1. Introducere
\n Depozitele de de\u0219euri se num\u0103r\u0103 printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact \u0219i risc pentru mediu \u0219i s\u0103n\u0103tate public\u0103.
\n Principalele forme de impact \u0219i risc determinate de depozitele de de\u0219euri or\u0103\u0219ene\u0219ti \u0219i industriale, a\u0219a cum acestea sunt percepute de popula\u021bie sunt: modific\u0103ri de peisaj \u0219i disconfortul vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafa\u021b\u0103; modific\u0103ri ale fertilit\u0103\u021bii solurilor \u0219i ale compozi\u021biei biocenozelor pe terenurile \u00eenvecinate.
\n Poluarea aerului cu mirosuri nepl\u0103cute antrenat de v\u00e2nt este deosebit de evident\u0103 \u00een zona depozitelor or\u0103\u0219ene\u0219ti, \u00een special unde nu se practic\u0103 exploatarea pe celule \u0219i acoperirea cu materiale inerte.
\n Scurgerile de pe versan\u021bii depozitelor aflate \u00een apropierea apelor de suprafa\u021b\u0103 contribuie la poluarea acestora cu substan\u021be organice \u0219i suspensii.
\n \u00cen cazul depozitelor neimpermeabilizate, acestea sunt de cele mai multe ori sursa infest\u0103rii apelor subterane. Acest aspect influen\u021beaz\u0103 \u0219i calitatea solurilor \u00eenconjur\u0103toare, fapt ce se manifest\u0103 asupra folosin\u021bei acestora.
\n Un depozit de de\u0219euri este un amplasament conceput pentru eliminarea final\u0103 a de\u0219eurilor prin depozitare pe sol sau \u00een subteran. \u00cen func\u021bie de de\u0219eurile care sunt acceptate, depozitele se clasific\u0103 \u00een: depozite pentru de\u0219euri periculoase; depozite pentru de\u0219euri nepericuloase; depozite pentru de\u0219euri inerte.
\n Proiectarea unui depozit de de\u0219euri se face \u00een func\u021bie de o serie de factori, dintre care cei mai importan\u021bi sunt: cantitatea \u0219i natura de\u0219eurilor ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie depozitate; caracteristicile amplasamentului; posibilitatea de reabilitare \u0219i utilizare ulterioar\u0103 a terenului.
\n Gazul dintr-un depozit este un amestec format din gaz metan, dioxid de carbon \u0219i gaze de descompunere.
\n La depozitele care accepta de\u015feuri biodegradabile, principalul scop al elimin\u0103rii gazului de depozit sau degazarea se datoreaz\u0103 prevenirii emisiilor de gaz \u00een atmosfera ce au consecin\u0163e negative asupra mediului (gaze cu efect de sera).
\n O degazare activa se realizeaz\u0103 prin aspirarea gazului generat, c\u00e2nd \u00een corpul depozitului acesta se g\u0103se\u015fte la presiuni sc\u0103zute
\n O degazare pasiva se realizeaz\u0103 dup\u0103 faza activa de formare a gazului de depozit, prin deplasarea acestuia prin stratul de drenaj al apei din precipita\u0163ii \u0219i o dispersare uniforma \u00een stratul de recultivare.
\n 2. Organizarea structural\u0103 a unui depozit ecologic de de\u0219euri urbane
\n Pentru organizare \u0219i stabilirea structurii unui depozit de de\u0219euri trebuie s\u0103 fie luate \u00een considerare anumite cerin\u021be specificate de diverse organe abilitate \u0219i respect\u0103ri ale unor legi \u0219i hot\u0103r\u00e2ri ale guvernului. Spre exemplu pentru proiectarea \u0219i realizarea unui depozit de de\u0219eu trebuie s\u0103 se respecte cerin\u021bele Hot\u0103r\u00e2rii de Guvern nr. 349\/2005 cu privire la depozitarea de\u0219eurilor, cu modific\u0103ri \u0219i complet\u0103ri ulterioare \u0219i \u00een cadrul Normativului tehnic privind depozitarea de\u0219eurilor aprobat prin ordinul 757\/2004, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare \u015fi a OUG nr. 78\/2000 privind regimul de\u015feurilor, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare.
\n Proiectarea unui depozit de de\u0219euri se face \u00een func\u021bie de o serie de factori, dintre care cei
\n mai importan\u021bi sunt:
\n \u2013 cantitatea \u0219i natura de\u0219eurilor ce urmeaz\u0103 a fi depozitate \u2013 se evalueaz\u0103 \u00een func\u021bie de prognozele de dezvoltare a localit\u0103\u021bilor;
\n \u2013 caracteristicile amplasamentului \u2013 \u00een raport cu eficien\u021ba economic\u0103 (dimensiuni, durata de func\u021bionare, distan\u021ba de transport a de\u0219eurilor) \u0219i eficien\u021ba ecologic\u0103 (cerin\u021be legate de protec\u021bia factorilor de mediu \u0219i a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane) necesar a fi realizate;
\n \u2013 posibilit\u0103\u021bile de reabilitare \u0219i utilizare ulterioar\u0103 a terenului \u2013 se evalueaz\u0103 \u00een func\u021bie de natura de\u0219eurilor depozitate, comportarea acestora pe durata depozit\u0103rii, planurile de dezvoltare pe termen lung etc.
\n Alegerea amplasamentului
\n Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei
\n analize pluricriteriale ce cuprinde:
\n \u2013 criterii geologice, pedologice \u0219i hidrogeologice:caracteristicile \u0219i modul de
\n dispunere a straturilor geologice; structura, ad\u00e2ncimea \u0219i direc\u021bia de curgere a apei
\n subterane; distan\u021ba fat\u0103 de cursurile de ap\u0103 \u0219i alte ape de suprafa\u021b\u0103; starea de
\n inundabilitate a zonei; folosin\u021ba terenului, clasa de seismicitate, criterii legate de
\n pericole de alunecare, tasare.
\n \u2013 Criterii climaterice: direc\u021bia dominant\u0103 a v\u00e2nturilor fa\u021b\u0103 de a\u0219ez\u0103rile umane sau alte obiective; regimul precipita\u021biilor;
\n \u2013 Criterii economice: capacitatea depozitului \u0219i durata de exploatare (minimum 10 ani); distan\u021ba medie de transport a de\u0219eurilor; necesitatea unor amenaj\u0103ri secundare (drumuri de acces, utilit\u0103\u021bi etc.)
\n \u2013 Criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului \u0219i modul de \u00eencadrare \u00een peisaj, accesul la amplasament, existen\u021ba unor arii protejate de orice natur\u0103; existen\u021ba \u00een zona a unor aeroporturi, linii de \u00eenalt\u0103 tensiune sau obiective militare.
\n Con\u021binutul proiectului
\n Proiectul unui depozit de de\u0219euri, indiferent de clasa din care face parte, trebuie s\u0103 con\u021bin\u0103 toate datele \u0219i informa\u021biile necesare referitoare la fiecare etap\u0103 din ciclul de via\u021b\u0103 al depozitului.
