Evolu\u021bia Rom\u00e2niei, Ungariei \u0219i Bulgariei din punct de vedere politic dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea comunismului
\n Introducere
\n \u00cen aceast\u0103 lucrare, vom prezenta \u0219i analiza evolu\u021bia politic\u0103 a Rom\u00e2niei, Ungariei \u0219i Bulgariei dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul perioadei comuniste, av\u00e2nd \u00een vedere diver\u0219i factori, precum sistemul de partide sau fragmentarea opozi\u021biei \u0219i urm\u0103rind efectul acestora asupra rela\u021biei dintre cele trei puteri \u00een stat : executiv\u0103, legislativ\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103 \u0219i asupra consolid\u0103rii noului regim politic instaurat, cel democratic. De asemenea, vom efectua o analiz\u0103 comparativ\u0103 a celor trei \u021b\u0103ri, raport\u00e2ndu-ne \u0219i la aspecte specifice ale perioadei comuniste \u0219i merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea.
\n \u00cen ceea ce prive\u0219te structura, lucrarea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 evalueze modul \u00een care state fost comuniste aflate \u00eentr-un spa\u021biu geopolitic comun \u0219i care au prezentat similarit\u0103\u021bi \u00een perioada regimului comunist au evoluat dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul acestuia, av\u00e2nd \u00een vedere noul context politic. Mai \u00eent\u00e2i, ne vom concentra aten\u021bia pe c\u00e2teva viziuni depre democra\u021bie \u0219i partide politice ale unor autori cunoscu\u021bi, urm\u00e2nd s\u0103 analiz\u0103m cazul statelor men\u021bionate anterior din perspectiva acestora. Ipoteza lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103 se bazeaz\u0103 pe ideea c\u0103 statele selectate spre analiza, Bulgaria, Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria prezint\u0103 mai multe similarit\u0103\u021bi dec\u00e2t diferen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te aspecte, precum sistemul de partide \u0219i influen\u021ba acestuia asupra echilibrului dintre cele trei puteri \u00een stat, dar \u0219i asupra concretiz\u0103rii regimului democratic de-a lungul timpului.
\n Cadru teoretic
\n Pentru a ne fundamenta analiza comparativ\u0103, vom defini \u0219i descrie principalele concepte \u0219i no\u021biuni teoretice pe care le vom folosi. Pentru a \u00een\u021belege ce aspecte ale vie\u021bii \u0219i ac\u021biunii politice influen\u021beaz\u0103 instaurarea \u0219i consolidarea regimului democratic \u0219i modul de func\u021bionare al acestuia, ne vom referi la sistemul de partide, cele trei puteri \u00een stat dintr-un regim democratic sau opozi\u021bia parlamentar\u0103.
\n Dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea comunismului \u00een anul 1989, Rom\u00e2nia, Ungaria, Bulgaria, precum \u0219i alte state foste satelit ale Uniunii Sovietice au optat \u00een plan politic pentru regimul democratic. Cu toate acestea, tranzi\u021bia c\u0103tre democra\u021bie a fost un proces de lung\u0103 durat\u0103 \u0219i complex din cauza structurilor de putere \u0219i al organiz\u0103rii statelor \u00een timpul regimului comunist.
\n Democra\u021bia este acel regim politic a c\u0103rui esen\u021b\u0103 este participarea poporului la conducerea statului, presupun\u00e2nd faptul c\u0103 \u201ecet\u0103\u021benii au mai mult\u0103 putere at\u00e2t ast\u0103zi, c\u00e2t \u0219i \u00een viitor dec\u00e2t ar avea \u00een regimuri non-democratice deoarece ei particip\u0103 \u00een procesul politic.\u201d (Acemoglu \u0219i Robinson, 2006, 16). Regimul democratic presupune anumite aspecte fundamentale \u0219i practici politice, precum separarea puterilor \u00een stat, respectarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021bene\u0219ti, economie de pia\u021b\u0103 bazat\u0103 pe concuren\u021b\u0103 \u0219i proprietate privat\u0103, \u0219i guvernare reprezentativ\u0103 \u0219i responsabil\u0103. Totodat\u0103, \u201e procedurile caracteristice ale democra\u021biei includ campanie electoral\u0103, alegerea candida\u021bilor, diviziuni parlamentare, voturi de \u00eencredere \u0219i de dezaprobare.\u201d (Rustow, 1970, 363). Mai mult, \u201eesen\u021ba democra\u021biei este convie\u021buirea dintre ne\u00een\u021belegeri \u0219i conciliere asupra problemelor \u00een continu\u0103 schimbare\u201d ( Rustow, 1970, 363).
\n Democra\u021bia de dup\u0103 anul 1989 s-a caracterizat prin principii specifice ce trebuiau reg\u0103site \u00een fiecare stat ce a optat pentru acest regim politic, principii expuse de autorii Karl \u0219i Schmitter (2002) \u00een teoria lor despre democra\u021bia modern\u0103. Acele caracteristici care deosebesc democra\u021bia de regimurile non-democratice sunt: spa\u021biul public, prezen\u021ba cet\u0103\u021benilor, competi\u021bie, \u201ealegerile periodice, care sunt organizate \u0219i desf\u0103\u0219urate corect.\u201d (Karl \u0219i Schmitter, 2002, 8), cooperare \u0219i existen\u021ba reprezentan\u021bilor.
\n Astfel, trecerea de la un regim nedemocratic (comunismul) la democra\u021bie \u0219i consolidarea celei din urm\u0103 necesit\u0103 cooperare, consens, un anumit nivel de apartenen\u021b\u0103 al cet\u0103\u021benilor la respectivul regim, precum \u0219i convie\u021buirea dintre opozi\u021bie \u0219i cei afla\u021bi la guvernare. \u201eForma specific\u0103 pe care o ia democra\u021bia depinde de condi\u021biile socio economice ale unei \u021b\u0103ri, precum \u0219i de structurile statale \u0219i practicile de politici publice.\u201d (Karl \u0219i Schmitter, 2002, 5)
\n Dac\u0103 \u00een cazul regimului comunist, \u00eentreaga putere \u00een stat era de\u021binuta de partidul unic, Partidul Comunist (unipartidism), democra\u021biile sunt caracterizate de pluripartidism. Un partid politic este un grup de indivizi ce se identific\u0103 printr-o ideologie \u0219i care urm\u0103re\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 puterea politic\u0103 prin alegeri. \u00cen general, sistemele electorale influen\u021beaz\u0103 formarea \u0219i evolu\u021bia sistemelor de partide, cele din urm\u0103 reprezent\u00e2nd anumite ac\u021biuni reciproce \u00eentre cei ce de\u021bin puterea \u0219i reprezint\u0103 o anumit\u0103 viziune politic\u0103 (partid) \u0219i cei care se afl\u0103 \u00een opozi\u021bie. Sistemul de partide dintr-un anumit stat poate avea efecte asupra modului \u00een care sunt exercitate cele trei puteri \u00een stat, produc\u00e2nd anumite destabiliz\u0103ri institu\u021bionale.
