Psihologia sus\u0163ine faptul c\u0103 dispozi\u0163ia este starea bazal\u0103, timic\u0103, de fond, fundalul pe care pot apare diverse tulbur\u0103ri. Pe acest fundal pot apare \u015fi tulbur\u0103ri afective, reac\u0163ii emo\u0163ionale intense, unde una dintre cele mai des int\u00e2lnite este depresia. Termenul de depresie cunoa\u015fte mai multe accep\u0163iuni:-o reducere a activit\u0103\u0163ii bioelectrice cerebrale;
\n -inhibi\u0163ie pulsional\u0103 global\u0103;
\n -inhibi\u0163ie intelectual\u0103;
\n -inhibi\u0163ie comportamental\u0103;
\n -atitudine farmacodinamic\u0103 a unor substan\u0163e (neuroleptice).
\n Din punct de vedere al psihopatologiei, depresia ca \u015fi alte concepte (con\u015ftiin\u0163a, de exemplu) este mai greu de definit, aceasta put\u00e2nd fi mai u\u015for de descris, \u00eentruc\u00e2t no\u0163iunea de depresie exprim\u0103 st\u0103ri timice extrem de variabile sub aspectul intensit\u0103\u0163ii, complexit\u0103\u0163ii manifest\u0103rilor. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca fiin\u0163a uman\u0103 s\u0103 fie \u00eenv\u0103luit\u0103 de triste\u0163e, c\u00e2nd existen\u0163a-i precar\u0103 este pres\u0103rat\u0103 cu evenimente nefericite sau c\u00e2nd exist\u0103 o discrepan\u0163\u0103 prea mare \u00eentre cum \u00ee\u015fi dore\u015fte via\u0163a \u015fi cum este aceasta. C\u00e2nd \u00eens\u0103 triste\u0163ea dureaz\u0103 mult timp \u015fi este dispropor\u0163ionat de mare fa\u0163\u0103 de presupusul eveniment precipitant, sau nu poate fi legat\u0103 de nici o cauz\u0103 decelabil\u0103, modific\u00e2nd profund via\u0163a individului, ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei st\u0103ri emo\u0163ionale patologice, denumit\u0103 \u00een general \u2013 depresie.
\n Vorbim \u00een acest caz despre un sentiment, un sindrom \u015fi o boal\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care, contrar triste\u0163ii obi\u015fnuite, genereaz\u0103 profunde alter\u0103ri psihologice \u015fi somatice. Depresia implic\u0103 o devia\u0163ie de la tr\u0103irea normal\u0103 a unor emo\u0163ii, inclusiv a triste\u0163ii. Tr\u0103irile afective, oscila\u0163iile normale, motivate ale timiei sunt supuse legii polarit\u0103\u0163ii; pornind de starea de echilibru, care semnific\u0103 tr\u0103irea eutimic\u0103 (de confort afectiv), unele modific\u0103ri din mediu sau din structura personalit\u0103\u0163ii individului, tind s\u0103 schimbe echilibrul anterior, amplific\u00e2nd tr\u0103irea cu deplasare spre un pol sau altul, determin\u00e2nd \u2013 distimia (Predescu).
\n Depresia este, prin urmare, o polarizare ideoafectiv\u0103 hipertimic\u0103 \u00een sens negativ, cu deplasarea integral\u0103 a personalit\u0103\u0163ii spre tr\u0103irea unei dureri morale. Prevalen\u0163a \u00een continu\u0103 cre\u015ftere (OMS estima ca num\u0103rul persoanelor suferinde a crescut cu 18% in ultima decad\u0103) pare a fi justificat\u0103 de diagnosticarea mai precoce \u015fi mai precis\u0103, de cre\u015fterea duratei medii de via\u0163\u0103, care face ca indivizii s\u0103 fie mai susceptibili s\u0103 contracteze o boal\u0103 afectiv\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii, precum \u015fi de ritmul accelerat al vie\u0163ii moderne, generator al unui continuu \u201cstres\u201d, ceea ce face ca \u00een cazul persoanelor sensibile, emotive, conflictele \u015fi insatisfac\u0163iile s\u0103 se traduc\u0103 \u00een plan psihopatologic \u00een st\u0103ri depresive.
\n Condi\u0163ia pluridimensional\u0103 a depresiei impune, \u00een vederea unei cunoa\u015fteri adecvate, o explorare complex\u0103: somatic\u0103, psihologic\u0103 \u015fi psihodinamic\u0103 \u015fi deci social\u0103, acestea constituind \u00een acela\u015fi timp criterii ale unei sistematici c\u00e2t mai corecte.
\n 1.1.2. SCURT ISTORIC
\n Depresia este cea mai frecvent\u0103 stare psihic\u0103 patologic\u0103. Se pare c\u0103 o persoan\u0103 din zece prezint\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103 de dou\u0103 sau chiar de trei ori \u00een existen\u0163a sa, tulbur\u0103ri timice sau mintale de tip depresiv destul de grave pentru a necesita o psihoterapie de sus\u0163inere. Depresia, ca nici o alt\u0103 boal\u0103 psihiatric\u0103, sau boal\u0103 \u00een general, are o descriere istoric\u0103. Diferite personaje ale miturilor antice sau protagoni\u015fti ai scrierilor biblice sunt descrise ca av\u00e2nd simptome, care ast\u0103zi ar putea fi considerate ca tipice pentru depresie.