\n Ca date generale, proiectul trebuie s\u0103 cuprind\u0103 informa\u021bii referitoare la:
\n \u2013 natura \u0219i provenien\u021ba de\u0219eurilor ce urmeaz\u0103 a fi depozitate;
\n \u2013 cantit\u0103\u021bile de de\u0219euri \u2013 corelat cu durata de func\u021bionare \u0219i capacitatea maxim\u0103 a depozitului;
\n \u2013 tehnologiile de tratare ale de\u0219eurilor \u00eenainte de depozitare \u0219i \/sau \u00een incinta depozitului, dac\u0103 este cazul;
\n Pentru faza de construc\u021bie proiectul trebuie s\u0103 cuprind\u0103 informa\u021bii referitoare la:
\n \u2013 infrastructura depozitului, echipamentele \u0219i instala\u021biile componente, amplasarea acestora \u00een cadrul incintei, precum \u0219i c\u0103ile de acces;
\n \u2013 asigurarea utilit\u0103\u021bilor.
\n \u2013 modul de realizare a bazei \u0219i a pere\u021bilor laterali ai depozitului \u2013 materiale folosite \u0219i caracteristici ale acestora, incluz\u00e2nd stratul de impermeabilizare natural (grosime, coeficient de permeabilitate, mod de realizare), stratele geosintetice (geomembrane, geotextile), sistemul de drenare al levigatului.
\n \u2013 Realizarea sistemului de colectare, tratare \u0219i eliminare a levigatului;
\n \u2013 Realizarea sistemului de colectare \u0219i evacuare (eventual recuperare) a gazului de depozit.
\n Pentru faza de exploatare a depozitului trebuie s\u0103 cuprind\u0103 informa\u021bii referitoare la:
\n \u2013 procedura de acceptare a de\u0219eurilor de depozitare
\n \u2013 modul de operare \u2013 cuprinz\u00e2nd metoda de depozitare utilizat\u0103, nivelarea \u0219i compactarea, acoperirea zilnic\u0103, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea \u0219i eliminarea levigatului, colectarea \u0219i evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile \u0219i spa\u021biile destinate depozit\u0103rii acestora, instruc\u021biuni privind depozitarea anumitor tipuri de de\u0219euri (materiale pulverulente, obiecte voluminoase, de\u0219euri foarte u\u0219oare, respectiv ur\u00e2t mirositoare);
\n \u2013 auto-monitorizarea tehnologic\u0103;
\n \u2013 auto-monitorizarea emisiilor \u0219i controlul calit\u0103\u021bii factorilor de mediu \u00een zona de influen\u021b\u0103 a depozitului;
\n \u2013 m\u0103suri de siguran\u021b\u0103 pentru prevenirea incendiilor \u0219i a exploziilor, inclusiv planul de interven\u021bie \u00een caz de accidente sau avarii;
\n \u2013 date privind posibilit\u0103\u021bile de reabilitare \u0219i utilizare ulterioara a terenului.
\n Construirea depozitelor de de\u0219euri
\n Un depozit de de\u0219euri trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een componen\u021b\u0103 urm\u0103toarele instala\u021bii \u0219i echipamente fixe principale:
\n \u2013 poarta de acces \u0219i sistem de paz\u0103 \u0219i supraveghere;
\n \u2013 echipament de c\u00e2nt\u0103rire \u0219i echipament de recep\u021bie pentru cantit\u0103\u021bi mici de de\u0219euri;
\n \u2013 facilit\u0103\u021bi pentru verificarea de\u0219eurilor \u0219i laborator;
\n \u2013 drumuri interioare;
\n \u2013 zone pentru depozitarea de\u0219eurilor;
\n \u2013 instala\u021bii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea \u0219i evacuarea gazului de depozit;
\n \u2013 garaje, ateliere \u0219i spatii de parcare pentru utilaje;
\n \u2013 echipament pentru cur\u0103\u021barea ro\u021bilor vehiculelor;
\n \u2013 birouri administrative \u0219i construc\u021bii sociale;
\n Aceste facilit\u0103\u021bi trebuie amplasate, \u00een func\u021bie de rolul pe care \u00eel au \u0219i de caracteristicile specifice fiec\u0103rui depozit (m\u0103rimea \u0219i tipul, perioada de operare stabilit\u0103, cantitatea de de\u0219euri, frecven\u021ba de transport, cerin\u021bele legale \u0219i cele ale autorit\u0103\u021bilor competente), astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 asigure o exploatare optim\u0103.
\n Echipamentul de c\u00e2nt\u0103rire
\n Depozitul trebuie s\u0103 fie prev\u0103zut cu echipament de c\u00e2nt\u0103rire at\u00e2t pentru vehiculele \u00eenc\u0103rcate care
\n intr\u0103 \u00een depozit, c\u00e2t \u0219i pentru cele desc\u0103rcate care p\u0103r\u0103sesc depozitul. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui singur echipament de tipul platform\u0103 de c\u00e2nt\u0103rire, sau cu dou\u0103 echipamente montate \u00een paralel, pe sensul de intrare, respectiv pe cel de ie\u0219ire.
\n Platforma de c\u00e2nt\u0103rire trebuie s\u0103 aib\u0103 o capacitate acoperitoare pentru toate tipurile de vehicule care pot fi utilizate pentru transportul de\u0219eurilor (50 tone greutate brut\u0103). Se pot utiliza fie platforme de c\u00e2nt\u0103rire la nivelul solului, \u00eencastrate \u00een \u0219osea, fie platforme supra\u00een\u0103l\u021bate la cca. 35 centimetri fa\u021b\u0103 de nivelul solului, fixe sau mobile, acestea din urm\u0103 av\u00e2nd avantajul c\u0103 pot fi mutate dac\u0103 este nevoie.
\n Fig. 2.1. \u2013 Pod pentru c\u00e2nt\u0103rirea autovehiculelor ce transport\u0103 De\u0219euri
\n (http:\/\/www.selangortimes.com\/)
\n Echipamentele pentru verificarea de\u0219eurilor sunt amplasate \u00eentr-o zon\u0103 special destinat\u0103 inspec\u021biei, prelev\u0103rii de probe \u0219i laboratorului pentru analize.
\n Zonele pentru depozitarea de\u0219eurilor
\n Amenajarea ini\u021bial\u0103 a zonelor pentru depozitarea de\u0219eurilor cuprinde doua opera\u021bii de baza:
\n \u2013 impermeabilizarea bazei \u0219i a marginilor depozitului;
\n \u2013 realizarea sistemului de drenare \u0219i evacuare a levigatului.
\n La depozitare vor fi \u00eendeplinite urm\u0103toarele condi\u021bii:
\n a) prevederea \u0219i respectarea metodelor \u0219i tehnicilor adecvate de acoperire \u0219i asigurare a de\u0219eurilor, acoperirea \u0219i asigurarea se fac zilnic;
\n b) \u00een cursul opera\u021biunilor de depozitare, autovehiculele de transport al de\u0219eurilor vor circula numai pe drumurile interioare amenajate ale depozitului.
\n c) pe perioada exploat\u0103rii depozitului se aplic\u0103 masuri de combatere a insectelor \u0219i roz\u0103toarelor prin dezinsec\u021bie \u0219i deratizare;
\n d) organizarea depozitului va asigura protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei \u00een general, protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii personalului \u0219i protec\u021bia mediului; se acord\u0103 aten\u021bie deosebit\u0103 \u00eemprejmuirii \u0219i perdelelor de protec\u021bie.