\n \u00cen orice sistem politic, opozi\u021bia parlamentar\u0103 are un rol fundamental \u00een func\u021bionarea \u0219i organizarea activit\u0103\u021bii parlamentare \u0219i \u00een men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii politice \u00een timp. \u00cen esen\u021b\u0103, opozi\u021bia are drep scop adoptarea \u0219i reprezentarea unei pozi\u021bii critice formale fa\u021b\u0103 de programul politic de guvernare, put\u00e2nd oric\u00e2nd s\u0103 influen\u021beze aprobarea sau respingerea anumitor propuneri legislative. Prin urmare, de\u0219i aflat\u0103 \u00eentr-un raport de inferioritate fa\u021b\u0103 de majoritate, opozi\u021bia are capacitatea de a influen\u021ba demersul legislativ de pe scena politic\u0103, costituind o viziune divergent\u0103 comparativ cu cea a majorit\u0103\u021bii. Cu toate acestea, opozi\u021bia parlamentar\u0103 poate fi fragmentat\u0103 \u0219i poate avea efecte negative asupra stabilit\u0103\u021bii democratice \u0219i asupra echilibrului de putere \u00eentr-un stat. Caracterul fragmentat al opozi\u021biei \u00eentr-un stat se refer\u0103 la faptul c\u0103 aceasta nu este clar definit\u0103, exist\u00e2nd anumite divergen\u021be \u00eentre 2 sau mai multe partide din opozi\u021bie, din diverse motive. De\u0219i opozi\u021bia are ca \u0219i rol central acela de a stabiliza \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 modul de punere \u00een aplicare al programului de guvernare prin adoptarea unei atitudini contradictorii fa\u021b\u0103 de ideile \u0219i ac\u021biunea majorit\u0103\u021bii, aceasta poate fi fragmentat\u0103 de cele mai multe ori din cauza apari\u021biei unui instinct de competi\u021bie \u00een interiorul ei. Astfel, \u201e cu c\u00e2t sunt mai fragmentate partidele din opozi\u021bie, cu at\u00e2t este mai greu pentru ele s\u0103 coopereze strategic pentru orice scop.\u201d ( Taylor \u0219i Herman, 1971, 32).
\n Dac\u0103 analiz\u0103m efectele pe care le poate avea fragmentarea opozi\u021biei asupra stabilit\u0103\u021bii guvernamentale, dar \u0219i asupra consolid\u0103rii democra\u021biei, se poate remarca faptul c\u0103 acestea pot avea at\u00e2t un impact pozitiv, c\u00e2t \u0219i unul negativ. O idee sugestiv\u0103 \u00een acest sens se refer\u0103 la faptul c\u0103 \u201eopozi\u021biile fragmentate sunt mai pu\u021bin moderate \u0219i de aceea conduc la instabilitatea cabinetului, dar ele sunt de asemenea \u0219i mai pu\u021bin eficiente, fapt ce conduce la stabilitate\u201d. (Taylor \u0219i Herman, 1971, 32).
\n \u00cen analiza tranzi\u021biei c\u0103tre o democra\u021bie veritabil\u0103 \u0219i a mentenan\u021bei acesteia \u00een timp, ne vom concentra \u0219i pe importan\u021ba factorilor diver\u0219i, precum sistemul de partide sau stabilitatea guvernamental\u0103. Spre exemplu, \u00eentr-un stat definit de un sistem bipartidist, sistem \u201e\u00een care doar 2 partide politice majore au o \u0219ans\u0103 real\u0103 de a de\u021bine puterea\u201d ( Clark, Golder \u0219i Golder, 2013, 611) este probabil ca echilibrul dintre cele trei puteri s\u0103 nu fie afectat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 puterea politic\u0103 este de\u021binut\u0103 \u0219i controlat\u0103 de 2 partide majore. Astfel, un sistem bipartidist este adesea produc\u0103tor de stabilitate politic\u0103 la nivelul unui stat, \u00eentruc\u00e2t de cele mai multe ori cele 2 partide reu\u0219esc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la putere de-a lungul timpului, contribuind la consolidarea sistemului institu\u021bional dintr-o democra\u021bie.
\n Ungaria
\n Ungaria a fost una dintre \u021b\u0103rile din estul Europei care vreme de aproape 50 de ani a fost comunist\u0103, func\u021bion\u00e2nd sub sfera de influen\u021b\u0103 a U.R.S.S. \u201eMi\u0219c\u0103rile de rezisten\u021b\u0103 din timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial au reprezentat baza structurii de partide de dup\u0103 conflict, din care vechiul partid de guvern\u0103m\u00e2nt, dar \u0219i grup\u0103rile pro-fasciste au fost excluse. Trauma fascismului \u0219i a Holocaustului, dar \u0219i faptul c\u0103 Ungaria a fost eliberat\u0103 \u0219i ocupat\u0103 de Armata Ro\u0219ie, au dus la apari\u021bia unei situa\u021bii \u00een care grupurile sociale care ini\u021bial se declarau pro-occident \u0219i-au schimbat rapid orientarea, definindu-se ca sus\u021bin\u0103tori ai Comuni\u0219tilor sau ai Social Democra\u021bilor\u201d (Lawson, Rommele si Karasimenov, 1999, 71). \u00cen cele din urm\u0103, \u00een data de 2 februarie 1946 va fi proclamat\u0103 Republica Popular\u0103 Ungar\u0103, condus\u0103 fiind de Matyas Rakosi, liderul Partidului Comunist Ungar.
\n Vreme de aproape 50 de ani, comunismul a produs \u00een Ungaria o instabilitate economic\u0103 enorm\u0103, a \u00eenc\u0103lcat profund libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021bene\u0219ti, ajung\u00e2ndu-se la foarte multe abuzuri. \u201eLa fel ca polonezii, elitele din Ungaria au c\u0103zut de acord c\u0103 \u021bara trecea printr-o criz\u0103 economic\u0103 enorm\u0103, fiind necesare reforme radicale. Principala idee a acestei probleme era dac\u0103 o democratizare politic\u0103 reprezenta sau nu o necesitate \u00een vederea ob\u021binerii suportului popula\u021biei pentru astfel de reforme. Secretarul general Grosz era cunoscut pentru sus\u021binerea <>, \u00een timp ce reformi\u0219tii radicali doreau o democra\u021bie multipartinic\u0103. Primul-ministru Nemeth a \u00eencurajat reformi\u0219tii, declar\u00e2nd public \u00een decembrie 1988 c\u0103 <>\u201d. ( Saxonberg, 2001, 71)
\n \u00cen aceste condi\u021bii, tem\u00e2ndu-se c\u0103 ineficien\u021ba economic\u0103 a regimului comunist ar putea conduce Ungaria spre o criz\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, regimul comunist hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 negocieze cu opozi\u021bia. \u00cen cele din urm\u0103, ca urmare a acestor presiuni enorme, comunsimul se va pr\u0103bu\u0219i, urm\u00e2nd ca la 23 octombrie 1989 s\u0103 se proclame Republica Ungariei.
