC, se \u00eenainteaz\u0103 \u0219i sarcini individuale specifice doar acestei faze a procesului civil, potrivit art. 183 CPC.);
\n 2) fie de institu\u021bia particular\u0103 de drept procesual civil ( de exemplu, art.82 \u2013 99 CPC reglementeaz\u0103 institu\u021bia taxei de stat \u0219i cheltuielile de judecat\u0103. Iar din con\u021binutul acestor reglement\u0103ri legale, suplimentar sarcinilor prev\u0103zute la art.4 CPC, poate fi dedus\u0103 func\u021bia compensatoria a taxei de stat);
\n 3) ori chiar de voin\u021ba p\u0103r\u021bilor ( de exemplu, procedura \u00een ordonan\u021b\u0103 (simplificat\u0103), reglementat\u0103 la art. 345 \u2013 354 CPC, constituie o procedur\u0103 neobligatorie \u0219i alternativ\u0103 procedurii contencioase, realizarea c\u0103reia depinde exclusiv de voin\u021ba p\u0103r\u021bilor).
\n Importan\u021ba actelor de procedur\u0103
\n Importan\u021ba acrelor de procedur\u0103 civil\u0103 este incontestabil\u0103, c\u0103ci \u00een lipsa acestora activitatea procedural nu poate fi conceput\u0103. Din acest punct de vedere situa\u021bia \u00eensemn\u0103toare aceea a p\u0103r\u021bilor din proces. Astfel cum am mai remarcat, p\u0103r\u021bile sunt necesare procesului, dup\u0103 cum \u0219i procesul este necesar p\u0103r\u021bilor. Numai c\u0103 p\u0103r\u021bile sunt o premise necesar\u0103 a procesului. Dar chiar \u0219i exerci\u021biul ac\u021biunii civile se realizeaz\u0103 prin intermediul unui act procedural \u2013 cererea de chemare \u00een judecat\u0103 \u2013 astfel cum, de altfel, procesul se finalizeaz\u0103 tot printr-un act procedural .
\n \u00centre actele procedural men\u021bionate se interpune un ansamblu de alte acte procedural, toate destinate s\u0103 impulsioneze solu\u021bionarea procesului civil \u0219i s\u0103 determine, \u00een final, pronun\u021barea unei decizii definitive asupra litigiului. Pe de alt\u0103 parte, actele de procedur\u0103 reprezint\u0103 \u0219i mijloace prin intermediul c\u0103rpra p\u0103r\u021bile \u00ee\u0219i exercit\u0103 drepturile \u0219i \u00eendeplinesc adeseori obliga\u021biile procedurale .
\n De o importan\u021b\u0103 particular\u0103 sunt actele scrise ale participan\u021bilor procesuluali. Acestea fixeaz\u0103 mai bine elementele judec\u0103\u021bii \u0219i cadrul dezbaterilor, ceea ce permite ulterior \u0219i exercitare unui control judiciar eficient asupra hot\u0103r\u00eerilor pronun\u021bante de c\u0103tre instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti inferioare.
\n Condi\u021biile generale ale actelor de procedur\u0103
\n Determinarea condi\u021biilor generale de valabilitate a actelor de procedur\u0103 civil\u0103 este extreme de complex tocmai datorit\u0103 caracterului veritabil al acestora. Aceast\u0103 \u00eemprejurare justific\u0103 existent unor opinii diferite \u00een literature de specialitate cu privire la determinarea concret\u0103 a unor condi\u021bii generale . Unii autori, atunci c\u00eend analizeaz\u0103 problematica actelor de procedur\u0103 civila, evit\u0103 s\u0103 se refere la condi\u021biile generale de validitate a acestora, al\u021bi autori se refer\u0103 la condi\u021btiile diferitelor categorii de acte procedural .
\n Cu toate acestea, o prezentare a condi\u021biilor generale de validitate a actelor de procedur\u0103, chiar dac\u0103 acestea comport uneori excep\u021bii importante, este necesar\u0103 pentru o mai bunp\u0103 cunoa\u0219tere a mecanismului actelor juridice ce interpreteaz\u0103 activitatea de \u00eenf\u0103ptuire a justi\u021biei. Iar o atare determinare este totu\u0219i posibil\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 vizeze at\u00eet condi\u021biile de fond, c\u00eet \u0219i cerin\u021bele de form\u0103 al actelor .
\n Prin condi\u0163iile de valabilitate ale actelor de procedur\u0103 \u00een\u0163elegem acele exigen\u0163e stabilite de lege cu privire la felul cum arat\u0103 (forma) actul, precum \u015fi con\u0163inutul (fondul) acestuia, care, fiind \u00eentrunite \u00een ansamblu, garanteaz\u0103 valabilitatea actului, produc\u00eend efecte juridice.
\n Condi\u0163iile de valabilitate ale actelor de procedur\u0103 se \u00eempart \u00een 2 categorii:
\n a) De form\u0103
\n b) De fond
\n \u00cen general, prin forma actului juridic se \u00een\u0163elege felul manifest\u0103rii de voin\u0163\u0103 sau mijloacele de exteriorizare a voin\u0163ei interne. Din acest punct de vedere ne afl\u0103m \u00een prezen\u021ba unor cerin\u021be cu caracter general \u0219i care sunt influen\u021bate \u0219i la capacitatea p\u0103r\u021bilor .
\n Actele de procedur\u0103 civil\u0103 trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 urm\u0103toarele condi\u0163ii:
\n a) Actele de procedur\u0103 trebuie s\u0103 \u00eembrace forma scris\u0103 pentru a se putea dovedi existen\u0163a lor, stabile\u0219te neindoicios voin\u021ba p\u0103r\u021bilor \u015fi asigura\u0103 conservarea acestor acte. Actele de procedur\u0103 f\u0103cute verbal \u00een fa\u0163a completului de judecat\u0103 vor fi consemnate \u00een scris, \u00een procesul verbal al \u015fedin\u0163ei de judecat\u0103. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu forma scris\u0103 a actelor de procedur\u0103 se impun totu\u0219i unele sublinieri. Ea reprezint\u0103 o condi\u021bie de valabilitate a celor mai multe acte de procedur\u0103. Majoritatea actelor dispuse de c\u0103tre instan\u021bele de judecat\u0103 \u0219i de organele de executare trebuie \u00eendeplinite \u00een form\u0103 scris\u0103 . De la aceast\u0103 regul\u0103 exist\u0103 o important\u0103 excep\u021bie \u00een privin\u021ba actelor ce reprezint\u0103 manifest\u0103ri unilaterale sau bilaterale de voin\u021b\u0103 ale p\u0103r\u021bilor. Pe de alt\u0103 parte chiar dac\u0103 toate aceste manifest\u0103ri de voin\u021b\u0103 nu au fost exprimate de p\u0103r\u021bi \u00een form\u0103 scris\u0103, instan\u021b va avea obliga\u021bia de a le consemna \u00een \u00eencheierea de \u0219edin\u021b\u0103. Dar actul de procedur\u0103 a p\u0103r\u021bii produce efecte prin simpla manifestare de voin\u021b\u0103 .