\n De\u0219eurile se depun \u0219i se distribuie \u00een straturi cat se poate de sub\u021biri: max. 1 m, apoi se compacteaz\u0103. Densitatea de compactare pentru de\u0219eurile menajere trebuie sa fie de minim 0,8 tone\/mc.
\n De\u0219eurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilit\u0103\u021bii se depun \u00een amestec cu de\u0219euri stabile. Dup\u0103 cum se poate observa \u0219i \u00een figura ce urmeaz\u0103 de\u0219eurile se depun astfel \u00eenc\u00e2t pe timpul \u00eentregii perioade de func\u021bionare s\u0103 aib\u0103 numai influen\u021be reduse asupra omului \u0219i mediului \u00eenconjur\u0103tor.
\n Fig. 2.2. \u2013 Organizarea favorabil\u0103 a unui Depozit de De\u0219euri
\n (http:\/\/www.beah.om\/municipal.php)
\n 3. Importan\u021ba colect\u0103rii, evacu\u0103rii \u0219i monitoriz\u0103rii gazului de depozit
\n Pentru un bun mecanism de lucru este foarte important\u0103 colectarea, evacuarea \u0219i monitorizarea gazului de depozit. Aceste trei aspecte au o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, iar realizarea unuia dintre ele, trebuie f\u0103cut\u0103 neap\u0103rat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu unul dintre celelalte dou\u0103.
\n Un sistem de colectare \u0219i evacuare a gazului este reprezentat de totalitatea echipamentelor \u0219i instala\u0163iilor prin care circula un gaz de depozit, din masa de de\u015feuri depozitata pana la exhaustor. Acest sistem trebuie construit \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t sa se poat\u0103 garanta at\u00e2t o construc\u0163ie sigura cat \u0219i s\u0103n\u0103tatea personalului.
\n Tot sistemul de colectare \u0219i evacuare a gazului trebuie sa fie elaborat astfel \u00eenc\u00e2t sa aib\u0103 etan\u015feitate fata de mediul exterior \u0219i sa fie amplasat izolat fa\u021b\u0103 de sistemele de drenaj \u0219i evacuare a levigatului, respectiv a apelor din precipita\u0163ii.
\n 3.1. Colectarea
\n Colectarea gazului de depozit este foarte important\u0103 \u0219i se realizeaz\u0103 cu ajutorul unor sisteme bine puse la punct.
\n Instala\u0163iile concepute pentru aceste sisteme trebuie sa con\u021bin\u0103 materiale rezistente \u00eempotriva unor ac\u0163iuni agresive generate de temperatura ridicata din interiorul masei de de\u015feuri depozitate (pana la 70\u00b0C); greutatea masivului de de\u015feuri, a acoperirii de suprafa\u0163\u0103 \u0219i a traficului utilajelor; levigat \u0219i condensat; animale, microorganisme, ciuperci.
\n In plus, sistemul de colectare \u0219i transport al gazului trebuie amplasat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t sa nu afecteze celelalte opera\u0163ii \u0219i procese care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een cadrul depozitului.
\n Daca nu este colectat gazul de depozit poate cauza s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane prin toxicitate miros, poate provoca chiar \u0219i incendii sau explozii. Maximizarea capt\u0103rii gazelor de ardere reduce efectele nocive asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane, inclusiv reduce emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 care contribuie la schimb\u0103rile climatice globale. Emisia de gaze \u00een atmosfer\u0103 reprezint\u0103 o problem\u0103 de mediu datorat\u0103 prezen\u021bei compu\u0219ilor toxici, a mirosului \u0219i a prezen\u021bei gazelor cu efect de ser\u0103.
\n Fig. 3.1.1 \u2013 Depozit de De\u0219euri
\n (Voicu Gh. 2016)
\n Dup\u0103 cum se poate observa \u00een figura de mai sus, pentru a fi posibil\u0103 colectarea gazului, depozitul trebuie sa fie \u00eenchis \u0219i bine structurat, astfel pot fi puse \u00een func\u021biune toate sistemele necesare colect\u0103rii gazului de depozit.
\n Colectarea gazului de depozit se realizeaz\u0103 prin aplicarea unui strat de drenare a gazului
\n cu o grosime mai mare sau egal\u0103 cu 0,30 m, doar pe suprafa\u0163\u0103 nivelat\u0103.
\n Coeficient de permeabilitate al materialului de drenare trebuie s\u0103 fie de minim 1 x 10-4 m\/s. Domeniul optim al diametrului granulelor trebuie s\u0103 fie cuprins \u00eentre 8 \u015fi 32 mm, m\u0103rimea granulelor nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 32 mm.
\n Procentul de granule superioare \u015fi inferioare nu poate dep\u0103\u015fi 5%. Con\u0163inutul de carbonat de calciu trebuie s\u0103 fie mai mic de 10% (mas\u0103).
\n Siguran\u0163a la sufuziune fa\u0163\u0103 de stratul de sus\u0163inere trebuie s\u0103 fie asigurat\u0103. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedit\u0103 at\u00e2t rezisten\u0163a acestora fa\u0163\u0103 de apa din condens \u015fi gazul de depozit, precum \u015fi rezisten\u0163a pe termen lung la eforturile pe care le
\n preia stratul de drenaj.
\n 3.2. Evacuarea
\n Procesul de evacuare a gazului din masa de de\u0219euri este influen\u021bat de c\u0103tre: concentra\u021bia
\n gazelor din sol, distribu\u021bia gradien\u021bilor de presiune, propriet\u0103\u021bile fizico-chimice ale straturilor de de\u0219euri, ale materialului de acoperire \u0219i ale solului.
\n Dac\u0103 gazul format nu este evacuat controlat din depozit, migrarea \u0219i acumularea acestuia pot prezenta o serie de riscuri, printre care: pericol de incendiu prin auto-aprindere; degajare de mirosuri nepl\u0103cute \u0219i de compu\u0219i toxici (hidrogen sulfurat, compu\u0219i organo-fosforici, alte substan\u021be organice nesaturate); afectarea componentei biologice a solului, prin reducerea concentra\u021biei de oxigen; pericol de explozie, prin posibila apari\u021bie a acumul\u0103rilor de gaz \u00een vecin\u0103tatea zonelor reziden\u021biale; cre\u0219terea acumul\u0103rilor de gaze ce contribuie la efectul de sera.
\n Evacuarea controlat\u0103 a gazului de depozit este esen\u021bial\u0103 at\u00e2t pentru evitarea apari\u021biei
\n riscurilor mai sus men\u021bionate, dar \u0219i pentru valorificarea metanului, \u00een cazul \u00een care aceasta
\n este rentabil.
\n Fig. 3.2.1. \u2013 Sistem de degazeificare
\n (Voicu Gh. 2016)
\n Modalitatea de evacuare a gazului de depozit depinde de condi\u021biile specifice fiec\u0103rui depozit \u0219i de scopul urm\u0103rit (arderea controlat\u0103 a gazului sau utilizarea acestuia).