\n Odat\u0103 cu tranzi\u021bia spre democra\u021bie, Ungaria a adoptat un nou sistem electoral. \u201eAcesta a reprezentat un rezultat al negocierilor dintre elite. Reformele din Ungaria at\u00e2t \u00een plan politic, c\u00e2t \u0219i economic au reprezentat exemplul pur al unei <<tranzi\u021bii printr-un pact>> al unei foste \u021b\u0103ri comuniste, ce s-a materializat prin mai multe discu\u021bii la masa rotund\u0103\u201d. ( Birch, Millard, Popescu \u0219i Williams, 2002, 48). Astfel, a fost adoptat un sistem electoral mixt care func\u021bioneaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi.
\n Primele alegeri parlamentare libere au fost organizate la 25 martie 1990, fiind soldate cu victoria Forumului Democratic, conduc\u0103torul acestuia, Jozsef Antall, devenind astfel prim-ministru.
\n \u00cen cadrul acestor prime alegeri, putem observa c\u0103 opozi\u021bia nu a fost fragmentat\u0103, d\u00e2nd doavad\u0103 de unitate, \u00eentruc\u00e2t Partidul Socialist, fostul Partid Comunist, a fost \u00eenvins clar \u00een aceste alegeri de opozi\u021bia format\u0103 din Conservatori \u0219i Forumul Democratic din Ungaria. Cu toate acestea, ob\u021bin\u00e2nd 504,995 de voturi, Partidul Socialist a ob\u021binut 33 de locuri \u00een Parlamentul Na\u021bional. Astfel, compar\u00e2nd cu situa\u021bia Rom\u00e2niei dup\u0103 1989, atunci c\u00e2nd alegerile au fost c\u00e2\u0219tigate de Ion Iliescu \u0219i Frontul Salv\u0103rii Na\u021bionale, o forma\u021biune politic\u0103 din care f\u0103ceau parte \u00een marea majoritate membri ai fostului Partid Comunist Rom\u00e2n, putem observa c\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te Ungaria, evenimentele post 1989 au avut alt\u0103 desf\u0103\u0219urare. \u00cen acest sens, a avut loc o tranzi\u021bie spre democra\u021bie \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, fo\u0219tii comuni\u0219ti fiind exclu\u0219i de la conducere, aceasta fiind preluat\u0103 de Jozsef Antall care a guvernat al\u0103turi de Cre\u0219tini Democra\u021bi. Putem considera c\u0103 victoria zdrobitoare a F.S.N-ului a fost cauzat\u0103 de fragmentarea opozi\u021biei, \u00eentruc\u00e2t principalii s\u0103i contracandida\u021bi au fost Corneliu Coposu din partea Partidului Na\u021bional Liberal si Ion Ra\u021biu din partea Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc Cre\u0219tin Democrat, partide care nu au f\u0103cut un front comun pentru \u00eendep\u0103rtarea fo\u0219tilor comuni\u0219ti din structurile de conducere ale statului.
\n Urm\u0103toarele alegeri parlamentare din anul 1994 au scos \u00een eviden\u021b\u0103 noile op\u021biuni ale electoratului. \u201e\u00cen prim\u0103vara acestui an, electoratul ungur, asemeni celui din Polonia \u0219i Lituania, a readus la putere vechii comuni\u0219ti. Victoria Partidului Socialist din Ungaria (MSZP) a fost \u00eentr-adev\u0103r impresionant\u0103. Acesta a ob\u021binut majoritatea locurilor \u00een parlament. Pentru prima data \u00een istorie, cet\u0103\u021benii au votat \u00een mod liber un partid de st\u00e2nga.\u201d (Wittenberg, 1999, 139). Dac\u0103 la alegerile anterioare, partidele de dreapta se clasaser\u0103 pe locuri frunta\u0219e, \u00een 1994 acestea au fost drastic \u00eenfr\u00e2nte. \u00cen acest sens, Partidul Liberal din Ungaria (SZDSZ) care la alegerile anterioare reu\u0219ise s\u0103 ob\u021bin\u0103 94 de mandate, ob\u021bine \u00een 1994 doar 69. De asemenea, Forumul Democratic din Ungaria (MDF), marele c\u00e2\u0219tig\u0103tor al alegerilor din 1990 care reu\u0219ea s\u0103 ob\u021bin\u0103 165 de locuri \u00een parlament, c\u00e2\u0219tig\u0103 \u00een cadrul acestei competi\u021bii doar 38 de mandate, fiind perdantul principal. Ca urmare a acestor alegeri, Gyula Horn, liderul MSZP-ului devine noul prim-ministru al Ungariei, form\u00e2nd o coali\u021bie cu SZDSZ-ul.
\n \u0218i de data aceasta, ca urmare a fragment\u0103rii opozi\u021biei, care nu putea s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 partidului de guvern\u0103m\u00e2nt, vor fi adoptate unele m\u0103suri autoritare care atrag nemul\u021bumirea cet\u0103\u021benilor, duc\u00e2nd Ungaria spre o pant\u0103 paralel\u0103 cu democra\u021bia. \u00cen acest sens, \u00een 1995 este adoptat \u201ePachetul Bokros\u201d. \u201ePrintre multele m\u0103suri ale acestui plan se num\u0103r\u0103 \u0219i reducerea ajutoarelor sociale, fapt ce a dus \u00een cur\u00e2nd la o nemul\u021bumire general\u0103. Cu toate acestea, \u201ePachetul Bokros\u201da fost adoptat \u00een Parlament, cu o reticen\u021b\u0103 din partea c\u00e2torva deputa\u021bi sociali\u0219ti.\u201d (Molnar, 2001, 352)
\n \u00cen 1998 a avut loc cel de-al treilea scrutin liber post-comunist. Aceste alegeri din prim\u0103vara lui 1998 au consfin\u021bit \u00eenfr\u00e2ngerea vechii coali\u021bii de guvernare format\u0103 din Partidul Socialist din Ungaria (MSZP) \u0219i Partidul Liberal (SZDSZ) \u0219i afirmarea unui nou partid, \u0219i anume Alian\u021ba Civic\u0103 din Ungaria (Fidesz), condus\u0103 de c\u0103tre Viktor Orban. \u201ePrin urmare, pentru democra\u021bia din Ungaria, aceste alegeri au fost socotite ca o victorie. Pe de alt\u0103 parte, pentru politologi, alegerile au reprezentat un eveniment important. Datorit\u0103 regulilor electorale complicate, patidul care a ob\u021binut cele mai multe voturi (MSZP) nu a primit cele mai multe locuri \u00een Parlament. Nu numai c\u0103 MSZP-ul a primit cele mai multe voturi \u00een primul tur de scrutin, dar acesta a ob\u021binut mai multe voturi \u00een al doilea tur de scrutin dec\u00e2t orice alt partid. \u00cen ciuda acestui fapt, principalul s\u0103u rival, partdiul Fidesz, a ob\u021binut cele mai multe locuri \u00een Parlament.\u201d (Benoit, 2001, 6). Fidesz se va asocia la guvernare cu Forumul Democratic din Ungaria.