\n b) Actele de procedur\u0103 trebuie \u00eendeplinite \u00een limba de stat chiar dac\u0103 procedura se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103. Aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 are un caracter general, c\u0103ci \u0219i actele de procedur\u0103 care se exprim\u0103 prin viu grai se realizeaz\u0103 tot \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen caz c\u00eend una dintre p\u0103r\u021bi nu cunoa\u0219te limba rom\u00e2n\u0103 ea poate recurge la serviciile
\n unui interpret.
\n c) Actele trebuie s\u0103 fie \u00eentocmite \u00een termenele stabilite de lege sau de instan\u0163\u0103. \u00centr-adev\u0103r, actele de procedur\u0103 nu se pot \u00eendeplini oric\u00eend, ci numai \u00een termenele prev\u0103zute de lege, iar \u00een unele cazuri doar \u00een anumite faze ale procesului civil. De asemenea, actele actele de procedur\u0103 se \u00eendeplinesc, de regul\u0103, la sediul instan\u021bei \u0219i \u00een cadrul unei \u0219edin\u021be \u0103publice .
\n Actele de procedur\u0103 trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 adeseori \u0219i unele condi\u021bii particulare, care difer\u0103 de la un act la altul, \u00een func\u021bie de obiectul sau finalitatea lui. Nerespectarea tuturor condi\u021biilor generale sau particulare ale actelor de procedur\u0103 atrage dup\u0103 sine nulitatea acestora .
\n Conditiile de fond esentiale pentru validitatea unui act juridic sunt:
\n a) capacitatea de a contracta
\n b) consimtam\u00eentul valabil al par\u021bii care se oblig\u0103
\n c) obiectul determinat
\n d) cauza licit\u0103 \u0219i scopul
\n Aceste patru condi\u021bii de fond sunt conditii esen\u021biale \u0219i cu caracter general, fiind cerute la orice act juridic civil .
\n In dreptul civil, capacitatea constituie un principiu general potrivit caruia persoanele sunt considerate capabile sa incheie acte juridice, excep\u021biile fiind de strict\u0103 interpretare. Persoanele fizice majore au capacitatea de a contracta. Minorii intre 14-18 ani au capacitate de exerci\u021biu restrans\u0103, ceea ce face ca ei sa nu poat\u0103 incheia singuri contracte, cer\u00eendu-se incuviin\u021barea prealabil\u0103 a ocrotitorului legal \u0219i\/sau a autorit\u0103\u021bii tutelare. La persoanele juridice, regula capacit\u0103\u021bii de a contracta este dominat\u0103 de principiul specializarii \u201ePersoana juridica nu poate avea dec\u00eet acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiin\u021bare sau statut\u201d .
\n Capacitatea de a contracta este uneori str\u00eens legat\u0103 de discern\u0103m\u00eent, ceea ce face necesare c\u00eeteva distinc\u021bii. Astfel, in timp ce capacitatea este o stare de drept (de iure), pentru ca legea este cea care o reglementeaz\u0103, discern\u0103mantul este o stare de fapt (de facto), pentru ca existen\u021ba lui este apreciata in concreto, de la o persoan\u0103 la alta. Persoana care are capacitatea de a contracta este prezumat\u0103 a avea discernam\u00eent, iar cea care nu are capacitatea de a contracta, dimpotriv\u0103, este, prezumat\u0103 c\u0103 nu are discernam\u00eent . Prezum\u021bia de existen\u021b\u0103 a discernam\u00eentului este o prezum\u021bie relativ\u0103, iuris tantum, putand fi rasturnata printr-o proba contrara.
\n Pentru ca actul juridic sa fie considerat valabil incheiat, pe lang\u0103 existen\u021ba cap\u0103cita\u021bii de a contracta este necesar\u0103 \u0219i existen\u021ba discernam\u00eentului . Jurispruden\u021ba
\n a anulat actele juridice f\u0103cute sub imperiul incapacit\u0103\u021bii naturale, adica starea permanent\u0103 sau trec\u0103toare \u00een care a lipsit discernam\u00eentul p\u0103r\u021bii care le-a incheiat, datorit\u0103 hipnozei, somnambulismului, be\u021biei sau maniei puternice (ab irato).
\n A\u0219a cum am v\u0103zut, consim\u021bam\u00eentul este voin\u021ba de a se obliga juridic. Aceasta voin\u021b\u0103 cunoa\u0219te un intreg proces de formare, \u00eencep\u00eend cu nevoile resim\u021bite de subiec\u021bii de drept, alegerea mijloacelor de satisfacere a acestor nevoi, cantarirea avantajelor \u0219i a riscurilor asumate, hot\u0103r\u00eerea de incheiere a unui anumit act juridic, raportarea propriilor interese la interesele ter\u021bilor, armonizarea lor cu cele ale partenerilor \u0219i exteriorizarea hotararii pe care o face cunoscuta celorlal\u021bi . Este o adev\u0103rat\u0103 construc\u021bie tehnic\u0103 a voin\u021bei, un proces esen\u021bialmente psihologic din al carui parcurs intereseaza dreptul civil doar doua segmente: motivul determinant al incheierii actului juridic, cauza actului, in in\u021beles juridic \u0219i hotararea exteriorizata de a incheia acel act, care este consim\u021b\u0103m\u00eentul sub cele dou\u0103 accep\u021biuni mai sus ar\u0103tate.
\n In concep\u021bia clasic\u0103, obiectul contractului il reprezint\u0103 constituirea, modificarea, transmiterea sau stingerea unor raporturi juridice, defini\u021bie \u00een care obiectul contractului se identific\u0103 cu obiectul raportului juridic civil. Intr-o alt\u0103 form\u0103 mai pragmatic\u0103, prin obiect al actului juridic civil sunt avute in vedere interesele reglementate de p\u0103r\u021bi, \u00een baza \u0219i limitele legii, prin mijlocirea actului juridic .