\n Prima descriere obiectiv\u0103 a depresiei a fost f\u0103cut\u0103 de Hippocrates, care a denumit-o \u201cmelancolia\u201d, \u00een inten\u0163ia de a atrage aten\u0163ia asupra excesului de bil\u0103 neagr\u0103 \u00een constitu\u0163ia bolnavului. Importan\u0163a acestor observa\u0163ii \u2013 nota Zilboorg \u00een 1944 (citat de Arieti, 1979) \u2013 const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ele demonstraz\u0103 c\u0103 simptomele bolii afective au r\u0103mas acelea\u015fi de 25 de secole \u00een ciuda schimb\u0103rii perpetue a opticii etiologice \u015fi terapeutice.
\n De\u015fi Hippocrates are prioritatea primei descrieri, Aretaeus din Cappadocia face cea mai complet\u0103 \u015fi remarcabil de modern\u0103 descriere a depresiei \u00een al doilea secol al erei noastre. El propune ipoteza c\u0103 boala ar fi cauzat\u0103 de factori psihologici, nefiind legat\u0103 de bil\u0103, flegm\u0103 sau alte umori. Devans\u00e2nd cu 17 secole sistemul lui Kraepelin, Aretaeus asocieaz\u0103 mania cu depresia, ca p\u0103r\u0163i ale aceleia\u015fi boli \u00een unele cazuri.
\n Face chiar un prognostic mai exact dec\u00e2t Kraepelin, not\u00e2nd c\u0103 boala reapare \u00een ciuda remisiunilor \u015fi c\u0103 revenirea dup\u0103 un episod acut nu asigur\u0103 vindecarea, apreciind totodat\u0103 semnifica\u0163ia rela\u0163iilor interpersonale \u00een geneza, evolu\u0163ia \u015fi remisiunea depresiei. In ciuda unor at\u00e2t de ad\u00e2nci r\u0103d\u0103cini temporale, depresia capteaz\u0103 tot mai intens aten\u0163ia \u00een clinica patologic\u0103 \u00een ultima perioad\u0103, gra\u0163ie r\u0103sp\u00e2ndirii mari \u00een popula\u0163ie, \u00een grade variabile de intensitate, de la u\u015foare perturb\u0103ri p\u00e2n\u0103 la forme severe de suferin\u0163\u0103.
\n 1.1.3. CLASIFICAREA DEPRESIILOR
\n Nu exist\u0103 un acord general asupra celei mai bune metode de clasificare a tulbur\u0103rilor depresive. S-au \u00eencercat trei mari c\u0103i de clasificare bazate pe: etiologie, simptome \u015fi evolu\u0163ie. \u00cen final, s-a sugerat c\u0103, pentru scopuri clinice, a clasifica tulbur\u0103rile depresive este de mai pu\u0163in folos dec\u00e2t a le descrie sistematic \u015fi se propune o schem\u0103 descriptiv\u0103.
\n Clasific\u0103ri bazate pe etiologie
\n Conform acestei scheme, tulbur\u0103rile depresive pot fi clasificate \u00een dou\u0103 grupe: endogene \u015fi reactive, acestea din urm\u0103 mai rar denumite exogene. \u00cen tulbur\u0103rile endogene, simptomele sunt cauzate de factori din interiorul individului \u015fi sunt independente de factorii exteriori. \u00cen tulbur\u0103rile reactive simptomele constituie r\u0103spunsuri la factori stresori externi. Distinc\u0163ia \u00eentre cauzele endogene \u015fi reactive este nesatisfac\u0103toare, deoarece stabile\u015fte categorii care nu se exclud reciproc, ci se \u00eentrep\u0103trund.
\n Din acest motiv, distinc\u0163ia endogen reactiv s-a considerat a fi de pu\u0163in folos \u00een clasificare de c\u0103tre mul\u0163i clinicieni de renume. Ast\u0103zi majoritatea psihiatrilor sunt de acord c\u0103 este far\u0103 sens s\u0103 \u00eencerce \u00eemp\u0103r\u0163irea sindroamelor depresive exclusiv \u00een cele dou\u0103 categorii. \u00cen c\u0103utarea \u00een\u0163elegerii etiologiei cazurilor individuale, trebuie c\u00e2nt\u0103rite cu grij\u0103 contribu\u0163iile relative at\u00e2t a factorilor endogeni c\u00e2t \u015fi a celor reactivi.
\n Distinc\u0163ia depresie primar\u0103 \u015fi secundar\u0103, care se bazeaz\u0103 de asemenea pe etiologie, a fost introdus\u0103 \u00een principal pentru scopuri de cercetare. Inten\u0163ia a fost aceea de a exclude acele cazuri de depresie care ar fi putut fi cauzate de o alt\u0103 boal\u0103. S-a \u00eencercat ca aceast\u0103 excludere s\u0103 se fac\u0103 prin aplicarea termenului de secundar tuturor cazurilor cu un istoric de boli psihiatrice non afective anterioare (ca schizofrenia sau nevroza anxioas\u0103) sau de alcoolism, anumite boli somatice sau consum al anumitor medicamente.
\n La \u00eenceput, s-a sugerat c\u0103 tulbur\u0103rile depresive primare \u015fi secundare ar putea diferi ca prognostic \u015fi r\u0103spuns la tratament. Nu a fost g\u0103sit\u0103 nicio astfel de diferen\u0163\u0103 la fel cum nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 conving\u0103toare pentru o deosebire \u00eentre cele dou\u0103 tipuri \u00een privin\u0163a pattern-urilor simptomatice.