\n \u00cen cadrul guvern\u0103rii Orban, putem observa c\u0103 au fost adoptate anumite m\u0103suri care au dus la subminarea echlibrului de putere dintre executiv si legislativ. \u00cen acest sens, coali\u021bia format\u0103 din Fidesz \u0219i Forumul Democratic a hot\u0103r\u00e2t ca Parlamentul s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 doar o dat\u0103 la trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 contrazice clar regulile parlamentarismului care este caracterziat prin controlul exercitat de legislativ asupra executivului. Din acest moment, Parlamentul nu a mai putut s\u0103 aib\u0103 un control \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului asupra guvernului. Opozi\u021bia nu va mai mai reprezenta o opozi\u021bie real\u0103, nemaiav\u00e2nd puterea de a opri m\u0103surile noului guvern, acest lucru dator\u00e2ndu-se totodat\u0103 \u0219i distan\u021bei ideologice dintre partide, acestea av\u00e2nd orientari diferite.
\n Analiz\u00e2nd aceste alegeri post 1989, putem trage concluzia c\u0103 Ungaria a beneficiat de o tranzi\u021bie spre democra\u021bie, care \u00eens\u0103 a fost marcat\u0103 \u0219i de momente ce au dus la sl\u0103birea echilibrului dintre executiv \u0219i legislativ \u0219i implicit a parlamentarismului. \u00cen ciuda tranzi\u021biei spre democra\u021bie, \u00een 1990, Ungaria nu a adoptat o nou\u0103 constitu\u021bie, \u00eens\u0103 au fost aduse amendamente. Astfel, forma de guvern\u0103m\u00e2nt era republica parlamentar\u0103, iar democra\u021bia proasp\u0103t instaurat\u0103 se baza pe principiul separ\u0103rii puterilor \u00een stat: cea legislativ\u0103 este exercitat\u0103 de Adunarea National\u0103, puterea executiv\u0103 este de\u021binut\u0103 de Pre\u0219edinte , Prim-ministru \u0219i Guvern, iar puterea judec\u0103toreasc\u0103 apar\u021bine instan\u021belor judec\u0103tore\u0219ti, cea mai important\u0103 fiind Curia (Curtea Suprema a Ungariei).
\n Putem spune c\u0103 perioada dintre anii 1990-1998 a fost marcat\u0103 de o alternan\u021b\u0103 pa\u0219nic\u0103 la guvernare a dou\u0103 mari partide care s-au remarcat pe e\u0219icherul vie\u021bii politice, \u0219i anume Forumul Democratic \u0219i Partidul Socialist, ambele aleg\u00e2nd s\u0103 formeze guverne de coali\u021bie. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 odat\u0103 cu pr\u0103bu\u0219irea comunismului Ungaria a devenit o republic\u0103 parlamentar\u0103, \u201eguvernele de coali\u021bie sunt necesare pentru c\u0103 nici un partid nu este probabil s\u0103 aib\u0103 o majoritate absolut\u0103\u201d (Linz, 1994, 65).
\n Pe de alt\u0103 parte, analiz\u00e2nd activitatea partidului lui Viktor Orban, Fidesz, c\u00e2\u0219tig\u0103torul alegerilor din anul 1998, putem observa c\u0103 tranzi\u021bia spre democra\u021bie a fost marcat\u0103 \u0219i de momente de autoritate din partea executivului, care profit\u00e2nd de fragmentarea opozi\u021biei parlamentare a subminat echilibrul dintre legislativ si executiv. Astfel, coali\u021bia format\u0103 din Fidesz, Forumul Democratic \u0219i FKgP, av\u00e2nd majoritate parlamentar\u0103, a sl\u0103bit controlul politic exercitat de Parlament asupra executivului, hot\u0103r\u00e2nd ca Adunarea Na\u021bional\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 o dat\u0103 la 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Categoric, aceast\u0103 decizie intr\u0103 \u00eentr-un puternic conflict \u0219i cu principiile parlamentarismului.
\n Bulgaria
\n Republica Popular\u0103 Bulgar\u0103 a fost unul dintre statele satelit ale Moscovei \u00een perioada \u201eR\u0103zboiului Rece\u201d, \u00eentreaga politic\u0103 bulgar\u0103 fiind supus\u0103 intereselor \u0219i scopurilor pe care le urm\u0103rea Uniunea Sovietic\u0103. Din punct de vedere al sistemului de partide, acesta era unipartidist, singurul partid legal \u0219i oficial al Republicii Populare Bulgare ce de\u021binea puterea \u00een stat fiind Partidul Comunist Bulgar. Regimul comunist a existat \u00een Bulgaria \u00eentre anii 1944 \u0219i 1989, perioad\u0103 \u00een care modelul sovietic de organizare intern\u0103 a fost impus \u0219i implementat \u00een statul bulgar, iar \u00eentreaga politic\u0103 extern\u0103 a \u021b\u0103rii a fost subordonat\u0103 intereselor statului sovietic.
\n \u00cens\u0103, la fel ca \u00een celelalte state comuniste din Europa de Est \u0219i Central\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anii \u055a80 s-a resim\u021bit criza cu care regimul comunist se confrunta. Pr\u0103bu\u0219irea comunismului a fost favorizat\u0103 de reformele lansate de Mihail Gorbaciov \u00een Uniunea Sovietic\u0103 odat\u0103 cu venirea lui la putere \u00een 1985, dar \u0219i de evenimente precendente anului 1989, precum revolu\u021bia anti-comunist\u0103 din Ungaria (1956) sau cea din Cehoslovacia (1968- \u201ePrim\u0103vara de la Praga\u201d) ce au determinat exprimarea liber\u0103 a cet\u0103\u021benilor cu privire la nemul\u021bumirile produse de regimul comunist, dorindu-se astfel o schimbare \u00een plan politic, economic \u0219i social. Astfel, \u201etranzi\u021bia democratic\u0103 \u00een Bulgaria a \u00eenceput \u00een noiembrie 1989\u201d (Spirova, 2005, 602) c\u00e2nd au avut loc proteste \u0219i demonstra\u021bii ce au culminat cu eliminarea Partidului Comunist Bulgar de la putere \u00een anul urm\u0103tor, luna februarie.
\n Pentru a legitima noul regim pentru care a optat statul bulgar a fost adoptat\u0103 o Constitu\u021bie \u00een anul 1991 c\u0103reia i-au fost aduse amendamente \u00een anii 2003, 2005, 2006 \u0219i 2007. Forma de guvern\u0103m\u00e2nt a Bulgariei este republica parlamentar\u0103. Statul democratic func\u021bioneaz\u0103 pe baza principiului separ\u0103rii puterilor \u00een stat astfel: puterea executiv\u0103 este exercitat\u0103 de c\u0103tre \u0219eful statului, prim-ministru \u0219i Guvern, puterea legislativ\u0103 este de\u021binut\u0103 de Adunarea Na\u021bional\u0103 \u0219i puterea judec\u0103toreasc\u0103 de c\u0103tre Curtea Suprem\u0103 Administrativ\u0103 \u0219i Curtea Suprem\u0103 de Casa\u021bie.