\n Ca \u0219i majoritatea termenilor juridici, cauza are un \u00een\u021beles tehnic, diferit de cel uzual. Daca, de exemplu, la r\u0103spunderea delictual\u0103, c\u00eend vorbim de un prejudiciu cauzat de o fapt\u0103 avem \u00een vedere causa eficiens (cauza eficient\u0103), \u00een in\u021beles filosofic, cea care a produs prejudiciul, iar cand vorbim de cauza, drept condi\u021bie de validitate a actului juridic avem in vedere causa finalis (cauza finala), prefigurarea mintala a scopului.
\n Altfel spus, daca obiectul contractului constituie raspunsul la intrebarea \u201ela ce\u201d s-a obligat debitorul (quid debetur), cauza ne ajuta sa vedem \u201epentru ce s-a obligat\u201d (cur debetur). Cauza reprezint\u0103 interesul juridic care determin\u0103 voin\u021ba p\u0103r\u021bilor contractante de a se lega prin contract, interes pe care legea il are in vedere \u00een aceea\u0219i preocupare de moralizare a contractului .
\n Autori clasici ai dreptului civil au contestat no\u021biunea de cauz\u0103, sus\u021bin\u00eend c\u0103 ea complic\u0103 \u00een mod inutil teoria contractului.
\n La noi, cauza nu este constestat\u0103 de doctrin\u0103, av\u00eend \u00een vedere c\u0103 ea, intreaga legisla\u021bie civila, se declar\u0103 adept\u0103 a concep\u021biei subiective, prefer\u00eend voin\u021ba real\u0103 a p\u0103r\u021bilor celei declarate. Or, un mijloc eficient de control al voin\u021bei exprimate de p\u0103r\u021bi \u00een contract il reprezint\u0103 cauza. Voin\u021ba incorporat\u0103 \u00een orice act juridic nu se rezum\u0103 la consim\u021bam\u00eent, ci ea incorporeaz\u0103 atat motivele care determin\u0103 pe autor s\u0103-\u0219i manifeste consim\u021b\u0103m\u00eentul, precum \u0219i scopul urm\u0103rit. Cauza reprezint\u0103, deci, o prelungire a consim\u021b\u0103m\u00eentului .
\n Exist\u0103 \u0219i condi\u021bii esen\u021biale, dar cu caracter special: forma ad validitatem, cerut\u0103 numai la \u00eencheierea actelor juridice solemne .
\n Clasificarea actelor de procedur\u0103 civil\u0103
\n Clasificarea actelor de procedur\u0103 are nu doar o importan\u021b\u0103 teoretic\u0103, dar \u0219i practic\u0103, deoarece ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem corect \u0219i sistemic esen\u021ba actelor de procedur\u0103.Actele de procedur\u0103 sunt clasificate \u00een literatura de specialitate dup\u0103 mai multe criterii. Marea diversitate de criterii care stau la baza unor atari clasific\u0103ri este determinarea practic de num\u0103rul mare de acte procedurale care, \u00een \u00eenl\u0103n\u021buirea lor, determin\u0103 \u00eentreaga structur\u0103 a procesului civil . De aceea , \u00een continuare ne vom opri doar asupra celor mai semnificative clasific\u0103ri ale actelor de procedur\u0103.
\n Dup\u0103 subiectul prin care se realizeaz\u0103 actele de procedur\u0103, distingem:
\n a) Acte de procedur\u0103 a instan\u021bei de judecat\u0103: \u00een aceast\u0103 categorie se includ toate actele de dispozitie ale instan\u021bei de judecat\u0103 reglementate la art.14 CPC.
\n b) Acte de procedur\u0103 ale p\u0103r\u021bilor: acest capitol putem men\u021biona actele de dispozi\u021bie ale p\u0103r\u021bilor, care rezult\u0103 din realizarea drepturilor speciale ale p\u0103r\u021bilor stipulate la art.60 CPC.
\n c) Ate de procedur\u0103 ale celorlal\u021bi participan\u021bi la proces: aceast\u0103 clasificare poate fi exemplificat\u0103 ca model particular prin participarea la proces a autorit\u0103\u021bilor publice pentru a depune concluzii, potrivit art.74 CPC.
\n d) la Acte de procedur\u0103 ale subiec\u021biilor care contribuie procesul de \u00eenf\u0103ptuire a justi\u021biei pe cauzele civile: de exemplu ab\u021binerea expertului de a prezenta raportul , potrivit art.160 CPC, se formuleaz\u0103 \u00een scris cu presentarea motivelor \u0219i are drept efect restituirea instan\u021bei judec\u0103tore\u0219ti a materialelor care i-au fost prezentate pentru expertiz\u0103.
\n Dup\u0103 forma pe care o \u00eembrac\u0103, putem delimita:
\n a) Acte de procedur\u0103 scrise: forma scris\u0103 a actelor de procedur\u0103 poate fi obligatorie sau alternativ\u0103 . \u00cen anumite cazuri, legea prevede \u00een mod expres forma scris\u0103 a actelor de procedur\u0103, de exemplu: cererea de chemare \u00een judecat\u0103 (art.166 CPC), cererea de apel (art.365 CPC) etc. Sauprin imprimarea \u00een textul legii a cerin\u021bei imperative \u0219i exprese de formulare scris\u0103 a actului de procedur\u0103, de exemplu: cererea de recurs (art.437 CPC), cererea de revizuire (art. 451 alin.(1) CPC) etc. \u00cen alte cazuri, aceasta este l\u0103sat\u0103 la discre\u021bia subiectului titular, de exemplu: ree\u0219ind din interpretarea prevederilor art. 212 alin. (3) CPC, renun\u021barea reclamantului la ac\u021biunea sau recunoa\u0219terea ac\u021biune sau recunoa\u0219terea ac\u021biunii de c\u0103tre p\u00eer\u00eet poate fi efectuat\u0103 doar la discre\u021bia p\u0103r\u021bii \u00een forma unei cereri scrise, ci nu \u00een mod obligatoriu. De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) CPC propunerea de recunoa\u0219tere \u0219i de ab\u021binere de la judecat\u0103 se face oral sau \u00een scris etc.