\n Tehnicile de ventila\u021bie cu presiune sc\u0103zut\u0103 sunt cel mai frecvent utilizate, iar ventila\u021bia activ\u0103 se realizeaz\u0103 pe baza pomp\u0103rii gazului colectat prin pu\u021buri sau drenuri; aceste tehnici sunt
\n recomandate \u00een cazul depozitelor mari, \u00een care \u00een\u0103l\u021bimea depunerilor dep\u0103\u0219e\u0219te 8 m.
\n 3.3. Monitorizarea
\n Monitorizarea post\u00eenchidere pentru depozitele de de\u015feuri va fi efectuat\u0103 conform procedurilor prev\u0103zute \u00een anexa nr. 4 a H.G. nr. 349\/2005 privind depozitarea de\u015feurilor, iar rezultatele determin\u0103rilor efectuate sunt p\u0103strate de operator \u00eentr-un registru pe toat\u0103 perioada de monitorizare.
\n Operatorul depozitului are obliga\u021bia de a anun\u021ba \u00een mod operativ autorit\u0103\u0163ile competente cu rol \u00een protec\u0163ia mediului, la producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului sau relevante prin procedurile de control, \u015fi s\u0103 respecte decizia autorit\u0103\u0163ii teritoriale pentru protec\u0163ia mediului privind m\u0103surile de remediere impuse \u00een perioada de post\u00eenchidere.
\n Sistemul de control \u015fi urm\u0103rire pentru etapa post\u00eenchidere pentru depozitele de de\u015feuri cuprinde:
\n \u2013 datele meteorologice,
\n \u2013 controlul apei de suprafa\u0163\u0103, al levigatului \u015fi al gazului de depozit,
\n \u2013 protec\u0163ia apei subterane,
\n \u2013 topografia depozitului.
\n Datele meteorologice servesc la realizarea balan\u0163ei apei din depozit \u015fi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaz\u0103 la baza depozitului sau se deverseaz\u0103 din depozit.
\n Fig. 3.3.1. \u2013 Depozit de de\u0219euri \u00eenchis
\n (http:\/\/www.scsengineers.com\/scs-project-case-stu)
\n 4. Opera\u021biile principale ale procesului de colectare \u0219i evacuare a gazului de depozit
\n Gazul de depozit este rezultat prin descompunerea de\u0219eurilor, fiind un amestec de metan, bioxid de carbon \u0219i gaze de descompunere.
\n Gazul de depozit se poate evacua din depozitele de de\u0219euri prin degazarea realizat\u0103 ulterior fazei active de formare a gazului de depozit, prin migrarea acestuia prin stratul de drenaj al apei din precipita\u021bii \u0219i dispersia uniform\u0103 \u00een stratul de recultivare, modalitatea prin care se intensific\u0103 efectul de ser\u0103, evacuare care poart\u0103 denumirea de \u201edegazare pasiv\u0103\u201d (Normativ Tehnic, 2004).
\n Degazarea activ\u0103, este realizat\u0103 prin aspirarea gazului \u00een urma gener\u0103rii unor presiuni sc\u0103zute \u00een cadrul depozitului, fapt care poate fi folosit pentru generarea de energie termic\u0103 \u0219i electric\u0103.
\n Prin descompunerea materialelor organice (exprimate prin carbon organic), con\u021binute \u00een diferite tipuri de de\u0219euri, se ob\u021bine gazul de depozit.
\n \u00cen lipsa oxigenului microorganismele anaerobe descompun compu\u0219ii organici din de\u0219euri \u00een diferite faze \u0219i viteze pe baza proceselor biochimice.
\n Gazul de depozit este format \u00een propor\u021bie de 50- 60% din metan \u0219i 50-40% din dioxid de carbon.
\n \u00cen urma faptului \u00een care gazul de depozit nu este colectat, captat, valorificat, prin evacuare \u00een atmosfer\u0103 se produce efectul de ser\u0103, deoarece con\u021bine compu\u0219i periculo\u0219i cum a fi hidrogenul sulfurat \u0219i compu\u0219i halogena\u021bi.
\n Pe baza compozi\u021biei \u0219i a umidit\u0103\u021bi de\u0219eurilor depozitate, formarea condi\u021biilor optime pentru descompunerea anaerob\u0103 poate dura de la c\u00e2teva luni la c\u00e2\u021biva ani.
\n Odat\u0103 cu fermentarea anaerob\u0103, energia con\u021binut\u0103 de de\u0219euri se transform\u0103 \u00een metan, un metru cub de metan variaz\u0103 \u00een func\u021bie de concentra\u021bia \u00een metan de la 5 p\u00e2n\u0103 la 7 kWh.
\n Fig. 4.1. \u2013 Conducta captare Gaz de depozit
\n (https:\/\/ecobihor.ro\/biogaz.htm)
\n Elementele componente pentru opera\u021biile de colectare \u0219i evacuare a gazului sunt:
\n \u2022 Bariera geologica \u2013 este o structur\u0103 de subsol ce \u00eendepline\u0219te natural cerin\u021bele de
\n impermeabilizare caracteristice pentru fiecare clas\u0103 a depozitului de de\u0219euri.
\n Fig. 4.2. \u2013 Elemente componente pentru colectarea \u0219i evacuarea gazului de depozit
\n (Voicu Gh. 2016)
\n \u2022 Bariera construit\u0103 \u2013 reprezint\u0103 straturi de impermeabilizare construite din materiale naturale sau sintetice ce completeaz\u0103 structura natural\u0103 a subsolului cu scopul de a \u00eendeplini cerin\u021bele de impermeabilizare care sunt specifice pentru fiecare tip de depozit de de\u0219euri.
\n \u2022 C\u00e2mpul de testare \u2013 este o amenajare la scar\u0103 pilot, ce simuleaz\u0103 ni\u0219te condi\u021bii specifice ale unui depozit. Cu ajutorul acestuia sunt determina\u021bi parametrii de lucru concre\u021bi, care reies \u00een func\u021bie de tipul materialelor ce sunt utilizate.
\n \u2022 Sistemul de colectare \u0219i tratare a levigatului
\n Levigatul este un de\u0219eu lichid generat \u00een perioada activit\u0103\u021bilor de depozitare a de\u0219eurilor solide prin: percolarea sau p\u0103trunderea apelor meteorice prin sau \u00een corpul depozitului, separarea apei con\u021binute \u00een de\u0219eurile ce au fost depozitate \u0219i descompunerea de\u0219eurilor biodegradabile ce au fost depozitate.
\n Sistemul de colectare a levigatului \u2013 reprezint\u0103 toate instala\u021biile prin care levigatul se colecteaz\u0103 la baza depozitului \u0219i este transportat c\u0103tre o instala\u021bie de transport \u0219i tratare.
\n Stratul de drenaj pentru levigat \u2013 este un pietri\u0219 sp\u0103lat cu un con\u021binut de maxim 10 % carbonat de calciu.
\n Conductele de drenaj pentru levigat \u2013 sunt conducte perforate confec\u021bionate dintr-o polietilen\u0103 de \u00eenalt\u0103 densitate (PEHD).
\n Conductele de colectare pentru levigat \u2013 sunt conductele care fac leg\u0103tura \u00eentre conductele ce dreneaz\u0103 levigatul \u0219i c\u0103minele pentru levigat, respectiv \u00eentre c\u0103mine \u0219i sta\u021bia de pompare si\/sau rezervorul de stocare.