\n Dup\u0103 ce ultimul pre\u0219edinte comunist al Republicii Populare Bulgare, Todor Jivkov, a fost \u00eenl\u0103turat de la putere, tot \u00een anul 1989 cel ce i-a urmat a fost Petar Mladenov. Anul urm\u0103tor, sub conducerea acestuia, au avut loc \u201eprimele alegeri democratice \u00een Bulgaria ce au indicat \u00een mod clar c\u0103 PCB\/PSB r\u0103m\u00e2nea cel mai influent partid \u00een \u021bar\u0103.\u201d (Spirova, 2005, 603). Ca urmare, pre\u0219edintele Mladenov demisioneaz\u0103, succesorul acestuia fiind Jeliu Jelev, reprezentat al partidului Uniunea For\u021belor Democratice. \u00cen 1991, au avut loc alegeri \u00een urma c\u0103rora s-a afirmat coali\u021bia guvernamental\u0103 Uniunea For\u021belor Democratice \u2013 Mi\u0219carea pentru Drepturi \u0219i Libertate p\u00e2n\u0103 \u00een 1992. Jeliu Jelev r\u0103m\u00e2ne la putere p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1992, iar din 1992 va fi ales din nou , de data aceasta prin vot direct, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i func\u021bia p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1997.
\n Afirmarea Partidului Uniunea For\u021belor Democratice \u00eenc\u0103 din anul 1990 a dus la retragerea de pe scena politic\u0103 a Partidului Socialist Bulgar pentru 4 ani. \u00cen anul 1994, Partidul Socialis Bulgar revine la putere \u00een urma alegerilor parlamentare, noul prim-ministru al Bulgariei fiind Zhan Videnov. \u00cens\u0103, chiar cu aceste \u00eencerc\u0103ri ale Partidului Socialist Bulgar de a rede\u021bine puterea \u00een stat \u00een anii \u055a90, PSB a pierdut puterea \u00een anul 1997, rezultat al protestelor popula\u021biei cu privire la criza economic\u0103. Tot din anul 1997, noul pre\u0219edinte ales a fost Petar Stoyanov (UFD), iar din aceea\u0219i perioad\u0103 Bulgaria l-a avut drept prim-ministru pe Ivan Kostov p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2001.
\n \u201e De-a lungul anilor 1990 procesul politic \u00een Bulgaria a continuat s\u0103 fie dominat de PSB la st\u00e2nga \u0219i UFD la dreapta spectrului politic.\u201d (Spirova, 2005, 603). Astfel, se poate spune c\u0103 \u00eentre anii 1990-1997\/2001 ai vie\u021bii politice bulgare a existat un joc politic, de putere \u0219i de alternan\u021b\u0103 la guvernare \u00eentre cele dou\u0103 partide majore men\u021bionate mai sus : Partidul Socialist Bulgar \u0219i Uniunea For\u021belor Democratice, de\u0219i scena politic\u0103 a fost marcat\u0103 de guvernarea democratic\u0103 a celui din urm\u0103, opozi\u021bia fiind reprezentat\u0103 de PSB. \u201ePSB \u0219i UFD \u0219i-au p\u0103strat pozi\u021biile dominante \u00een campania electoral\u0103, dar ambele partide au fost nevoite s\u0103 formeze coali\u021bii cu forma\u021biuni mai mici ca s\u0103 \u00ee\u0219i men\u021bin\u0103 aceste pozi\u021bii.\u201d (Spirova, 2005, 603). Un fel de copie a Partidului Comunist Bulgar, PSB a \u00eencercat s\u0103 opreas\u0103 evolu\u021bia democratic\u0103 \u0219i consolidarea noului regim prin dorin\u021ba constant\u0103 de a accede la putere, reprezent\u00e2nd o opozi\u021bie destul de compact\u0103.
\n Analiz\u00e2nd, spre exemplu, guvernarea \u00een coali\u021bie din 1991-1992 din Bulgaria ( Uniunea For\u021belor Democratice-Mi\u0219carea pentru Drepturi \u0219i Libertate), se poata afirma faptul c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 se \u00eencerca o democratizare a Bulgariei \u0219i o \u00eendep\u0103rtare de PSB, cu scopul de asigurare a unui echilibru \u00eentre cele trei puteri \u00een stat \u0219i de implementare a unui regim democratic bazat pe un astfel de principiu. Opozi\u021bia era evident reprezentat\u0103 de Partidul Socialist Bulgar ce \u00eencerca clar s\u0103 acced\u0103 la putere, ceea ce va reu\u0219i \u00een 1994. \u021ain\u00e2nd cont de forma de guvern\u0103m\u00e2nt a Bulgariei, membrii Guvernului pot fi \u0219i membrii ai parlamentului, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o perfect\u0103 independen\u021b\u0103 \u00eentre executiv \u0219i legislativ. De asemenea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Guvernul este \u00een permanent\u0103 dependen\u021b\u0103 de Parlament datorit\u0103 votului de \u00eencredere de care are nevoie, politicile guvernamentale pot fi influen\u021bate de viziunea politic\u0103 a celor din Parlament. Astfel, guvernarea a reprezentat un adev\u0103rat dezechilibru la nivel institu\u021bional \u0219i a \u00eengreunat procesul de democratizare al Bulgariei, fiind urmat\u0103 de guvernarea quasi comunist\u0103 a PSB-ului.
\n Rom\u00e2nia
\n Rom\u00e2nia a trecut prin majore schimb\u0103ri politice de-alungul secolului al XX-lea. De la monarhie constitu\u0163ional\u0103, care a avut desigur particularit\u0103\u0163ile ei, la perioada lui Carol al II-lea caracterizat\u0103 de accente de regim de extrem\u0103 dreapt\u0103, la regimul comunist \u00een perioada 1948-1989. Regimul comunist s-a instaurat prin ascensiunea la putere a unui partid aparent neimportant, dar care a fost sus\u0163inut de ocupa\u0163ia militar\u0103 sovietic\u0103 de pe teritoriul Rom\u00e2niei.
\n Astfel, viitorul Rom\u00e2niei dup\u0103 anul 1948 a stat sub semnul unui model sovietic. Pe perioada comunsimului, Rom\u00e2nia a avut doi conduc\u0103tori care au coincis ca perioad\u0103 de conducere cu tranzi\u0163ia de la un tip de comunism la altul. \u00cen cadrul primei etape, cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este vorba de un comunism cu tent\u0103 stalinist\u0103, \u00een perioada 1948-1965, iar ulterior un comunism ce deprinde un caracter na\u0163ional sub conducerea lui Nicolae Ceau\u015fescu. Indiferent despre care etap\u0103 vorbim, este un regim opresiv care a l\u0103sat ad\u00e2nci repercusiuni la nivel de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 a poporului rom\u00e2n. Practici precum persecutarea intelectualit\u0103\u0163ii \u00een prima perioad\u0103 a comunismului \u00een Rom\u00e2nia prin intermediul Securit\u0103\u0163ii (poli\u0163iei politice), dar \u015fi represiunea la nivel economic \u00een special \u00eentre 1980 \u015fi 1989 care a ap\u0103rut \u00een urma m\u0103surilor impuse de Nicolae Ceau\u015fescu cum ar fi ra\u0163ionalizarea alimentelor pe cartel\u0103 au dus pas cu pas poporul rom\u00e2n spre satura\u0163ie \u015fi spre dorin\u0163a de schimbare. Pe acest fond, a avut loc Revolu\u0163ia din anul 1989 \u00een care poporul rom\u00e2n a luptat pentru o schimbare.