\n Clasificarea bazat\u0103 pe simptome \u015fi intensitate
\n Tulburarea depresiv\u0103 a personalit\u0103\u0163ii
\n Aceast\u0103 tulburare \u00ee\u015fi afl\u0103 sorgintea la \u00eenceputul secolului nostru, \u00een studiile lui Kraepelin (1921), care vorbe\u015fte de o depresie de fundal pe care ar putea ap\u0103rea episoade depresive sau maniacale. La r\u00e2ndul s\u0103u, Kretschmer (1924), descrie temperamentul depresiv ca form\u0103 atenuat\u0103 a depresiei. Cel care contureaz\u0103 tabloul clinic al tulbur\u0103rii depresive de personalitate este \u00eens\u0103 Kurt Schneider (1950). EI descrie ace\u015fti oameni ca lini\u015fti\u0163i, serio\u015fi, sceptici, cu sim\u0163ul datoriei, incapabili de a se relaxa, de a se bucura, cu un anumit grad de anxietate \u015fi nesiguran\u0163\u0103. Dac\u0103 Kraepelin \u015fi Kretschmer apropie depresia de fundal de bolile dispozi\u0163iei, Schneider vede \u00een aceast\u0103 depresie constant\u0103, subclinic\u0103, o tulburare de personalitate. \u00cen plus, el consider\u0103 c\u0103 tulburarea depresiv\u0103 a personalit\u0103\u0163ii are mai puternice corela\u0163ii cu alte tulbur\u0103ri de personalitate sau cu personalitatea normal\u0103 dec\u00e2t cu bolile dispozi\u0163iei. \u00cen mod discursiv, aceast\u0103 tulburare este definit\u0103 printr-un \u201cpattern pervaziv de triste\u0163e \u015fi pesimism, de autocriticism, stim\u0103 de sine redus\u0103, pasivitate \u015fi expresie inhibat\u0103 de agresivit\u0103\u0163i\u201d.
\n Din perspectiva general\u0103 \u015fi sintetic\u0103, aceast\u0103 tulburare este caracterizat\u0103 printr-un pattern pervaziv de cogni\u0163ii \u015fi comportamente depresive care apar la \u00eenceputul vie\u0163ii adulte \u015fi se manifest\u0103 \u00eentr-o varietate de contexte \u2026 care au la baz\u0103 un sentiment persistent de descurajare, lips\u0103 de bucurie \u015fi nefericire. (D.S.M. IV, 1994, p.732).
\n Tulburarea depresiv\u0103 a personalit\u0103\u0163ii prezint\u0103 urm\u0103toarele tr\u0103s\u0103turi psihologice \u015fi psihopatologice :
\n \u2022 Incapacitatea individului de a tr\u0103i satisfac\u0163ia, realizarea, succesul, refuz\u00e2ndu-\u015fi bucuria \u015fi chiar relaxarea.
\n \u2022 Con\u015ftincios, responsabil, disciplinat, exigent cu sine, chiar intrasigent, se autoanalizeaz\u0103 cu severitate, se culpabilizeaz\u0103.
\n \u2022 Proiec\u0163ie a rigorilor autoimpuse, a autoexigen\u0163ei asupra celorlal\u0163i.
\n \u2022 Judec\u0103tori exigen\u0163i, uneori necru\u0163\u0103tori ai comportamentului \u015fi activit\u0103\u0163ii celorlal\u0163i, c\u0103rora le aplic\u0103 acelea\u015fi riguroase standarde.
\n \u2022 Tendin\u0163a de analiza selectiv\u0103 \u015fi riguroas\u0103 a ne\u00eemplinirilor \u015fi e\u015fecurilor celorlal\u0163i \u015fi minimalizarea sau scotomizarea succeselor acestora.
\n \u2022 Grija excesiv\u0103 \u015fi continu\u0103 asupra existen\u0163ei \u015fi activit\u0103\u0163ii tr\u0103it\u0103 sub spectrul imprevizibil al riscului \u015fi e\u015fecului.
\n \u2022 Tr\u0103irea prezentului sub aura \u00eendoielii \u015fi scepticismului, \u00een pofida indiciilor \u015fi constat\u0103rilor contrare.
\n \u2022 Anticip\u0103ri \u015fi expecta\u0163ii negative asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii ulterioare a evenimentelor.
\n \u2022 Stim\u0103 de sine redus\u0103 \u015fi o mare disponibilitate pentru autoculpabilizare \u015fi autoblamare.
\n \u2022 Sentimente de inadecvare \u015fi tr\u0103irea unei st\u0103ri cronice de siderare a dispozi\u0163iei \u015fi voli\u0163iei.
\n \u2022 Tendin\u0163a de a suferi \u00een t\u0103cere, cu momente de catarsis afectiv, desf\u0103\u015furat cu discre\u0163ie, \u00een solitudine.
\n \u2022 Tendin\u0163a spre indecizie, dificult\u0103\u0163i \u00een deliberare \u015fi teama de dezaprobare.
\n \u2022 Autocritici, derogativi, \u015fi denigratori ai activit\u0103\u0163ii \u015fi persoanei lor.
\n \u2022 Lini\u015fti\u0163i, introverti\u0163i, pesimi\u015fti, non aservi\u0163i.