\n C\u0103minele pentru levigat \u2013 sunt \u00eenc\u0103peri subterane construite pe direc\u021bia conductelor de colectare, respectiv a celor de eliminare pentru levigat \u00een punctele de racordare sau schimbare a direc\u021biei, precum \u0219i a pantei acestora.
\n Fig. 4.3. \u2013C\u0103mine pentru colectare levigat
\n (http:\/\/kchservices.com\/landfill-leachate-odor-control )
\n \u2022 Sta\u021bie de pompare pentru levigat \u2013 este c\u0103minul pentru levigat \u00een interiorul c\u0103ruia se instaleaz\u0103 o pomp\u0103 de evacuare a levigatului \u00een rezervorul de stocare sau \u00een conducta ce elimin\u0103 levigatul.
\n Rezervorul pentru levigat \u2013 este un rezervor \u00eenchis pentru a stoca levigatul, care este amplasat subteran sau suprateran.
\n \u2022 Conducta de eliminare a levigatului \u2013 este conducta prin care levigatul se transport\u0103 c\u0103tre instala\u021biile de tratare aferente depozitului sau c\u0103tre instala\u021biile de transvazare.
\n \u2022 Instala\u021bia de transvazare a levigatului \u2013 este o \u00eenc\u0103pere suprateran\u0103 \u00een interiorul c\u0103reia se amplaseaz\u0103 o pomp\u0103 de transvazarea a levigatului din rezervorul de stocare \u00een cisternele de transport c\u0103tre o instala\u021bie de eliminare.
\n \u2022 Sistemele de control ce detecteaz\u0103 scurgerile de levigat \u2013 sunt sisteme de protec\u021bie \u00een cazurile apari\u021biei deterior\u0103ri conductelor sau bazinelor pentru levigat, acestea constau \u00een pere\u021bi dubli pentru rezervoare \u0219i conducte subterane \u0219i bazine de beton pentru rezervoare supraterane.
\n \u2022 Tratarea levigatului \u2013 este un proces sau o succesiune de procese biologice \u0219i fizico-chimice prin care valorile indicatorilor caracteristici levigatului sunt aduse la limite care s\u0103 permit evacuarea acestuia \u00eenntr-o canalizare sau la receptori naturali.
\n \u2022 Instala\u021bia de tratarea levigatului \u2013 reprezint\u0103 toate utilajele \u0219i echipamentele cu care se desf\u0103\u0219oar\u0103 procese de tratare fizico-chimica sau biologic\u0103.
\n \u2022 Gazul de depozit \u2013 este un amestec de metan, dioxid de carbon \u0219i gaze de descompunere; (acesta, \u00een mod normal con\u021bine: 45-60 % vol. CH4 \u0219i 40-55 % vol. CO2).
\n \u2022 Degazarea activ\u0103 este cea care se realizeaz\u0103 prin aspirarea gazului \u00een urma gener\u0103rii unor presiuni sc\u0103zute \u00een corpul depozitului.
\n \u2022 Degazarea pasiv\u0103 este o degazarea realizat\u0103 dup\u0103 faza activ\u0103 de formare a gazului de depozit, prin migrarea acestuia prin stratul de drenaj al apei din precipita\u021bii \u0219i dispersarea uniform\u0103 \u00een stratul de recultivare.
\n \u2022 Prognozarea producerii gazului \u00eentr-un depozit \u2013 este estimarea \u00eentregii cantit\u0103\u021bi de gaz de depozit produs; aceasta se poate determina prin calcul, fiecare an de exploatare depinde de:
\n \u2013 o cantitatea total\u0103 de de\u0219euri \u0219i un con\u021binut procentual al componentelor organice biodegradabile din de\u0219euri de depozit (gr\u0103simi, proteine, hidra\u021bi de carbon, celuloza etc.)
\n \u2013 un grad de compactare \u0219i tasare al de\u0219eurilor depozitate
\n \u2013 o durat\u0103 de operare
\n \u2013 temperatura \u00een interiorul depozitului
\n \u2013 un con\u021binut de ap\u0103 combinat\u0103 chimic sau liber\u0103.
\n \u2022 Testul de aspirare a gazului \u2013 este reprezentat de m\u0103sur\u0103torile volumului \u0219i compozi\u021biei gazului generat la depozitele existente; este utilizat pentru dimensionarea instala\u021biei de degazare
\n \u2022 Sistemul de colectare a gazului \u2013 reprezint\u0103 totalitatea instala\u021biilor \u0219i echipamentelor prin care circul\u0103 gazul de depozit, din corpul depozitului p\u00e2n\u0103 la exhaustor.
\n Fig. 4.4. \u2013 Pu\u021b de colectare gaz
\n (Voicu Gh. 2016)
\n \u2022 Pu\u021bul de extrac\u021bie a gazului \u00een perioada de operare \u2013 pu\u021bul de colectare a gazului construit treptat, o dat\u0103 ce cre\u0219te nivelul corpului de depozit.
\n \u2022 Pu\u021bul de extrac\u021bie a gazului forat \u2013 pu\u021bul de colectare a gazului executat prin forare dup\u0103 atingerea unei cote finale de depozitare a de\u0219eurilor (dup\u0103 sistarea activit\u0103\u021bii de depozitare)
\n Materialul de drenaj folosit este un material granular permeabil ce este pus \u00een jurul conductelor perforate verticale ale pu\u021burilor de captare a gazului din corpul depozitului, const\u00e2nd \u00een pietri\u0219 sp\u0103lat 16-32 mm, cu con\u021binut de carbona\u021bi < 10%.
\n Fig. 4.5. \u2013 Pu\u021b forat de colectare a Gazului de Depozit
\n (Voicu Gh. 2016)
\n \u2022 Conductele de drenaj \u2013 sunt conducte din interiorul pu\u021bului de extrac\u021bie, confec\u021bionate din PEHD, prev\u0103zute cu perfora\u021bii rotunde (8-12 mm diametru), prin care gazul de depozit este absorbit din corpul depozitului.
\n \u2022 Conductele de captare ale gazului \u2013 reprezint\u0103 conductele dintre pu\u021burile de colectare (provizorii sau definitive) \u0219i sta\u021biile de colectare a gazului.
\n Fig. 4.6. \u2013 Schema de cogenerare a Energiei Electrice cu ajutorul Gazului de depozit
\n (http:\/\/teb.com.ro\/biogaz-din-deseuri-menajere\/)
\n Sta\u021bia de colectare a gazului \u2013 este instala\u021bia ce cuprinde cilindrul de colectare \u0219i echipamentele de m\u0103surare \u0219i prelevare a probelor.
\n \u2022 Conductele de eliminare \u2013 sunt conducte de transport \u00eentre sta\u021bia de colectare a gazului \u0219i exhaustor, respectiv \u00eentre exhaustor \u0219i instala\u021bia de tratare sau valorificare a gazului de depozit.
\n \u2022 Conductele principale de eliminare \u2013 conductele circulare care asigur\u0103 transportul gazului dintre sta\u021biile de colectare \u0219i exhaustor.
\n \u2022 Cilindrul de colectare \u2013 este un echipament cu ajutorul c\u0103ruia mai multe conducte de captare a gazului se unesc \u00eentr-o conduct\u0103 de eliminare.