\n b) Acte de procedur\u0103 orale: \u00een anumite cazuri legea reglementeaz\u0103 \u00een mod expres forma oral\u0103 a acutlui de procedur\u0103, fie ca modalitate de realizare sau ca condi\u021bie de valabilitate a exercit\u0103rii actului de procedur\u0103, de exemplu: sus\u021binerile orale, potrivit art.233 CPC, constau \u00een lu\u0103rile de cuv\u00eent ale participan\u021bilor la proces, respectiv \u2013 nu pot fi substituite prin forma scris\u0103, de\u0219i \u00een practica juridic\u0103 se accept\u0103 \u00een mod complementar prezentarea \u00een form\u0103 scris\u0103 a acestora.
\n \u00cen func\u021bie de momentul efectu\u0103rii actelor de procedur\u0103 , deosebim:
\n a) Acte de procedur\u0103 judiciare: momentul intent\u0103rii procesului civil poate delimita cadrul normativ \u0219i, respectiv, func\u021bional pentru realizarea majorit\u0103\u021bii actelor de procedur\u0103. De exemplu, cererea de chemare \u00een judecat\u0103 constituie un act de procedur\u0103 exclusiv judiciar, reie\u0219ind din con\u021binutul reglement\u0103rilor art. 166 alin. (1) CPC, deoarece, potrivit acestor prevederi legale, oricine pretinde un drept \u00eempotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existen\u021bei sau inexisten\u021bei unui drept trebuie sa depun\u0103 \u00een instan\u021ba copetent\u0103 o cerere de chemare \u00een judecat\u0103. De asemena, potrivit art.127 alin. (1) CPC, participan\u021bii la proces interesa\u021bi s\u0103 previn\u0103 dispari\u021bia ori imposibilitatea administr\u0103rii \u00een viitor a unei probe utile pentru dovedirea preten\u021biiloe, pot cere instan\u021bei judec\u0103tore\u0219ti asigurarea probei.
\n b) Acte de procedur\u0103 extrajudiciare: de asemenea exist\u0103 anumite acte, car fie \u00een mod obligatorie sau facultativ, pot fi efectuate \u00een mod extrajudiciar. De exemplu, procedura prealabil\u0103 prev\u0103zut\u0103 de contract sau de lege urmeaz\u0103 a fi efectuat\u0103 doar \u00een mod extrajudiciar, ca \u0219i condi\u021bie de valabilitate, deoarece aceasta constituie drept condi\u021bie de exercitare a dreptului la ac\u021biune, nerspectarea c\u0103reia are drept consecin\u021b\u0103 restituirea cererii de chemare \u00een judecat\u0103 (art. 170 alin.(1) lit.a) CPC. De asemena, potrivit art.127 alin.(2) CPC, asigurarea probelor \u00eenaintate de intarea procesului \u00een instan\u021b\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 se efectuiaz\u0103 de executorii judec\u0103tore\u0219ti , de notari, de persoanele oficiale ale misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova \u00een privin\u021ba cet\u0103\u021benilor Republicii Moldova, \u00een modul prev\u0103zut de legisla\u021bia \u00een vigoare, sau de judec\u0103tori, \u00een condi\u021biile prev\u0103zute la art.127 CPC
\n Dup\u0103 caracterul obligativit\u0103\u021bii , distingem:
\n a) Acte de procedur\u0103 obligatorii: instan\u021bei de judecat\u0103, \u00eei este atribuit\u0103 sarcina realiz\u0103rii anumitor acte de procedur\u0103 obligatorii . De exemplu, la primirea cererii de chemare \u00een judecat\u0103, judec\u0103torul este obligat s\u0103 emit\u0103 unul din urm\u0103toarele acte de dispozi\u021bie: \u00eencheiere de primire a cererii de chemare \u00een judecat\u0103 \u0219i intentare a procesului civil (art. 168 CPC), \u00eencheiere de refuz \u00een primire a cererii de chemare de judecat\u0103 ( art.170 CPC), \u00eencheierea de a nu da curs cererii de chemare \u00een judecat\u0103 (art.171 CPC). De asemenea, potrivit art.186 alin. (2) CPC p\u00eer\u00eetul are obliga\u021bia de a depune referin\u021ba. Iar \u00een cazul nedepunerii ei \u00een termenul stabilit de instan\u021b\u0103, pricina este examinat\u0103 \u00een baza materialelor anexate la dosar.
\n b) Acte de procedur\u0103 facultative: reie\u0219ind din con\u021binutul \u0219i esen\u021ba principiului disponibilit\u0103\u021bii \u00een drepturi a participan\u021bilor la proces (art.27 CPC), p\u0103r\u021bile sunt \u00een drept s\u0103 dispun\u0103 liber de drepturile lor procedurale prev\u0103zute la art.56 \u0219i art.60 CPC prin actele de dispozi\u021bie corespunz\u0103toare.
\n Dup\u0103 unii autori , actele de procedur\u0103 pot fi delimitate \u0219i \u00een func\u021bie de faza procesului la care acestea se realizeaz\u0103 :
\n a) Acte procedurale preg\u0103titoare judec\u0103rii : \u00een acest context, putem men\u021biona c\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te instan\u021ba de judecat\u0103, potrivit art.185 CPC, judec\u0103torul, prin \u00eencheierea de preg\u0103tire a pricinii civile pentru dezbateri judiciare, \u00eendepline\u0219te o serie de acte de procedur\u0103, cum ar fi: solu\u021bioneaz\u0103 problema intervnirii \u00een proces a coreclaman\u021bilor \u0219i intervenie\u021belor, expertiza p\u00eer\u00eetului \u0219i, dup\u0103 caz, intervenientului copiile de pe cererea de chemare \u00een judecat\u0103 \u0219i de pe \u00eenscrisurile anexate la ea, \u00eentru confirmarea preten\u021biilor reclamantului, \u0219i stabile\u0219te dup\u0103 caz, intervenientului copiile de pe referin\u021b\u0103 scris\u0103 privind ac\u021biunea reclamantului \u0219i toate pobele necesare, remite reclamantului \u0219i , dup\u0103 caz, intervenientului copiile de pe referin\u021b\u0103 \u0219i de pe \u00eenscrisurile anexate la ea \u0219i stabile\u0219te data p\u00een\u0103 la care urmeaz\u0103 s\u0103 fie prezentate toateprobele suplimentare etc.