\n \u201eLa 22 decembrie 1989 a fost \u00eenfiin\u0163at Consiliul Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale (C.F.S.N.) pentru a conduce \u0163ara. Alc\u0103tuit din 145 de membri, acesta reprezenta o alian\u0163\u0103 de comuni\u015fti dornici de reforme, dar \u015fi de disiden\u021bi bine cunoscu\u0163i, care ini\u0163ial s-a bucurat de o larg\u0103 popularitate, din pricina scopului declarat de a direc\u0163iona \u0163ara spre alegeri libere.\u201d (B\u0103rbulescu, Deletant, Hitchins, Papacostea \u015fi Teodor, 2014, 481)
\n \u00cen 1990, principalele partide de pe scena politic\u0103 erau FSN, PNL \u015fi PN\u0162CD, an \u00een care au loc \u0219i primele alegeri preziden\u021biale din istoria Rom\u00e2niei postdecembriste unde s-a \u00eenregistrat cel mai mare num\u0103r de voturi din istoria Rom\u00e2niei, fapt datorat unei nevoi a cet\u0103\u021benilor de schimbare pe plan politic \u201eAlegerile libere din 20 mai 1990 au fost organizate \u00een baza Decretului-Lege nr. 92 din 14 martie 1990, unic act cu caracter constitu\u021bional elaborat prin cel mai larg consens de forul legislativ provizoriu al \u021b\u0103rii, respectiv Consiliul Provizoriu de Uniune Na\u021bional\u0103.\u201d ( Bucur, 2014, 85). Aceste alegeri s-au \u00eencheiat cu victoria lui Ion Iliescu \u00een fa\u021ba candida\u021bilor celorlalte partide, Ion Ra\u021biu \u2013 PN\u021aCD \u0219i Radu C\u00e2mpeanu \u2013PNL. Analiz\u00e2nd rezultatele acestor alegeri \u00een care Ion Iliescu a monopolizat preferin\u021bele electoratului ob\u021bin\u00e2nd un procent de 85,7%, este evident faptul c\u0103 procesul de democratizare era lent, nerealiz\u00e2ndu-se o desprindere total\u0103 de trecutul politic al \u021b\u0103rii.
\n Astfel, este evident faptul c\u0103 \u201ecea mai important\u0103 caracteristic\u0103 a alegerilor din 20 mai 1990 a reprezentat-o rezultatul \u00eensu\u0219i: Frontul Salv\u0103rii Na\u021bionale c\u00e2\u0219tiga alegerile la Adunarea Deputa\u021bilor cu 66,41% din mandate, iar la Senat cu 76,47%, o majoritate exorbitant\u0103, greu de \u00eent\u00e2lnit \u00een societ\u0103\u021bi democratice. De cealalta parte, UDMR \u0219i PNL au ob\u021binut aproape \u0219apte la sut\u0103 fiecare, iar restul- sub acest procent. Aceasta era realitatea electoral\u0103 a anului 1990.\u201d (Bucur, 2014, 96).
\n Pentru a se legitima noul regim politic, a fost adoptat\u0103 o nou\u0103 Constitu\u021bie \u00een anul 1991, noua form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt a statului rom\u00e2n fiind republica semipreziden\u021bial\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te separarea puterilor \u00een stat (principiu definitoriu al democra\u021biei), puterea executiv\u0103 este de\u021binut\u0103 de Guvern \u0219i de Pre\u0219edinte, cea legislativ\u0103 este exercitat\u0103 de Parlament , iar cea judec\u0103toreasc\u0103 apar\u021bine \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie.
\n Scena politic\u0103 din 1992 a fost mult mai fragmentat\u0103 dec\u00e2t cea din 1990. \u201e\u00cen martie 1992, s-a produs o ruptur\u0103 \u00een cadrul Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale aflat la guvernare, care a dus la crearea unui partid numit Frontul Democrat al Salv\u0103rii Na\u0163ionale (F.D.S.N.) \u015fi la consolidarea unei alian\u0163e de partide din opozi\u0163ie, numit\u0103 Conven\u0163ia Democrat\u0103 (C.D.; din 1996, Conven\u0163ia Democrat\u0103 din Rom\u00e2nia) format\u0103 ini\u021bial \u00een noiembrie 1991.\u201d (B\u0103rbulescu, Deletant, Hitchins, Papacostea \u015fi Teodor, 2014, 484)
\n \u00cen condi\u021biile intr\u0103rii \u00een vigoare a noii legi fundamentale a statului, \u00een anul 1992 au avut loc din nou alegeri preziden\u021biale. \u201eAlegerile parlamentare \u0219i preziden\u021biale de la 27 septembrie 1992 au confirmat progresul realizat de Conven\u021bia Democrat\u0103 \u00een alegerile locale din februarie, dar acesta nu a fost suficient pentru a-l \u00eempiedica pe Ion Iliescu s\u0103 mai ob\u021bin\u0103 un mandat de pre\u0219edinte de patru ani\u201d. ( B\u0103rbulescu, Deletant, Hitchins, Papacostea \u015fi Teodor, 2014, 484) Astfel, Ion Iliescu a c\u00e2\u015ftigat pentru a doua oar\u0103 alegerile preziden\u0163iale, \u00een ambele tururi de scrutin, de\u015fi \u00eencerc\u0103rile opozi\u0163iei de a-l combate \u00een privin\u0163a voturilor au e\u015fuat. Acesta \u201ea ob\u0163inut 61% din voturi, iar contracandidatul s\u0103u, din partea Conven\u0163iei Demorate, Emil Constantinescu, 39%.\u201d ( B\u0103rbulescu, Deletant, Hitchins, Papacostea \u015fi Teodor, 2014, 484)
\n \u201e\u00cen noiembrie 1996, pentru prima data din anii \u201930, s-a produs o schimbare democratic\u0103 a guvernului, atunci c\u00e2nd alegerile preziden\u021biale au fost c\u00e2\u0219tigate de Emil Constantinescu, candidatul Conven\u021biei Democrate Rom\u00e2ne. C.D.R. a ie\u0219it, de asemenea, \u00eenving\u0103toare, fiind coali\u021bia dominant\u0103 din parlament \u0219i guvern\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu Partidul Democrat \u0219i U.D.M.R. Noul guvern nu era preg\u0103tit pentru venirea la putere \u0219i era intimidat de dimensiunile crizei economice mo\u0219tenite de la predecesori.\u201d ( B\u0103rbulescu, Deletant, Hitchins, Papacostea \u015fi Teodor, 2014, 485)
\n Situa\u021bia politic\u0103 din Romania postdecembrista poate s\u0103 fie analizat\u0103 \u0219i plec\u00e2nd de la teoria lui Arend Lijphart referitoare la tipologiile de partide, teorie expus\u0103 \u00een detaliu \u00een lucrarea \u201cElectoral Systems and Party Systems: A Study of Twenty Seven Democracies\u201d (1994).