\n \u2022 Condensatul \u2013 sunt vaporii de apa din gazul de depozit, ce condenseaz\u0103 datorit\u0103 diferen\u021bei de temperatur\u0103 \u00eentre corpul depozitului \u0219i spa\u021biul exterior.
\n \u2022 Separatorul de condensat \u2013 este un echipament ce colecteaz\u0103 \u0219i separ\u0103 apa condensat\u0103 din gazul de depozit.
\n \u2022 Exhaustorul \u2013 reprezint\u0103 echipamentul cu ajutorul c\u0103ruia este generat\u0103 presiunea sc\u0103zut\u0103, ca s\u0103 poat\u0103 fi posibil\u0103 extragerea gazului din corpul depozitului.
\n \u2022 Filtrul biologic \u2013 echipamentul pentru tratare a gazului de depozit (oxidarea metanului \u0219i eliminarea altor compu\u0219i volatili); acesta con\u021bine material organic \u2013 biologic special, asemenea compostului \u0219i scoar\u021bei de copac.
\n Fig. 4.7. \u2013 Sistemul de colectare a levigatului
\n (Voicu Gh. 2016)
\n Colectarea \u015fi tratarea levigatului:
\n Colectarea \u015fi tratarea levigatului la toate depozitele noi a fost impus\u0103 de toate statele membre. Levigatul trebuie s\u0103 fie recirculat \u00een corpul depozitului de de\u015feuri, \u00een cazul \u00een care evaporarea dep\u0103\u015fe\u015fte precipita\u0163iile anuale \u015fi\/sau este tratat prin osmoza invers\u0103. Apele uzate epurate din unele depozite sunt direc\u0163ionate \u00een sta\u0163iile de epurare locale.
\n Realizarea sistemului de drenare \u0219i evacuare a levigatului
\n Sistemul de drenare \u0219i evacuare a levigatului este format din:
\n \u2013 strat de pietri\u0219;
\n \u2013 sistem de drenuri absorbante \u0219i colectoare.
\n Fig. 4.8. \u2013 Pu\u021b de colectare gaz
\n (Voicu Gh. 2016)
\n Extrac\u0163ia gazului
\n Extrac\u0163ia gazului este realizat\u0103 prin absorb\u0163ie. Pu\u0163urile de captare au conexiune prin sta\u0163iile de reglare la conducta de colectare principal\u0103 din care dup\u0103 filtrare \u015fi separarea condensului este neutralizat\u0103 prin ardere \u015fi se utilizeaz\u0103 cu scopul gener\u0103rii de energie termic\u0103 sau electric\u0103.
\n 5. Sistemul de colectare a gazului \u0219i p\u0103r\u021bile sale componente
\n Un sistem de colectare \u0219i evacuare a gazului este reprezentat de totalitatea echipamentelor \u0219i instala\u0163iilor prin care circula un gaz de depozit, din masa de de\u015feuri depozitata pana la exhaustor. Acest sistem trebuie construit \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t sa se poat\u0103 garanta at\u00e2t o construc\u0163ie sigura cat \u0219i s\u0103n\u0103tatea personalului.
\n Tot sistemul de colectare \u0219i evacuare a gazului trebuie sa fie elaborat astfel \u00eenc\u00e2t sa aib\u0103 etan\u015feitate fata de mediul exterior \u0219i sa fie amplasat izolat fata de sistemele de drenaj \u0219i evacuare a levigatului, respectiv a apelor din precipita\u0163ii.
\n Instala\u0163iile concepute pentru aceste sisteme trebuie sa con\u021bin\u0103 materiale rezistente \u00eempotriva unor ac\u0163iuni agresive generate de temperatura ridicata din interiorul masei de de\u015feuri depozitate (pana la 70\u00b0C); greutatea masivului de de\u015feuri, a acoperirii de suprafa\u0163\u0103 \u0219i a traficului utilajelor; levigat \u0219i condensat; animale, microorganisme, ciuperci.
\n In plus, sistemul de colectare \u0219i transport al gazului trebuie amplasat \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t sa nu afecteze celelalte opera\u0163ii \u0219i procese care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een cadrul depozitului.
\n Fig. 5.1. \u2013 Sistemele Depozitului de De\u0219euri utilizate la colectarea \u0219i evacuarea Gazului de Depozit
\n (Voicu Gh. 2016)
\n Un sistem de extrac\u0163ie, colectare \u015fi tratare a gazului este alc\u0103tuit\u0103 din urm\u0103toarele componente:
\n \u2013 pu\u0163 de extrac\u0163ie a gazului, cuprinz\u00e2nd conducte de drenaj
\n \u2013 conducte de captare a gazului
\n \u2013 sta\u0163ii de colectare a gazului
\n \u2013 conducte de eliminare \u015fi conduct\u0103 principal\u0103 de eliminare a gazului
\n \u2013 separator de condens
\n \u2013 instala\u0163ie de ardere controlat\u0103 a gazului\/instala\u0163ie pentru valorificarea gazului \u2013 instala\u0163ie de siguran\u0163\u0103 pentru arderea controlat\u0103
\n \u2013 componente de siguran\u0163\u0103
\n Fig. 5.2. \u2013 Sistem de colectare a Gazului de Depozit
\n (Voicu Gh. 2016 )
\n Pu\u0163ul de extrac\u0163ie a gazului
\n Aceasta componenta se construie\u015fte \u00een prima faza prin forarea depozitului de de\u015feuri, ulterior treptat, \u00een acela\u015fi timp cu cre\u015fterea nivelului depozitului pana la atingerea cotei finale de depozitare.
\n Pu\u0163urile de extrac\u0163ie se pozi\u0163ioneaz\u0103 uniform pe masa de de\u015feuri \u0219i se dispun dup\u0103 posibilit\u0103\u0163i, simetric \u0219i la distante egale intre ele, cu o distanta recomandata de 50 de metri. De asemenea sunt dispuse aproape de c\u0103ile de circula\u0163ie \u0219i distanta pana la marginea din exterior a depozitului trebuie sa fie de cel pu\u021bin 40 de metri, astfel cuprinz\u00e2nd \u0219i limita exterioara a corpului \u00een zona de aspirare (Voicu, Gh., 2016).
\n Acestea sunt proiectate sa fie etan\u015fe pentru a nu permite pierderea gazului \u00een exterior sau p\u0103trunderea aerului \u00een interior \u0219i sunt rezistente ca sa suporte tasarea suferita din cauza depozitului de de\u015feuri.
\n Componentele unui put de gaz sunt: un filtru vertical cu diametrul de peste 80 de centimetri, realizat din pietri\u015f \u0219i criblura, ce se pozi\u0163ioneaz\u0103 \u00een interiorul corpului depozitului, \u00een care se \u00eenglobeaz\u0103 o conducta de drenaj cu un diametru interior de minim 200 milimetri ce este prev\u0103zut\u0103 cu perfora\u0163ii circulare, prin care se aspira gazul, conductele trebuie sa fie prev\u0103zute cu sisteme de \u00een\u015furubare, pentru a exista posibilitatea prelungirii pu\u0163ului de gaz pe perioada de exploatare a depozitului. Dispunerea elementelor \u00een acest mod, permite o extrac\u0163ie uniforma a gazului generat \u00een interiorul depozitului.