\n b) Actele procedurale proprii dezbaterii sau judec\u0103rii: de exemplu, instan\u021ba de judecat\u0103 administreaz\u0103 probele ( art.213 \u2013 231 CPC), prin cercetarea \u00eenscrisurilor \u0219i a probelor materiale, audierea martorilor, cercetarea concluziei expertului etc.
\n c) Acte procedurale posterioare judec\u0103\u021bii sau post \u2013 procedurale: prezentarea documentului executoriu pentru executare potrivit art.15 Cod de executare.
\n Citarea \u015fi comunicarea actelor de procedur\u0103
\n Judec\u0103torul nu poate hot\u0103r\u00ee asupra cererii dec\u00eet dup\u0103 citarea sau \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea p\u0103r\u0163ilor, acestea din urm\u0103 trebuind s\u0103 fie legal citate \u015fi nu neap\u0103rat ca ele s\u0103 fie prezente \u00een instan\u0163\u0103. Cererea de chemare \u00een judecat\u0103 \u015fi actele de procedur\u0103 se comunic\u0103 participan\u0163ilor la proces \u015fi persoanelor interesate la procedur\u0103 .
\n Aceasta se face prin:
\n a) Consemn\u0103tur\u0103, prin intermediul persoanelor \u00eemputernicite;
\n b) Prin po\u015ft\u0103, cu scrisoare recomandat\u0103 \u015fi cu aviz de primire prin intermediul biroului executorului judec\u0103toresc sau prin alte mijloace care s\u0103 asigure transmiterea textului cuprins \u00een act \u015fi confirmarea primirii lui, precum \u015fi prin delega\u0163ie judiciar\u0103.
\n Dac\u0103 procesul are loc \u00een mai multe \u015fedin\u0163e, cererea de chemare se preia pe loc de la grefier. Dac\u0103 nu se \u015ftie domiciliul persoanei citate, cererea de chemare va fi prev\u0103zut\u0103 \u00een diferite surse de informare, cum ar fi: gazeta, aceast\u0103 informa\u0163ie fiind ulterior decupat\u0103 \u015fi anexat\u0103 ca dovad\u0103 a chem\u0103rii. Cita\u0163ia se public\u0103 \u00eentr-un ziar republican sau local mai r\u0103sp\u00eendit, cu cel pu\u0163in 15 zile \u00eenainte de data \u015fedin\u0163ei de judecat\u0103, iar \u00een caz de urgen\u0163\u0103, pre\u015fedintele instan\u0163ei, poate reduce acest termen p\u00een\u0103 la 5 zile .
\n Cererea se face prin \u00een\u015ftiin\u0163\u0103ri \u015fi chem\u0103ri. \u00cen\u015ftiin\u0163area se refer\u0103 la p\u0103r\u0163i, intervenien\u0163i \u015fi reprezentan\u0163ii lor, pe c\u00eend chem\u0103rile vizeaz\u0103 martorii, exper\u0163ii, speciali\u015ftii, translatorii. Cita\u0163ia se \u00eenm\u00eeneaz\u0103 p\u0103r\u0163ii cu cel pu\u0163in 3 zile \u00eenainte de data judec\u0103rii, iar \u00een pricinele de urgen\u0163\u0103, acest termen poate fi redus, iar ceilal\u0163i participan\u0163i \u015fi persoane auxiliare, sunt cita\u0163i astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de proces \u015fi s\u0103 se prezinte la timp \u00een fa\u0163a instan\u0163ei.
\n Prezentarea la proces f\u0103r\u0103 citarea legal\u0103 acoper\u0103 orice viciu de citare. Cita\u0163ia se transmite la adresa men\u0163ionat\u0103 de parte, ori la locul de munc\u0103 sau a afl\u0103rii destinatarului . \u00cen cita\u0163ie se indic\u0103 denumirea instan\u0163ei \u015fi adresa ei, locul \u015fi data, ora prezent\u0103rii \u015fi calitatea \u00een care se invit\u0103 persoana, numele sau denumirea precum \u015fi adresa celui citat, pricina \u015fi calitatea \u00een care este citat\u0103 persoana. \u00cen cita\u0163ie li se propune participan\u0163ilor la proces, s\u0103 fac\u0103 probe la dosar \u015fi le explic\u0103 care sunt consecin\u0163ele pentru fiecare. Odat\u0103 cu citarea, judec\u0103torul comunic\u0103 p\u00eer\u00eetului \u015fi copiile de pe documentele depuse.
\n Reclamantul care locuie\u015fte \u00een str\u0103in\u0103tate, este \u00een drept s\u0103 indice o adres\u0103 din Republica Moldova, unde s\u0103 i se fac\u0103 cita\u0163ia. La fel \u015fi p\u00eer\u00eetul poate beneficia de acest drept .
\n Dac\u0103 locul de aflare a p\u00eer\u00eetului nu este cunoscut, instan\u0163a va examina pricina dup\u0103 expirarea termenului de publicitate. Cita\u0163ia se transmite prin scrisoare recomandat\u0103 cu aviz de primire sau prin curier. Dovada primirii, se restituie instan\u0163ei \u015fi se anexeaz\u0103 la dosar, ca prob\u0103 a cit\u0103rii legale. Cita\u0163ia adresat\u0103 unei organiza\u0163ii, se \u00eenm\u00eeneaz\u0103 persoanei cu func\u0163ie de r\u0103spundere, iar \u00een lipsa acesteia, unui alt angajat, prin contrasemn\u0103tur\u0103. Dac\u0103 nu-l va g\u0103si pe destinatar la domiciliu sau la locul de munc\u0103, cita\u0163ia se va \u00eenm\u00eena unuia dintre membrii adul\u0163i ai familiei, care locuiesc \u00eempreun\u0103 cu destinatarul, ori \u00een lipsa acestora, se va remite organiza\u0163iei de exploatare a locuin\u0163elor, ori prim\u0103riei satului, fie administra\u0163iei de la locul de munc\u0103 al destinatarului, cu contrasemn\u0103tur\u0103 pe cotor, aceasta oblig\u00eendu-se s\u0103 transmit\u0103 cita\u0163ia destinatarului, c\u00eet mai cur\u00eend posibil .