\n Depresiile nevrotice
\n Anumite simptome sunt adesea mult mai intense \u00een tulbur\u0103rile depresive u\u015foare dec\u00e2t \u00een cele severe. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00een intensitatea simptomelor a condus la sugerarea ideii c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 forme distincte de tulburare depresiv\u0103, nevrotic\u0103 \u015fi psihotic\u0103. Ne-am putea a\u015ftepta ca tulbur\u0103rile depresive u\u015foare s\u0103 se prezinte cu simptome similare celor din tulbur\u0103rile depresive deja descrise dar cu intensitate mai mic\u0103. Uneori este a\u015fa, subiectul pl\u00e2ng\u00e2ndu-se de dispozi\u0163ia sc\u0103zut\u0103, de pierderea energiei \u015fi a pl\u0103cerii precum \u015fi de somn insuficient. Totu\u015fi \u00een tulburarea depresiv\u0103 u\u015foar\u0103 exist\u0103 frecvent alte simptome mai rar \u00eent\u00e2lnite \u00een tulbur\u0103rile severe.
\n Aceste simptome pot fi \u00een mare caracterizate ca \u201cnevrotice\u201d \u015fi ele includ anxietate, fobii, simptome obsesive \u015fi, mai rar, simptome isterice.
\n De\u015fi anxietatea poate fi un simptom \u00eent\u00e2lnit \u00een toate gradele de tulburare depresiv\u0103, ea poate fi la fel de sever\u0103 \u00een tulbur\u0103rile u\u015foare ca \u015fi \u00een cele severe. Aceast\u0103 constatare a sugerat multora c\u0103 aceste tulbur\u0103ri depresive u\u015foare nu sunt doar o varianta minor\u0103 a cazurilor moderate \u015fi severe, ci un sindrom separat.
\n Datorit\u0103 naturii simptomelor ad\u0103ugate, acest sindrom a fost denumit depresie nevrotic\u0103. Tulbur\u0103rile depresive u\u015foare sunt caracterizate prin simptome care erau de a\u015fteptat, ca dispozi\u0163ia sc\u0103zut\u0103, lipsa energiei \u015fi a interesului, iritabilitatea. Perturbarea somnului exist\u0103, dar nu trezirea prea devreme diminea\u0163a, care este at\u00e2t de caracteristic\u0103 tulbur\u0103rilor depresive mai severe. \u00cen schimb, exist\u0103 mai frecvent dificultate \u00een adormire \u015fi treziri repetate, urmate de obicei de o perioad\u0103 de somn la sf\u00e2r\u015fitul nop\u0163ii.
\n Aspectele \u201cbiologice\u201d (apetit sc\u0103zut, pierderea \u00een greutate, sc\u0103derea libidoului) nu sunt de obicei \u00eent\u0103lnite. Cu toate c\u0103 dispozi\u0163ia poate varia \u00een timpul zilei, ea este de obicei mai proast\u0103 seara dec\u00e2t diminea\u0163a. Subiectul poate s\u0103 nu par\u0103 \u00een mod evident deprimat dup\u0103 aspectul exterior sau lent \u00een mi\u015fc\u0103ri. Nu s-au constatat idei delirante sau halucina\u0163ii. Multe din aceste tulbur\u0103ri depresive u\u015foare sunt de scurt\u0103 durat\u0103, \u00eencep\u00e2nd \u00eentr-o perioad\u0103 de necazuri personale \u015fi domolindu-se c\u00e2nd sor\u0163ii se schimb\u0103, sau o dat\u0103 cu adaptarea la noua situa\u0163ie. Totu\u015fi, unele cazuri persist\u0103 timp de luni sau ani, provoc\u00e2nd o suferin\u0163\u0103 considerabil\u0103, chiar dac\u0103 simptomele nu cresc \u00een intensitate.
\n Depresiile psihotice
\n \u00cen sensul s\u0103u ini\u0163ial, termenul \u201cpsihotic\u201d semnific\u0103 o tulburare \u00een care exist\u0103 dovada pierderii contactului cu realitatea, de obicei sub forma halucina\u0163iilor \u015fi a ideilor delirante. Totu\u015fi, \u00een literatura de specialitate, termenul a fost folosit \u015fi \u00een cazurile cu a\u015fa numite simptome biologice, anume trezirea foarte devreme diminea\u0163a, pierderea \u00een greutate, sc\u0103derea apetitului, afectarea libidoului \u015fi varia\u0163ia diurn\u0103.
\n Pe l\u00e2ng\u0103 caracteristicile generale ale tulbur\u0103rii depresive, \u00een depresia psihotic\u0103 apar anumite tr\u0103s\u0103turi distinctive sub forma ideilor delirante \u015fi a halucina\u0163iilor. Ideile delirante ale tulbur\u0103rii depresive severe con\u0163in acelea\u015fi teme ca \u015fi g\u00e2ndirea nedelirant\u0103 din tulbur\u0103rile depresive moderate. Aceste teme sunt: inutilitatea, vinov\u0103\u0163ia, s\u0103n\u0103tatea proast\u0103 \u015fi, mai rar, s\u0103r\u0103cia. Astfel un subiect cu idee delirant\u0103 de vinov\u0103\u0163ie poate crede c\u0103 o fapt\u0103 incorect\u0103 oarecare, cum ar evitarea pl\u0103\u0163ii unei taxe, va fi descoperit\u0103, iar el va fi pedepsit sever \u015fi umilit. Este foarte probabil ca el s\u0103 cread\u0103 c\u0103 o astfel de pedeaps\u0103 este binemeritat\u0103. Un subiect cu o idee delirant\u0103 de s\u0103r\u0103cire poate crede \u00een mod gre\u015fit c\u0103 \u015fi-a pierdut toat\u0103 averea \u00eentr-o afacere. Pot de asemenea s\u0103 apar\u0103 idei delirante de persecu\u0163ie.