\n Posibilitatea acoperirii unui volum suficient din corpul depozitului \u0219i dirijarea gazului c\u0103tre direc\u0163ia dorita este realizabila doar prin crearea unei subpresiuni de 3 kPa la cap\u0103tul superior al pu\u0163ului de gaz. Pentru calculul num\u0103rului de pu\u0163uri de gaz, se tine seama ca o conducta filtranta de 1 metru lungime, cu o sec\u0163iune minima de 2 dm2 capteaz\u0103 \u00een jur de 2 m3 de gaz \u00eentr-o ora (Voicu, Gh., 2016).
\n \u00cen timp ce se exploateaz\u0103, la suprafa\u0163a depozitului, construc\u0163ia pu\u0163ului este alc\u0103tuit\u0103 dintr-o instala\u0163ie speciala. Aceasta construc\u0163ie este necesara pentru a fi suportate tas\u0103rile de\u015feurilor din corpul depozitului f\u0103r\u0103 ca pu\u0163ul de extrac\u0163ie a gazului \u0219i sistemul de impermeabilizare sa fie degradate.
\n Fig. 5.3. \u2013 Realizarea unui pu\u021b pentru extrac\u021bie Gaz de depozit
\n (Voicu Gh. 2016 )
\n Fig. 5.4. \u2013 Put extrac\u021bie Gaz de depozit
\n (http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/DetaliiDocument\/60304)
\n Dup\u0103 ce un depozit se \u00eenchide, trebuie sa fie evitate p\u0103trunderile de aer \u0219i apa din precipita\u0163ii \u00een interiorul depozitului \u0219i emisiile de gaze afara din depozit.
\n \u00centr-o forma finala, pu\u0163ul de gaz este prev\u0103zut cu sisteme de acoperire \u0219i \u00eenchidere pentru a se evita influentele climatice \u0219i manipularea nepermisa a instala\u0163iilor de siguran\u0163\u0103.
\n Pentru depozitele noi, instalarea de pu\u0163uri se \u00eencepe dup\u0103 ce stratul de\u015feurilor a atins \u00een\u0103l\u0163imea de aproximativ 4 metri (fig. 5.3.). Baza pu\u0163ului se amplaseaz\u0103 la cel pu\u021bin 2-3 metri deasupra stratului de ce dreneaz\u0103 levigatul, astfel se evita apari\u0163ia unor presiuni peste limita admisa pe acest strat, precum \u0219i pe stratul de etan\u015fare de la baza depozitului. Pu\u0163urile de gaze sunt trase cu ajutorul unor sisteme speciale, pe m\u0103sur\u0103 ce corpul depozitului se \u00eenalt\u0103, pana la atingerea nivelului maxim de umplere al acestuia.
\n Conducte de captare a gazului
\n Pu\u0163urile de extrac\u0163ie a gazului dintr-un depozit se conecteaz\u0103 la o sta\u021bie de colectare a gazului folosind conducte de captare.
\n Aceasta conducta de colectare este conducta care face leg\u0103tura intre pu\u0163urile de colectare \u0219i sta\u021bia de colectare, iar daca o conducta nu mai func\u0163ioneaz\u0103, aceasta se \u00eenlocuie\u015fte pentru a se asigura extrac\u0163ia continua a gazului \u0219i pentru a evita efectele negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii personalului.
\n Conductele de captare sunt instalate cu o \u00eenclina\u0163ie de minim 5% fata de sta\u021bia ce colecteaz\u0103 gazul. Se aplica aceasta metoda pentru a se evacua apa din condens \u00een interiorul conductei. Sunt recomandate pante mai mari pentru a se evita tas\u0103rile \u0219i surp\u0103rile ce pot surveni datorita presiunii corpului de depozit.
\n Conductele de captare sunt prev\u0103zute cu sisteme de conectare la pu\u0163uri de extrac\u0163ie din materiale flexibile, pentru a se evita cat mai mult posibil deteriorarea \u0219i pentru a se evita acumul\u0103rile de apa. Aceste sisteme se asigura \u00eempotriva \u00eencerc\u0103rii cu electricitate statica sau se construiesc din materiale conductibile electric. Conductele trebuie sa aib\u0103 diametrul de minim 90 de milimetri \u0219i sunt prev\u0103zute cu sisteme de \u00eenchidere prin culisare pentru permiterea efectu\u0103rii repara\u0163iilor f\u0103r\u0103 a exista riscul de emana\u0163ii de gaze necontrolat.
\n Pentru conducte este necesara protec\u0163ia \u00eempotriva \u00eenghe\u0163ului, de obicei folosindu-se un strat de p\u0103m\u00e2nt sau de\u015feu de peste 80 de centimetri. Acest lucru este necesar pentru a se evita \u00eenghe\u0163ul apei provenite din condens.
\n Fig. 5.6. \u2013 Captarea condensului din Conductele de Captare a Gazului
\n (Voicu Gh. 2016 )
\n Sta\u021bia de colectare a gazului
\n Sta\u021bia de colectare a gazului este una dintre cele mai importante componente din sistemul de colectare a gazului. Aceasta cuprinde cilindrii de colectare \u0219i echipamente de m\u0103surare \u0219i prelevare a probelor.
\n Cilindrul este un dispozitiv prin care conductele de colectare a gazului sunt unite \u00eenainte de a intra \u00eentr-o conducta de eliminare.
\n Num\u0103rul sta\u021biilor de colectare se stabile\u015fte \u00een func\u0163ie de dimensiunea depozitului, num\u0103rul pu\u0163urilor de colectare \u015fi distribu\u0163ia lor. \u00cen interiorul sta\u0163iilor de colectare a gazului, conducta de colectare a gazului este prev\u0103zut\u0103 cu o por\u0163iune special\u0103 pentru a preleva probe. \u00centre cilindrul de colectare \u015fi conducta principal\u0103 de eliminare se monteaz\u0103 un dispozitiv de \u00eenchidere culisant.
\n Sta\u0163iile de colectare sunt construc\u0163ii complet \u00eenchise, prev\u0103zute cu spa\u0163ii de aerisire, \u00een care este permis doar accesul persoanelor autorizate, iar \u00een zon\u0103 sunt montate panouri ce avertizeaz\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pericolele ce pot ap\u0103rea (interzicerea fumatului, folosirii focului).
\n \u00cen momentul \u00een care se construiesc, aceste sta\u0163ii trebuie s\u0103 fie pozi\u0163ionate \u00een afara suprafe\u0163ei depozitului, s\u0103 aib\u0103 acces direct de la drumul perimetral, iar rigolele de colectare a apei pluviale s\u0103 fie amplasate \u00eentre corpul depozitului \u015fi sta\u0163iile de colectare.
\n Conductele principale de eliminare a gazului
\n Sta\u0163iile de colectare a gazului sunt conectate \u00eentre ele printr-o conduct\u0103 principal\u0103 de eliminare a gazului (conduct\u0103 perimetral\u0103). Aceast\u0103 conduct\u0103 principal\u0103 de eliminare trebuie s\u0103 poat\u0103 fi reglat\u0103 de la c\u0103minele \u00een care sunt amplasate separatoarele de condensat, pentru a se putea interveni \u00een cazul unor defec\u0163iuni.