\n Astfel, Lijphart consider\u0103 c\u0103 partidele se \u00eempart \u00een urm\u0103toarele 3 mari categorii: partide centrifuge (cu distan\u021be ideologice mari, volatilitate electoral\u0103 crescut\u0103 ), centripete (distan\u021be ideologice mici, cu tendin\u021ba de a ocupa centrul) \u0219i partide consociative (cu ideologii puternice, dar pragmatice, volatilitate electoral\u0103 redus\u0103).
\n Spre exemplu, putem analiza primele alegeri libere de dup\u0103 Revolu\u021bie, alegerile preziden\u021biale din 1990. Urm\u00e2nd tipologia lui Lijphart, putem clasifica u\u0219or cele trei partide partcipante. Astfel, FSN-ul lui Ion Iliescu s-ar putea \u00eencadra \u00een tipologia partidelor centrifuge, \u00eentruc\u00e2t nu avea o ideologie clar\u0103, \u00eens\u0103 a atras un num\u0103r mare de aleg\u0103tori, fiind votat de 85% din popula\u021bie. De cealalt\u0103 parte, Partidul Na\u021bional Liberal, prin reprezentatul s\u0103u Radu C\u00e2mpeanu, se poate \u00eencadra \u00een tipologia partidelor consociative, \u00eentruc\u00e2t se bazeaza pe una dintre cele mai puternice ideologii \u0219i anume liberalismul, electoratul acestuia fiind clar \u0219i persistent \u00een timp, acest lucru fiind reflectat de num\u0103rul de voturi ob\u021binut de aceast\u0103 forma\u021biune politic\u0103, un procent de doar 10,64% pentru un partid de tradi\u021bie.
\n Cel de-al treilea partid prezent la alegeri, Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc Cre\u0219tin Democrat, prin reprezentantul s\u0103u Ion Ra\u021biu se \u00eenscrie \u00een categoria Partidelor centripete, deoarece nu este un partid ideologic de st\u00e2nga sau de dreapta, ci mai degrab\u0103 un partid centrist.
\n Astfel, putem afirma c\u0103 prima parte a anilor \u201990 nu a fost caracterizat\u0103 de o tranzi\u021bie total\u0103 spre democra\u021bie, acest proces fiind \u00eengreunat de sistemele de partide prezente la guvernare \u0219i de viziunile politice promovate de acestea. \u00cens\u0103, \u00een cele din urm\u0103 democratizarea a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 contur, culmin\u00e2nd cu alternan\u021ba la guvernare din 1996.
\n Concluzie
\n Analiz\u00e2nd perioada postdecembrist\u0103 a celor 3 \u021b\u0103ri prezentate, Ungaria, Rom\u00e2nia \u0219i Bulgaria putem observa c\u0103 aceasta a prezentat at\u00e2t asem\u0103n\u0103ri, c\u00e2t \u0219i deosebiri. \u00cen primul r\u00e2nd, putem observa cum at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i \u00een Bulgaria nu a avut loc o \u00eendep\u0103rtare total\u0103 a vechilor comuni\u0219ti din structurile de conducere ale statului. De exemplu, \u00een prima parte a anilor \u201990, Rom\u00e2nia a stat sub semnul politicii promovate de F.S.N., un partid din care f\u0103ceau parte foarte mul\u021bi simpatizan\u021bi ai vechiului regim \u00een frunte cu Ion Iliescu. Acest fapt este \u00eent\u00e2lnit \u0219i \u00een Bulgaria, \u00eentruc\u00e2t fo\u0219tii comuni\u0219tii nu p\u0103r\u0103sesc scena politic\u0103 , \u00een anul 1990 ace\u0219tia particip\u00e2nd la alegeri sub forma Partidului Socialist Bulgar, ob\u021bin\u00e2nd victoria. Astfel, putem spune ca procesul de democratizare \u0219i ulterior de consolidare a democra\u021biei nu a fost unul accelerat.
\n Procesul nu a fost unul accelerat \u0219i din cauza faptului c\u0103 \u00een unele \u021b\u0103ri comuniste, \u00een anumite momente, opozi\u021bia parlamentar\u0103 fragmentat\u0103 nu a putut s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 m\u0103surilor autoritare ale guvernelor prin care erau \u00eenc\u0103lcate clar prevederile constitu\u021binale \u0219i totodat\u0103 subminat echilibrul dintre puterile statului. \u00cen acest sens, \u00een Ungaria, coali\u021bia format\u0103 din Fidesz \u0219i Forumul Democratic a hot\u0103r\u00e2t ca Parlamentul s\u0103 se reuneasc\u0103 doar o dat\u0103 la 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eencalc\u0103 automat principiile parlamentarismului \u0219i ale echilibrului dintre puterile statului, \u00eentruc\u00e2t legislativul nu mai putea de acum s\u0103 exercite control politic asupra executivului.
\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, analiz\u00e2nd perioada anilor \u201990, putem observa c\u0103 \u00een toate cele 3 state s-a realizat o alternan\u021b\u0103 la guvernare fireasc\u0103 necesare pentru consolidarea noului regim politic, democra\u021bia. \u00cen Rom\u00e2nia anului 1996, Emil Constantinescu devine pre\u0219edintele \u021b\u0103rii din partea Conven\u021biei Democrate Rom\u00e2ne, cel din urm\u0103 devenind \u0219i partidul de guvern\u0103m\u00e2nt al acestei perioade. Aceast\u0103 situa\u021bie este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i \u00een celelalte dou\u0103 \u021b\u0103ri, deoarece \u00een 1997 Partidul Socialist Bulgar p\u0103r\u0103se\u0219te guvernarea, puterea fiind preluat\u0103 de reprezentantul Uniunii For\u021belor Democratice, Petar Stoyanov. \u00cen Ungaria, la alegerile din 1994, Partidul Socialist revine \u00een prim planul vie\u021bii politice, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd alegerile.
\n De asemenea, analiz\u00e2nd principiile enun\u021bate de Karl \u0219i Schmitter \u00een lucrarea \u201eCe este\u2026\u0219i ce nu este democra\u021bia \u201d (2002) , principii care conform autorilor trebuie s\u0103 fie reg\u0103site \u00een fiecare stat care a optat pentru un regim democratic, putem trage concluzia c\u0103 acestea sunt respectate \u00een mare parte de cele trei \u021b\u0103ri post-comuniste analizate, Ungaria, Bulgaria \u0219i Rom\u00e2nia. \u00cen acest sesns, \u00een toate cele trei state au existat alegeri periodice organizate dup\u0103 anul 1989, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u0219i alternan\u021ba la guvernare. Astfel, \u00een statele pe care le-am analizat au fost desf\u0103\u0219urate competi\u021bii electorale libere imediat dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimului comunist \u00een 1989, soldate cu victoria unor partide, precum: Forumul Democratic \u00een Ungaria, Frontul Salv\u0103rii Na\u021bionale \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Partidul Socialist \u00een Bulgaria.