\n Subiectul poate crede c\u0103 al\u0163i oameni discut\u0103 despre el \u00een mod nefavorabil sau c\u0103 vor s\u0103 se r\u0103zbune pe el. C\u00e2nd ideile delirante de persecu\u0163ie fac parte dintr-un sindrom depresiv, \u00een mod tipic subiectul accept\u0103 presupusa persecu\u0163ie ca pe ceva \u00eendreptat de el \u00eensu\u015fi asupra sa, \u00een viziunea sa el este cel care, \u00een ultima instan\u0163a, trebuie p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eenvinuit \u015fi acuzat.
\n Tulbur\u0103rile de percep\u0163ie pot fi, de asemenea, \u00eent\u00e2lnite \u00een tulbur\u0103rile depresive severe. Uneori, acestea nu corespund halucina\u0163iilor \u201cadev\u0103rate\u201d, ci sunt pseudo-halucina\u0163ii. \u00eentr-un mic num\u0103r de cazuri, apar halucina\u0163ii bine definite; ele sunt de obicei auditive \u015fi iau forma vocilor ce adreseaz\u0103 cuvinte \u015fi fraze repetate subiectului.
\n Vocile par s\u0103 confirme ideile sale de lips\u0103 de valoare sau fac comentarii batjocoritoare ori \u00eel gr\u0103besc sa-\u015fi ia via\u0163a. Pu\u0163ini subiec\u0163i pot avea halucina\u0163ii vizuale, uneori sub forma unor scene de moarte \u015fi distrugere.
\n Tulbur\u0103rile unipolare \u015fi bipolare
\n Kraepelin s-a orientat dup\u0103 evolu\u0163ia bolii atunci c\u00e2nd a pus laolalt\u0103 mania \u015fi depresia ca o unic\u0103 entitate. El a constatat c\u0103 evolu\u0163ia era \u00een mod esen\u0163ial aceea\u015fi, fie c\u0103 tulburarea era maniacal\u0103, fie c\u0103 era depresiv\u0103, a\u015fa c\u0103 le-a comprimat intr-o singur\u0103 categorie nosografic\u0103, psihoza maniaco-depresiv\u0103. Acest punct de vedere a fost larg acceptat p\u00e2n\u0103 \u00een 1962, c\u00e2nd Leonhard \u015fi colab. au sugerat o \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00een trei puncte : subiec\u0163ii care au avut numai tulburare depresiv\u0103 (depresia unipolar\u0103), cei care au avut numai manie (mania unipolar\u0103) \u015fi cei care au avut at\u00e2t tulburare depresiv\u0103 c\u00e2t \u015fi manie (bipolari). Ast\u0103zi, practica uzual\u0103 este de a nu folosi termenul de manie unipolar\u0103, ci de a include toate cazurile de manie \u00een grupul bipolar, pe temeiul c\u0103 aproape to\u0163i subiec\u0163ii care au avut manie vor prezenta p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi o tulburare depresiv\u0103. In sprijinul distinc\u0163iei tulbur\u0103rii unipolare \u015fi bipolare, Leonhard a descris diferen\u0163ele de ereditate \u015fi personalitate \u00eentre cele dou\u0103 grupe. Oricum, este \u00een general acceptat c\u0103 cele dou\u0103 grupe nu difer\u0103 nici \u00een privin\u0163a simptomelor, c\u00e2nd este vorba de depresie, nici a responsivit\u0103\u0163ii la tratament.
\n Tulbur\u0103ri afective sezoniere
\n Unii pacien\u0163i dezvolt\u0103 \u00een mod repetat o tulburare depresiv\u0103 \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului. \u00cen unele cazuri aceast\u0103 regularitate concord\u0103 cu suprasolicitarea \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a anului, fie \u00een activitatea profesional\u0103, fie \u00een alte domenii ale vie\u0163ii sale. In alte cazuri nu exista o astfel de cauz\u0103 \u015fi atunci s-a sugerat c\u0103 ele sunt legate \u00eentr-un anume fel de anotimpuri, de exemplu modificarea lungimii zilei. De\u015fi aceste tulbur\u0103ri afective sunt caracterizate \u00een principal de perioada \u00een care apar, unele simptome devin mai frecvente dec\u00e2t \u00een alte tulbur\u0103ri afective. De pild\u0103 hipersomnia \u015fi cre\u015fterea apetitului, mai ales pentru dulciuri.
\n Depresia de involu\u0163ie
\n \u00cen trecut, tulbur\u0103rile depresive cu debut la v\u00e2rsta de mijloc erau considerate un grup separat, caracterizat prin agita\u0163ie \u015fi simptome hipocondriace. S-a sugerat c\u0103 ele ar putea avea o etiologie distinct\u0103, cum ar fi involu\u0163ia glandelor sexuale, sau un anumit tip de leg\u0103tur\u0103 cu schizofrenia. Astfel, printre rudele subiec\u0163ilor cu a\u015fa numita depresie de involu\u0163ie, frecven\u0163a tulbur\u0103rilor afective este crescut\u0103, dar nu exist\u0103 un exces al tulbur\u0103rilor de involu\u0163ie, tulbur\u0103rile cu debut timpuriu fiind la fel de frecvente. \u00cen mod similar, rata schizofreniei la rude nu este crescut\u0103.