\n \u00cen cazul absen\u0163ei temporare a destinatarului, pe cotor se \u00eenscrie locul unde s-a deplasat \u015fi c\u00eend va reveni. Dac\u0103 persoana \u00eemputernicit\u0103, se face vinovat\u0103 de ne\u00eenm\u00eenarea cita\u0163iei, atunci aceasta va fi sanc\u0163ionat\u0103 cu amend\u0103 de p\u00een\u0103 la 10 u. c . Dac\u0103 destinatarul refuz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 cita\u0163ia, faptul se consemneaz\u0103 pe cotor, care se restituie instan\u0163ei, iar destinatarul se consider\u0103 legal citat \u015fi neprezentarea lui \u00een instan\u0163\u0103, nu \u00eempiedic\u0103 examinarea cauzei.
\n Dac\u0103 locul de aflare a p\u00eer\u00eetului nu este cunoscut, \u00een ac\u0163iunea intent\u0103rii \u00een interesul statului, \u00een cele de \u00eencasare a pensiei de \u00eentre\u0163inere, de reparare a prejudiciului cauzat prin v\u0103t\u0103marea integrit\u0103\u0163ii corporale, sau prin alt\u0103 v\u0103t\u0103mare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii ori prin deces, instan\u0163a este obligat\u0103 s\u0103 ordone c\u0103utarea p\u00eer\u00eetului. C\u0103utarea se face de urm\u0103toarele organe :
\n a) Poli\u0163ia \u2013 \u00een cazul persoanelor fizice;
\n b) Organele fiscale \u2013 \u00een cazul persoanelor juridice.
\n Judec\u0103torul poate ordona c\u0103utarea p\u00eer\u00eetului \u015fi \u00een alte categorii de pricini, dup\u0103 depunerea unei cau\u0163iuni la cererea persoanei interesate. Schimbarea domiciliului persoanei pe parcursul judec\u0103rii, trebuie s\u0103 fie anun\u0163at\u0103 instan\u0163ei.
\n No\u0163iunea \u015fi clasificarea termenilor procesuali
\n Termenul este intervalul de timp \u00een care trebuie \u00eencheiate actele de procedur\u0103 sau dimpotriv\u0103, este oprit\u0103 \u00eendeplinirea actelor de procedur\u0103 de c\u0103tre subiec\u0163ii dreptului procesual civil .
\n \u00cen dreptul procesual civil, prin termen se \u00een\u0163elege fie o durat\u0103 de timp sau o dat\u0103, care marcheaz\u0103 \u00eenceputul sau sf\u00eer\u015fitul duratei, ori un anumit moment, o anumit\u0103 etap\u0103 sau faz\u0103 procesual\u0103. Utilitatea termenilor procedurali reiese din faptul c\u0103 ritmeaz\u0103 timpul procesului civil, stimuleaz\u0103 p\u0103r\u0163ile solicit\u00eendu-le s\u0103-\u015fi realizeze drepturile \u015fi obliga\u0163iile, iar alteori termenele semnific\u0103 un compromis, l\u0103s\u00eend p\u0103r\u0163ilor timpul suficient pentru a reflecta \u015fi decide . Exemplu: 15 zile care se acord\u0103 debitorului pentru executarea obliga\u0163iilor.
\n Clasificarea termenilor procedurali:
\n Dup\u0103 caracter:
\n a) Imperative onerative (peremptorii), unde trebuie s\u0103 fie \u00eendeplinit un act de procedur\u0103. Exemplu: apelul trebuie s\u0103 fie solu\u0163ionat \u00een 30 zile de la data pronun\u0163\u0103rii hot\u0103r\u00eerii judec\u0103tore\u015fti.
\n b) Imperative prohibitive, unde este interzis\u0103 \u00eendeplinirea unui act de procedur\u0103. Exemplu: instan\u0163a nu poate fixa data \u015fedin\u0163ei de judecat\u0103, p\u00een\u0103 c\u00eend cauza nu este bine preg\u0103tit\u0103 pentru dezbateri.
\n c) De recomandare. Exemplu: termenul acordat de instan\u0163\u0103 pentru lichidarea neajunsurilor cererii de chemare \u00een judecat\u0103. Termenul este acordat la latitudinea instan\u0163ei .
\n Dup\u0103 modul \u00een care sunt stabilite:
\n a) Legale, stabilite de lege pentru instan\u0163a de judecat\u0103, p\u0103r\u0163ile la proces \u015fi auxiliarii justi\u0163iei.
\n b) Judiciare, stabilite de instan\u0163a de judecat\u0103 pentru participan\u0163ii la proces \u015fi auxiliarii justi\u0163iei. Exemplu: termenul pentru prezentarea probei.
\n Reie\u015find din sanc\u0163iunea pentru nerespectarea termenelor:
\n a) Absolute, nerespectarea c\u0103rora afecteaz\u0103 validitatea actelor de procedur\u0103. Exemplu: termenului acordat reclamantului pentru \u00eenl\u0103turarea neajunsurilor cererii de chemare \u00een judecat\u0103.
\n b) Relative, nerespectarea c\u0103rora nu afecteaz\u0103 validitatea actului de procedur\u0103, atr\u0103g\u00eend dup\u0103 sine sanc\u0163iunea disciplinar\u0103 sau pecuniar\u0103. Exemplu: nerespectarea termenului pentru motivarea hot\u0103r\u00eerii atrage sanc\u0163iunea disciplinar\u0103 pentru judec\u0103tori \u015fi nu sanc\u0163iunea nulit\u0103\u0163ii hot\u0103r\u00eerii.
\n Dup\u0103 durata lor:
\n a) Pe ore, \u00eencep s\u0103 curg\u0103 de la miezul nop\u0163ii, zilei urm\u0103toare;
\n b) Pe zile, se calculeaz\u0103 pe zile libere, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ziua de \u00eenceput \u015fi ziua de sf\u00eer\u015fit a termenului nu intr\u0103 \u00een calcul;
\n c) Pe s\u0103pt\u0103m\u00eeni;
\n d) Pe luni;
\n e) Pe ani .
\n Termenele pe s\u0103pt\u0103m\u00eeni, luni sau ani se sf\u00e2r\u015fesc \u00een ziua s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, lunii sau anului corespunz\u0103toare zilei de plecare. Termenele care \u00eencep la 29, 30, 31 ale lunii \u015fi se sf\u00e2r\u015fesc \u00eentr-o lun\u0103 care nu are o astfel de zi se vor socoti \u00eemplinite \u00een ultima zi din lun\u0103. Termenul care sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00eentr-o zi de s\u0103rb\u0103toare legal\u0103 sau c\u00e2nd serviciul este suspendat se va prelungi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primei zile de lucru urm\u0103toare .