\n Fig. 5.7. \u2013 Separator de Condens
\n (Voicu Gh. 2016 )
\n Pant\u0103 conductei principale de eliminare trebuie s\u0103 fie de cel pu\u0163in 0,5%, pentru a putea fi evacuate particulele minerale din condensat. Diametrul nominal al conductei (DN) trebuie s\u0103 fie de cel pu\u0163in 200 milimetri. La cantit\u0103\u0163ile mai mari de gaz (> 750 m3\/h) \u015fi conductele mai lungi (> 1000 m) diametrul minim trebuie s\u0103 fie mai mare de 250 milimetri, din cauza form\u0103rii unei cantit\u0103\u0163i mai mari de condens. Toate conductele sunt instalate la ad\u00e2ncimi mai mari de 80 de centimetri. C\u00e2nd se proiecteaz\u0103 trebuie \u0163inut\u0103 seama pozi\u0163ion\u0103rii sistemelor de impermeabilizare, drumurilor de acces \u015fi instala\u0163iilor de drenaj.
\n Conducta principal\u0103 de eliminare a gazului trebuie s\u0103 fie amplasat\u0103 \u00een afara zonei de impermeabilizare a suprafe\u0163ei, \u015fi \u00een nici un caz pe sub rigolele de colectare a apei pluviale \u015fi nici pe sub drumurile de acces.
\n Separatorul de condens
\n Vaporii de apa ce se formeaz\u0103 \u00een gazul generat din corpul depozitului sunt numi\u021bi condens, ace\u0219tia dator\u00e2ndu-se diferen\u021bei de temperatura dintre corpul de depozit \u0219i spa\u021biul din exterior.
\n Acest echipament capteaz\u0103 \u0219i separ\u0103 condensul de gazul de depozit. Cantitatea de condens format se calculeaz\u0103 prin r\u0103cirea apei de la 55\u00b0C la 20\u00b0C, aceasta reprezent\u00e2nd circa 100 de mililitri de condens la un metru cub de gaz din depozit.
\n Separatorul se monteaz\u0103 la conductele de eliminare a gazului \u00een punctul cel mai jos pentru a face posibila colectarea vaporilor de apa. Acest sistem precum \u0219i instala\u021biile de leg\u0103tura cu alte componente sunt confec\u021bionate din materiale care au o rezistente foarte mare la coroziune. Condensul colectat este evacuat printr-un sistem de tip sifon, intr-un rezervor care trebuie sa fie tot timpul plin, pentru a evita p\u0103trunderea aerului \u00een conductele de gaz.
\n Evacuarea condensului este ideala atunci c\u00e2nd se poate face prin c\u0103dere liber\u0103 direct \u00een separator, dar aceasta este posibil\u0103 doar \u00een cazul \u00een care construc\u021bia depozitului permite.
\n Fig. 5.8. \u2013 Separator de Condens
\n (Voicu Gh. 2016 )
\n 6. Concluzii
\n Gazul de depozit generat \u00een urma descompunerii de\u0219eurilor municipale trebuie colectat \u015fi tratat \u00eentr-un mod care s\u0103 conduc\u0103 la diminuarea efectelor negative pe care acesta le poate avea asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i la reducerea poten\u021bialului de periculozitate al componentelor principale metan (pericol de explozie) \u0219i dioxid de carbon (pericol de sufocare).
\n Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia existent\u0103 la nivelul Rom\u00e2niei, unde depozitarea s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 a avea \u00een vedere colectarea selectiv\u0103, iar timpul de depunere pentru unele depozite se ridic\u0103 la peste 30 de ani, consider\u0103m c\u0103 aceste depozite se constituie \u00eentr-un poten\u0163ial care poate fi valorificat. Aceast\u0103 situa\u0163ie se suprapune cu prevederile stabilite \u00een cadrul tratatului de aderare la Uniunea European\u0103 \u00een care sunt prev\u0103zute termene de conformare cu Gazul de depozit generat \u00een urma descompunerii de\u015feurilor municipale, acesta trebuie colectat \u015fi tratat \u00eentr-un mod care s\u0103 conduc\u0103 la diminuarea efectelor negative pe care acesta le poate avea asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor \u015fi la reducerea poten\u0163ialului de periculozitate al componentelor principale metan (pericol de explozie) \u015fi dioxid de carbon (pericol de sufocare). Tratarea gazului se face \u00een func\u0163ie de tehnica de captare utilizat\u0103 \u2013 activ\u0103 sau pasiv\u0103.
\n Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea de\u0219eurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiec\u0103rei faze de eliminare a de\u0219eurilor \u00een mediu.
\n Respectarea acestor masuri trebuie sa fac\u0103 obiectul activit\u0103\u021bii de monitoring a factorilor de mediu afecta\u021bi de prezen\u021ba de\u0219eurilor.
\n Colectarea \u0219i utilizarea gazului de depozit vine \u0219i \u00een \u00eent\u00e2mpinarea sc\u0103derii consumului de resurse naturale ce sunt folosite \u00een diverse industrii \u0219i \u00een producerea energiei. Acest gaz poate \u00eenlocui gazele naturale \u00een unele situa\u021bii, dar se cunoa\u0219te c\u0103 acest gaz de depozit nu are capacitatea de ardere at\u00e2t de ridicat\u0103 precum gazele naturale, iar de aceea, \u00een momentul de fa\u021b\u0103, utilizarea acestuia este limitat\u0103.
\n Bibliografie:
\n 1. Tutunaru T., Producerea biogazului \u015fi valorificarea lui \u00een scopuri energetice. Meridian Ingineresc, 2009.
\n 2. Voicu Gh., Ingineria depozit\u0103rii ecologice a de\u015feurilor solide, Editura Politehnic\u0103 Press, Bucure\u015fti, 2016.
\n 3. Voicu Gh., Ingineria depozit\u0103rii ecologice a de\u015feurilor solide, Note de curs, Universitatea Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti.
\n 4. *** Landfill Gas Control \u2013 Guidance on the landfill gas control requirements of the Landfill Directive, http:\/\/ec.europa.eu\/environment\/waste\/landfill\/pdf\/guidance%20on%20landfill%20gas.pdf
\n 5. *** Patrick Walsh and Philip O\u2019Leary, Lesson 7: Preparing Landfill Designs & Specifications, http:\/\/www.waste360.com\/mag\/waste_preparing_landfill_designs
\n 6. *** NORMATIV TEHNIC \u2013 26 noiembrie 2004 \u2013 Privind depozitarea de\u015feurilor, MINISTERUL MEDIULUI \u015eI GOSPOD\u0102RIRII APELOR http:\/\/legislatie.just.ro\/Public\/FormaPrintabila\/00000G2KQL36LCYI42P2BWFVJZV42MKK
\n 7. *** United States Environmental Protection Agency, Landfill Gas Energy Data Project
\n https:\/\/www.epa.gov\/lmop\/landfill-gas-energy-project-data
\n 8. 9.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1. Introducere Depozitele de de\u0219euri se num\u0103r\u0103 printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact \u0219i risc pentru mediu \u0219i s\u0103n\u0103tate public\u0103. Principalele forme de impact \u0219i risc determinate de depozitele de de\u0219euri or\u0103\u0219ene\u0219ti \u0219i industriale, a\u0219a cum acestea sunt percepute Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-436985","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/436985","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=436985"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/436985\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=436985"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=436985"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=436985"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}