\n 1.1.4. TR\u0102S\u0102TURI PSIHOLOGICE \u015eI PSIHOPATOLOGICE
\n Elementele definitorii ale sindromului depresiv sunt:
\n \u2022 dispozi\u0163ia depresiv\u0103;
\n \u2022 lentoarea ritmului ideativ (bradipsihie);
\n \u2022 hipoactivitate (bradikinezie).
\n Aspectul exterior al subiectului este caracteristic, \u00eembr\u0103c\u0103mintea \u015fi \u0163inuta pot fi neglijate. Tr\u0103s\u0103turile fe\u0163ei se caracterizeaz\u0103 prin cobor\u00e2rea comisurilor bucale \u015fi printr-o cut\u0103 vertical\u0103 \u00eentre spr\u0103ncene, \u00een mijlocul frun\u0163ii. Frecven\u0163a clipitului poate fi sc\u0103zut\u0103. Umerii sunt apleca\u0163i, iar capul \u00eenclinat \u00eenainte, astfel direc\u0163ia privirii este \u00een jos. Gesturile sunt reduse. Unii subiec\u0163i p\u0103strez\u0103 un z\u0103mbet exterior, \u00een ciuda sentimentelor ad\u00e2nci de depresie. Lentoarea psihomotorie este frecvent\u0103, de\u015fi unii subiec\u0163i sunt mai degrab\u0103 agita\u0163i dec\u00e2t len\u0163i. Subiectul merge \u015fi \u00eendepline\u015fte ac\u0163iunile cu \u00eencetineal\u0103.
\n Lentoarea g\u00e2ndirii se reflecta \u00een vorbirea subiectului; exist\u0103 o lung\u0103 \u00eent\u00e2rziere \u00eenainte de a r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri, iar pauzele \u00een conversa\u0163ie pot fi at\u00e2t de lungi, \u00eenc\u00e2t devin de nesuportat pentru o persoan\u0103 nedepresiv\u0103. Dispozi\u0163ia subiectului este caracterizat\u0103 prin suferin\u0163\u0103, nefericire. Aceast\u0103 dispozi\u0163ie nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte substan\u0163ial \u00een \u00eemprejur\u0103ri \u00een care sentimentele obi\u015fnuite de triste\u0163e s-ar alina \u2013 de exemplu \u00eentr-o companie pl\u0103cut\u0103 sau dup\u0103 aflarea unor vesti bune. Mai mult, dispozi\u0163ia poate fi tr\u0103it\u0103 diferit fa\u0163\u0103 de triste\u0163ea obi\u015fnuit\u0103. Subiec\u0163ii vorbesc uneori despre un nor negru care p\u0103trunde \u00een toate activit\u0103\u0163ile psihice. Unii subiec\u0163i pot ascunde aceast\u0103 modificare a dispozi\u0163iei fa\u0163\u0103 de al\u0163i oameni, cel pu\u0163in pentru scurte perioade.
\n Anxietatea este de asemenea frecvent\u0103, de\u015fi nu invariabil \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een tulburarea moderat sever\u0103. Un alt simptom comun este iritabilitatea, care const\u0103 \u00een tendin\u0163a de a r\u0103spunde cu o sup\u0103rare exagerat\u0103 la solicit\u0103ri \u015fi frustr\u0103ri minore.
\n Agita\u0163ia este o stare de nelini\u015fte, neast\u00e2mp\u0103r, tr\u0103it\u0103 de subiect ca imposibilitatea de a se relaxa \u015fi v\u0103zut\u0103 de un observator exterior ca o activitate ne\u00eencetat\u0103. C\u00e2nd este u\u015foar\u0103, subiectul este v\u0103zut fr\u0103m\u00e2nt\u00e2ndu-\u015fi degetele \u015fi mi\u015fc\u00e2ndu-\u015fi ne\u00eencetat picioarele; c\u00e2nd este sever\u0103, el nu poate sta a\u015fezat prea mult timp, ci umbl\u0103 dintr-un loc \u00een altul.
\n Lipsa interesului \u015fi a pl\u0103cerii este frecvent\u0103, de\u015fi nu \u00eentotdeauna relatat\u0103 \u00een mod spontan de c\u0103tre subiect. Acesta nu arat\u0103 entuziasm pentru activit\u0103\u0163i \u015fi hobby-uri care, \u00een mod normal, l-ar fi bucurat. El nu mai simte nici un chef de a tr\u0103i \u015fi nici o pl\u0103cere \u00een lucrurile cotidiene. Adesea, evit\u0103 contactele sociale. Energia redus\u0103 este caracteristic\u0103. Subiectul se simte inert, prive\u015fte totul ca pe o povar\u0103 \u015fi nu i\u015fi duce la bun sf\u00e2r\u015fit \u00eendatoririle. Lesne de \u00een\u0163eles, mul\u0163i subiec\u0163i atribuie aceast\u0103 lips\u0103 de energie unei boli somatice.