\n Calcularea termenilor de procedur\u0103, suspendarea, prelungirea \u015fi repunerea \u00een termen
\n Termenele pentru efectuarea actelor de procedur\u0103 se instituie printr-o dat\u0103 calendaristic\u0103 precis\u0103, printr-o dat\u0103 necesar\u0103 comunic\u0103rii actelor de procedur\u0103 sau pentru o perioad\u0103 de timp prin precizarea unui eveniment viitor care trebuie s\u0103 se produc\u0103 numaidec\u00eet. Art. 111 CPC, stipuleaz\u0103 c\u0103 termenul de procedur\u0103 statornicit pe ani, luni sau zile, \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 a doua zi dup\u0103 data calendaristic\u0103 stabilit\u0103 sau data comunic\u0103rii actului de procedur\u0103, sau dup\u0103 ce s-a produs evenimentul sau momentul care determin\u0103 \u00eenceputul lui .
\n Termenul statornicit pe ani expir\u0103 \u00een ziua respectiv\u0103 a ultimului an a termenului. Termenul statornicit pe luni expir\u0103 \u00een ziua respectiv\u0103 a ultimei luni a termenului. Dac\u0103 acea lun\u0103 nu are ziua respectiv\u0103, termenul expir\u0103 \u00een ultima zi a acelei luni . Dac\u0103 ultima zi a termenului e zi nelucr\u0103toare, termenul expir\u0103 la ora 24 a ultimei zile sau la orele c\u00eend se \u00eencheie activitatea instan\u0163ei judec\u0103tore\u015fti dac\u0103 actul urmeaz\u0103 a fi \u00eendeplinit \u00een instan\u0163\u0103.
\n Dac\u0103 actul a fost depus la po\u015ft\u0103 sau telegraf \u00eenainte de ora 24, actul se consider\u0103 \u00eendeplinit \u00een termen. Actele \u015fi cererile depuse peste termen nu se examineaz\u0103 \u015fi se restituie dac\u0103 nu se solu\u0163ioneaz\u0103 repunerea \u00een termen. Sanc\u0163iunea este dec\u0103derea din dreptul de a depune un astfel de act sau cerere. Curgerea tuturor termenelor de procedur\u0103 se suspend\u0103 odat\u0103 cu suspendarea procesului. Din ziua redeschiderii procesului, termenul de procedur\u0103 continu\u0103 s\u0103 curg\u0103 .
\n Prelungirea termenelor. La cererea participan\u0163ilor la proces, instan\u0163a poate prelungi termenul de procedur\u0103 fixat de ea. Persoanele care, din motive considerate de instan\u0163\u0103 a fi \u00eentemeiate, ce nu au \u00eendeplinit un act de procedur\u0103 \u00een termenul stabilit de lege, pot fi repuse \u00een termen. Cererea de repunere \u00een termen se depune la instan\u0163a de judecat\u0103 la care urma s\u0103 se efectueze actul de procedur\u0103 \u015fi se examineaz\u0103 \u00een \u015fedin\u0163\u0103 de judecat\u0103 cu \u00een\u015ftiin\u0163area participan\u0163ilor la proces, neprezentarea c\u0103rora nu \u00eempiedic\u0103 examinarea cererii. Odat\u0103 cu cererea de repunere, trebuie \u00eendeplinit \u015fi actul de procedur\u0103 care nu a fost \u00eendeplinit \u00een termen.
\n Repunerea \u00een termen nu poate fi dispus\u0103 dec\u00eet \u00een cazul \u00een care partea \u015fi-a exercitat dreptul la ac\u0163iune \u00eenainte de \u00eemplinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua \u00een care a cunoscut sau trebuia s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eencetarea motivelor care justific\u0103 depa\u015firea termenului de procedur\u0103 .
\n Sanc\u0163iunile procedurale pentru nerespectarea condi\u0163iilor privitoare la actele \u015fi termenele de procedur\u0103
\n Articolul 10 al CPC, define\u015fte sanc\u0163iunea \u015fi stabile\u015fte care sunt tipurile acesteia.
\n Sanc\u0163iunile procedurale s\u00eent urm\u0103rile nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat \u00een raport procedural \u00een caz de ne\u00eendeplinire sau de \u00eendeplinire defectuoas\u0103 a unui act de procedur\u0103, precum \u015fi \u00een caz de exercitare abuziv\u0103 a unui drept procedural . Ea poate fi invocat\u0103 de c\u0103tre judec\u0103tor sau de participantul care are interes s\u0103 o invoce.
\n Sanc\u0163iunile procedurale vizeaz\u0103 at\u00eet actele de procedur\u0103 ale instan\u0163ei judec\u0103tore\u015fti, ale participan\u0163ilor la proces, c\u00eet \u015fi ale persoanelor legate de activitatea acestora \u015fi constau \u00een anularea actului procedural defectuos, \u00een dec\u0103derea din drepturi pentru ne\u00eendeplinire \u00een termen a actului de procedur\u0103, \u00een obliga\u0163ia de a completa sau a reface actul \u00eendeplinit cu nerespectarea legii, \u00een restabilirea \u00een drepturile \u00eenc\u0103lcate, \u00een aplicarea amenzii judec\u0103tore\u015fti etc .
\n Nulitatea reprezint\u0103 sanc\u0163iunea procesual\u0103 care determin\u0103 ineficien\u0163a actelor de procedur\u0103 \u00eendeplinite f\u0103r\u0103 respectarea regulilor de desf\u0103\u015furare a procesului civil. Exemplu: art. 81 CPC prevede c\u0103 unele \u00eemputerniciri date reprezentantului trebuie men\u0163ionate expres sub sanc\u0163iunea nulit\u0103\u0163ii \u00een procura eliberat\u0103 de reprezentat.
\n Nulitatea poate fi:
\n a) Absolut\u0103;
\n b) Relativ\u0103.
\n Invocarea nulit\u0103\u0163ii absolute o poate face oricare dintre p\u0103r\u0163i \u015fi participan\u0163i la proces sau instan\u0163\u0103 din oficiu, \u00een orice stadiu a pricinei (chiar \u015fi \u00een apel sau recurs), dac\u0103 nu au fost invocat\u0103 \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103.
\n Nulitatea relativ\u0103 poate fi invocat\u0103 numai de c\u0103tre partea care a fost v\u0103t\u0103mat\u0103 prin actul respectiv \u015fi numai \u00eentr-un anumit termen \u015fi \u00eentr-o anumit\u0103 faz\u0103 procesual\u0103.