\n Totodat\u0103, perioada post 1989, av\u00e2nd \u00een vedere noua realitate politic\u0103, s-a caracterizat \u00een toate cele trei \u021b\u0103ri \u0219i prin existen\u021ba reprezentan\u021bilor, un principiu enun\u021bat de Karl \u0219i Schmitter, considerat vital pentru noile democra\u021bii \u00een formare din Europa de Est. \u00cen toate cele trei state au fost organizate alegeri parlamentare prin care au fost desemna\u021bi reprezentan\u021bii cet\u0103\u021benilor. Din aceasta caracteristic\u0103 eviden\u021biat\u0103 de cei doi autori, deriv\u0103 automat un alt principiu care trebuie s\u0103 fie \u00eendeplinit de statele foste comuniste care au facut pasul spre un regim democratic, \u0219i anume prezen\u021ba \u0219i participarea cet\u0103\u021benilor. Din acest moment, cet\u0103\u021benii particip\u0103 activ la via\u021ba politic\u0103, aleg\u00e2ndu-\u0219i reprezentan\u021bii prin intermediul votului universal, astfel nefiind constr\u00e2n\u0219i s\u0103 aib\u0103 o singur\u0103 variant\u0103 electoral\u0103 a\u0219a cum se \u00eentampla \u00een timpul regimului comunist. Cet\u0103\u021benii \u00ee\u0219i vor schimba, de asemenea, preferin\u021bele electorale pe parcursul anilor 1990, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba alternan\u021ba la guvernare. O ideea sugestiv\u0103 \u00een acest sens se refer\u0103 la faptul c\u0103 via\u021ba politic\u0103 a Rom\u00e2niei de-a lungul anilor \u201990 a fost marcat\u0103 de prezen\u021ba a dou\u0103 mari partide: F.S.N.- ul care mai t\u00e2rziu s-a scindat \u0219i Conven\u021bia Democratic\u0103. Acest fapt a fost \u00eent\u00e2lnit \u0219i \u00een Ungaria unde au alternat la guvernare partide, precum Partidul Socialist sau Alian\u021ba Civic\u0103, dar \u0219i \u00een Bulgaria, stat care a func\u021bionat sub guvern\u0103rile Partidului Socialist sau Uniunii For\u021belor Democratice.
\n BIBLIOGRAFIE
\n \u2022 Acemoglu, Daron, \u0219i Robinson, James. Economic Origins of Dictatorship and Democracy. Cambridge: Cambridge University Press, 2006.
\n \u2022 B\u0103rbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea, \u0218erban \u0219i Teodor, Pompiliu. Istoria Rom\u00e2niei. Bucure\u0219ti: Corint Educa\u021bional, 2014.
\n \u2022 Benoit, Kenneth. \u201cTwo Step Forward, One Steps Back: Electoral Coordination in the Hungarian Elections of 1998\u201d. Dublin : Trinity College, 2001. http:\/\/kenbenoit.net\/pdfs\/twostepsPP.pdf
\n \u2022 Birch, Sarah, Millard, Frances, Popescu, Marina \u0219i Williams, Kieran. Embodying Democracy: Electroal System Design in Post-Communist Europe. Palagrave, 2002.
\n \u2022 Bucur, Ion. Anul 1990 \u2013 Partide, ideologii \u0219i mobilizare politic\u0103. Bucure\u0219ti: Editura IRRD, 2014.
\n \u2022 Clark, William Robert, Golder, Matt, \u0219i Golder, Sona. Principles of Comparative Politics, 2nd ed., Capitolul 14 \u201cSocial Cleavages and Party Systems\u201d. Washington D.C. : CQ Press, 2013.
\n \u2022 Lawson, Kay, Rommele, Andrea \u0219i Karasimeonov, Georgi. Cleavages, Parties and Voters: Studies from Bulgaria, the Czech Republic, Hungary, Poland and Romania. Praeger, 1999.
\n \u2022 Linz, Juan. \u201cPresidential of Parliamentary Democracy: Does It Make a Difference?\u201d. In Juan J. Linz \u0219i Arturo Valenzuela eds. The Failure of Presidentialism and Democracy. Baltimore: The Johns Hopkins University Press, 1994.
\n \u2022 Molnar, Miklos. A Concise History of Hungary. Cambridge: Cambridge University Press, 2002.
\n \u2022 Rustow, Dankwart A. \u201cTransitions to Democracy: Toward a Dynamic Model\u201d. Comparative Politics, Vol. 2, No 3 (Aprilie 1970): 337- 363.
\n http:\/\/biblio.institutoelcano.org\/docs\/VVidapolitica\/Acienciapolitica\/3Democratizacion\/Transicionpolitica\/Rustow_TransitionstoDemocracy.pdf
\n \u2022 Saxonberg, Steven. The Fall: A comparative Study of the End of Communism in Czechoslovakia, East Germany, Hungary and Poland. Harwood Academic Publishers, 2001.
\n \u2022 Schmitter, Philippe C., \u0219i Karl, Terry Lynn. \u201cCe este\u2026\u0219i ce nu este democra\u021bia\u201d. Revista Rom\u00e2n\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice, Nr 2-1, (2002): 4-17.
\n \u2022 Spirova, Maria. \u201cPolitical Parties in Bulgaria: Organizational Trends in Comparative Perspective\u201d. Party Politics, Vol. 11, No 5 (15 August 2005): 601-622.
\n \u2022 Taylor, Michael, \u0219i Herman, V.M. \u201cParty Systems and Government Stability\u201d. The American Political Science Review, Vol. 65, No 1 (Mar., 1971): 28-37.
\n https:\/\/www.econ.msu.ru\/cmt2\/lib\/c\/521\/File\/Party_Systems_and_Government_Stability.pdf
\n \u2022 Wittenberg, Jason. \u201cThe 1994 Hungarian Election in Historical Perspective\u201d. In G\u00e1bor T\u00f3ka and Zsolt Enyedi (Eds.), The 1994 Elections to the Hungarian National Assembly. Berlin: Sigma, 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Evolu\u021bia Rom\u00e2niei, Ungariei \u0219i Bulgariei din punct de vedere politic dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea comunismului Introducere \u00cen aceast\u0103 lucrare, vom prezenta \u0219i analiza evolu\u021bia politic\u0103 a Rom\u00e2niei, Ungariei \u0219i Bulgariei dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul perioadei comuniste, av\u00e2nd \u00een vedere diver\u0219i factori, precum sistemul de Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-437004","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=437004"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/437004\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=437004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=437004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=437004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}