\n Este important un grup de simptome numite adesea biologice. Acestea includ perturbarea somnului, varia\u0163ia diurn\u0103 a dispozi\u0163iei, pierderea apetitului, sc\u0103derea \u00een greutate, constipa\u0163ia, pierderea libidoului \u015fi, la femei, amenoreea. Aceste simptome sunt frecvente, dar nu invariabil \u00eent\u00e2lnite \u00een tulbur\u0103rile depresive de intensitate moderat\u0103. Perturbarea somnului \u00een tulbur\u0103rile depresive este de mai multe feluri.
\n Cea mai caracteristic\u0103 este trezirea mult prea devreme diminea\u0163a, dar apar de asemenea, \u00eent\u00e2rzierea adormirii \u015fi trezirea \u00een timpul nop\u0163ii. Trezirea prea devreme diminea\u0163a apare cu dou\u0103 sau trei ore \u00eenainte de ora obi\u015fnuit\u0103 a subiectului; el nu mai adoarme \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00eentins \u00een pat sim\u0163indu-se neref\u0103cut, neodihnit \u015fi adesea nelini\u015ftit \u015fi agitat. El se g\u00e2nde\u015fte cu pesimism la ziua care urmeaz\u0103, analizeaz\u0103 e\u015fecurile \u015fi ne\u00eemplinirile trecute \u015fi mediteaz\u0103 posomor\u00e2t asupra viitorului. Trebuie ar\u0103tat c\u0103 unii subiec\u0163i depresivi mai degrab\u0103 dorm excesiv dec\u00e2t se trezesc devreme, dar \u015fi ace\u015ftia afirm\u0103 c\u0103 se trezesc neref\u0103cu\u0163i. \u00cen tulbur\u0103rile depresive, pierderea \u00een greutate pare adesea mai mare dec\u00e2t s-ar putea aprecia numai dup\u0103 lipsa apetitului. La unii subiec\u0163i perturb\u0103rile privind aportul alimentar \u015fi greutatea sunt \u00een exces \u2013 ei m\u0103n\u00e2nc\u0103 mai mult \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een greutate; de obicei se pare c\u0103 hrana aduce o u\u015furare trec\u0103toare sentimentelor lor de suferin\u0163\u0103.
\n Ideile depresive sunt simptome importante, care pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een trei grupe. Prima grup\u0103 se refer\u0103 la prezent. Subiectul vede partea nefericit\u0103 a fiec\u0103rui eveniment; el crede c\u0103 \u00een tot ceea ce face are numai e\u015fecuri \u015fi c\u0103 ceilal\u0163i \u00eel privesc ca pe un ratat, el nu mai are \u00eencredere \u00een sine \u015fi consider\u0103 orice succes ca pe un noroc al soartei la care el nu are acces.
\n A doua grup\u0103 de idei se refer\u0103 la viitor. Subiectul se a\u015fteapt\u0103 la tot ce poate fi mai r\u0103u. El \u00eentrevede e\u015fecuri \u00een munc\u0103, ruinarea veniturilor, nenorociri pentru familie \u015fi o inevitabil\u0103 deteriorare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sale. Aceste idei de disperare \u015fi dejn\u0103dejde sunt frecvent \u00eenso\u0163ite de ideea c\u0103 via\u0163a nu mai are nici o valoare \u015fi c\u0103 moartea ar sosi ca o binevenit\u0103 eliberare. Aceste preocup\u0103ri sumbre pot progresa spre idei \u015fi planuri de suicid.
\n A treia grup\u0103 de idei se refer\u0103 la trecut. Ele iau adesea forma sentimentului lipsit de ra\u0163iune, de vin\u0103 \u015fi autoacuzare pentru motive minore. De obicei, aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri p\u0103reau s\u0103 se fi \u015fters de ani de zile din mintea subiectului, dar c\u00e2nd acesta devine depresiv, ele \u00eei revin ca un \u015fuvoi \u00een memorie, \u00eenso\u0163ite de sentimente intense.
\n Preocup\u0103ri de acest fel sugereaz\u0103 cu pregnan\u0163\u0103 tulburarea depresiv\u0103. Unii subiec\u0163i au sentimente de culpabilitate f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu vreun eveniment deosebit. Alte amintiri sunt focalizate pe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nefericite; subiectul \u00ee\u015fi aduce aminte de ocazii \u00een care era trist, a avut e\u015fecuri, \u015fansele sale erau \u00een declin. Aceste amintiri \u00eentunecate devin din ce \u00een ce mai frecvente pe m\u0103sur\u0103 ce depresia se ad\u00e2nce\u015fte.
\n Simptomele fizice sunt frecvente \u00een tulbur\u0103rile depresive. Ele \u00eembrac\u0103 numeroase forme, dar constipa\u0163ia \u015fi discomfortul dureros localizat oriunde \u00een corp sunt cu totul particulare. Acuzele privind orice boal\u0103 somatic\u0103 preexistent\u0103, cresc de obicei iar preocup\u0103rile hipocondriace devin obi\u015fnuite. C\u00e2teva simptome psihice pot ap\u0103rea ca parte a unei tulbur\u0103ri depresive, iar uneori unul dintre ele domin\u0103 tabloul clinic. Acestea includ depersonalizarea, simptome obsesive, fobii \u015fi simptome isterice ca fuga sau paralizia unui membru. Acuze de sl\u0103bire a memoriei sunt de asemenea frecvente. Ele rezult\u0103 din slaba concentrare, iar dac\u0103 subiectul este \u00eencurajat s\u0103 fac\u0103 un efort special, i se poate ar\u0103ta c\u0103 re\u0163inerea \u015fi reproducerea nu sunt afectate. Uneori totu\u015fi aparenta deteriorare a memoriei este at\u00e2t de sever\u0103, \u00eenc\u00e2t aspectul clinic seam\u0103n\u0103 cu cel al demen\u0163ei.