\n De regul\u0103, actele lovite de nulitate pot fi remediate \u015fi aduse \u00een conformitate cu cerin\u0163ele legale \u00een fa\u0163a acelea\u015fi instan\u0163e. Exemplu: prin \u00eenl\u0103turarea neajunsurilor \u00een cererea de chemare \u00een judecat\u0103 .
\n Remedierea actului de procedur\u0103 \u2013 mod de recondi\u0163ionare juridic\u0103 ce se realizeaz\u0103 prin completare, modificare sau rectificare.
\n Refacerea actelor de procedur\u0103 se produce prin rejudecarea cauzei, const\u00eend \u00een \u00eenlocuirea actului de procedur\u0103 viciat cu unul care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 toate cerin\u0163ele prev\u0103zute de lege.
\n Dec\u0103derea este acea sanc\u0163iune procedural\u0103 care determin\u0103 stingerea unui act de procedur\u0103 ce nu a fost exercitat \u00een termenul prev\u0103zut de lege. Actele exercitate peste termen sunt lovite de nulitate. Exemplu: art. 186\/2 CPC prevede obliga\u0163ia depunerii referin\u0163ei de c\u0103tre p\u00eer\u00eet. Nedepunerea ei \u00een termenul stabilit de instan\u0163\u0103 atrage dec\u0103derea p\u00eer\u00eetului (dac\u0103 acesta nu a avut motiv \u00eentemeiat) din dreptul de a mai propune probe, deoarece pricina se va examina \u00een baza materialelor existente la dosar. Exemplu: dec\u0103derea din dreptul de a formula preten\u0163ii.
\n Amenda judec\u0103toreasc\u0103 este sanc\u0163iunea procesual\u0103 patrimonial\u0103 aplicat\u0103 participan\u0163ilor la proces \u015fi auxiliarilor justi\u0163iei precum \u015fi altor persoane, organiza\u0163ii, care nu sunt participan\u0163i la proces pentru ne\u00eendeplinirea obliga\u0163iilor procesual civile stabilite de lege sau instan\u0163\u0103 . Amenda se stabile\u015fte \u00een unit\u0103\u0163i conven\u0163ional\u0103. Persoana sanc\u0163ionat\u0103 cu amend\u0103, \u00een termen de 15 zile de la data emiterii sau comunic\u0103rii \u00eencheierii judec\u0103tore\u015fti, poate cere \u00een aceea\u015fi instan\u0163\u0103 reexaminarea \u00eencheierii \u00een scopul anul\u0103rii sau reducerii amenzii. Cererea se examineaz\u0103 \u00een aceea\u015fi instan\u0163\u0103, cu \u00een\u015ftiin\u0163area participan\u0163ilor la proces, neprezentarea c\u0103rora nu \u00eempiedic\u0103 examinarea ei . La cererea persoanelor interesate, instan\u0163a poate am\u00eena sau e\u015falona executarea sanc\u0163iunii pe un termen de p\u00een\u0103 la 2 luni .
\n Concluzii
\n Se mai poate spune multe la tema dat\u0103, \u00eens\u0103 aceast\u0103 lucrare a avut scopul de a ar\u0103ta \u0219i demonstra unele tendin\u021be si linii generale privind actele de procedur\u0103 civil\u0103. Un lucru este cert, \u00een urma elabor\u0103rii acestei lucra\u0103ri \u0219i putem afirma c\u0103 actele de procedur\u0103, , au un rol esen\u021bial \u00een cuprinsul aprocesului civil at\u00eet \u0219i pentru instan\u021ba de judecat\u0103 \u0219i ceilal\u021bi participan\u021bi la proces, legat de activitatea procesual\u0103 a acestora, dar cel mai imoprtant, aceste elemente ale procesului au devenit de ne\u00eenlocuit.
\n Pe parcursul elabor\u0103rii acestui referat am determinat conceptul actelor de procedur\u0103 \u2013 \u201c orice act f\u0103cut \u00een cursul \u0219i \u00een cadrul procesului civil de c\u0103tre instan\u021ba de judecat\u0103 \u0219i ceilal\u021bi participan\u021bi la proces, legat de activitatea procesual\u0103 a acestora\u201d, am relatat faptul c\u0103 actele de procedur\u0103, exprim\u00eend at\u00eet forma c\u00eet \u0219i con\u021binutul procesului civil, \u00eentruchipeaz\u0103 esen\u021ba procesului de \u00eenf\u0103ptuire a justi\u021biei, motiv din care acestea trebuie s\u0103 se supun\u0103 sarcinilor fundamentale ale procesului civil. \u00cen acest context nu doar hot\u0103r\u00eerile judec\u0103tore\u0219ti se supun sarcinilor enumerate la art. 4 CPC, ci orice act de procedur\u0103 trebuie s\u0103 se conformeze acestor cerin\u021be.
\n Prin clasificarea actelor de procedur\u0103 am demonstrat c\u0103 \u00eensa\u0219i clasificarea are nu doar o importan\u021b\u0103 teoretic\u0103, dar \u0219i practic\u0103, deoarece ne permite s\u0103 \u00een\u021belegem corect \u0219i sistemic esen\u021ba actelor de procedur\u0103. De asemena am apelat la citarea \u015fi comunicarea actelor de procedur\u0103, termenii de procedur\u0103, \u0219i care sunt sanc\u021biunile \u00een caz de ne\u00eendeplinire sau de \u00eendeplinire defectuoas\u0103 a unui act de procedur\u0103, precum \u015fi \u00een caz de exercitare abuziv\u0103 a unui drept procedural, astfel demonstr\u00eend c\u00eet de importat este intr-un proces civil , respectarea tuturor sarcinilor, cerin\u021belor, condi\u021biilor \u0219i termenilor pentru a nu seaplica for\u021ba coercitiv\u0103 a statului. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tema dat\u0103 \u201e Actele de procedur\u0103 civil\u0103\u201d anterior a fost studiat\u0103 de mai mul\u021bi profesori din Republica Moldova: Alexandru Prisac; Mihai Poalelungi; Olga Pisarenco; Elena Belei; B\u00e2cu Adelina, etc. \u0219i din alte \u021b\u0103ri: Ioan Le\u0219; Ion Deleanu; Florea M\u0103gureanu; S. Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437014","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437014","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437014"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437014\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}