\n 1.1.5. TEORII PRIVIND ETIOLOGIA DEPRESIEI
\n Teoria cognitiv\u0103
\n Abordarea cognitivist\u0103 a psihopatologiei a condus la elaborarea mai multor teorii (Weckowicz, 1984). Dintre acestea, unele pun accent \u00een special pe tulbur\u0103rile sau distorsiunile structurii cognitive \u015fi se se intereseaz\u0103 mai ales de \u201cintr\u0103rile\u201d informa\u0163ionale (input). Este cazul a ceea ce am putea considera a fi precursoarele teoriilor cognitive actuale : teoria \u201cconstructelor personale\u201d ale lui Kelly (1955) \u015fi cadrul teoretic ce fundamenteaz\u0103 terapia rela\u0163ional-emotiv\u0103 a lui Ellis (1962). \u00cen acela\u015fi grup se situeaz\u0103 teoria cognitiv\u0103 privind depresia formulat\u0103 de Aaron T. Beck (1967, 1976, 1994), autor ale c\u0103rui contribu\u0163ii la dezvoltarea psihopatologiei cognitiviste sunt fundamentale.
\n O a doua grupare reune\u015fte teoriile preocupate \u00een special de strategiile comportamentale ineficace, deci de \u201cie\u015firile\u201d comportamentale (output). Printre acestea, cea mai cunoscut\u0103 este teoria depresiei ca neajutorare dob\u00e2ndit\u0103, elaborat\u0103 de Martin Seligman (1974, 1975) denumit\u0103 \u00een prezent teoria disper\u0103rii a lui Abramson, Seligman \u015fi Teasdale (1978). Dou\u0103 dintre teoriile cognitiviste explic\u0103 apari\u0163ia depresiei : teoria lui Beck (1967) \u015fi teoria elaborat\u0103 de Abramson \u015fi colab. (1978).
\n Dac\u0103 Peterson \u015fi Seligman (1984) considerau c\u0103 studiile disponibile demonstreaz\u0103 validitatea teoriilor cognitiviste ale depresiei, al\u0163i autori cum ar fi Coyone \u015fi Gotlib (1983) ajung la concluzia contrar\u0103.
\n Constat\u00e2nd acest dezacord, Abramson si colab. (1988) consider\u0103 c\u0103 nu este posibil\u0103 evaluarea validit\u0103\u0163ii teoriilor cognitiviste asupra depresiei pe baza studiilor realizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Conform acestor autori, strategiile de cercetare utilizate nu permit testarea \u00eentr-o manier\u0103 adecvat\u0103 a postulatelor de baz\u0103 ale celor dou\u0103 teorii men\u0163ionate, nu evalueaz\u0103 toate tipurile de rela\u0163ii cauzale pe care aceste teorii le implic\u0103 \u015fi nu \u0163in cont de eterogenitatea tulbur\u0103rilor depresive. Din toate aceste motive ei propun o clarificare \u015fi reformulare, iar \u00een unele cazuri chiar o modificare a postulatelor de baz\u0103 ale celor dou\u0103 teorii cognitiviste ale depresiei.
\n Analiza lui Abramson \u015fi a colaboratorilor s\u0103i se bazeaz\u0103 pe o serie de preciz\u0103ri terminologice privind no\u0163iunea de cauz\u0103. \u00centr-un prim moment ace\u015ftia definesc, \u00een func\u0163ie de rela\u0163iile lor cu apari\u0163ia simptomelor, trei tipuri de cauze: necesare, suficiente \u015fi contributive.
\n -cauza necesar\u0103 \u2013 factor etiologic ce trebuie s\u0103 fie prezent pentru ca simptomele s\u0103 apar\u0103;
\n -cauza suficient\u0103 \u2013 factor a c\u0103rui prezen\u0163\u0103 garanteaz\u0103 apari\u0163ia simptomelor;
\n -cauza contributiv\u0103 \u2013 factor etiologic ce m\u0103re\u015fte probabilitatea apari\u0163iei simptomelor, dar nu este nici necesar\u0103 \u015fi nici suficient\u0103 pentru apari\u0163ia lor.
\n Cauzele pot fi astfel diferen\u0163iate \u015fi \u00een func\u0163ie de rela\u0163ia lor secven\u0163ial\u0103 cu apari\u0163ia simptomelor (Abramson si colab. 1988). Daca ne vom referi la un lan\u0163 etiologic sau la o secven\u0163\u0103 de evenimente ce culmineaz\u0103 cu apari\u0163ia unui ansamblu de simptome, atunci anumite cauze pot ac\u0163iona spre sf\u00e2r\u015fitul lan\u0163ului, aproape de momentul apari\u0163iei simptomelor (cauze proximale), \u00een timp ce altele pot ac\u0163iona la cel\u0103lalt cap\u0103t al lan\u0163ului, la mare distan\u0163\u0103 de apari\u0163ia simptomelor (cauze distale).
\n Teoria lui Beck
\n Aceast\u0103 teorie poate fi schematizat\u0103 sub forma unui lan\u0163 cauzal secven\u0163ial care merge de la cauze contributive distale la cauze contributive proximale \u015fi conduce la cauza suficienta proximal\u0103 a depresiei.
\n \u00cen teoria lui Beck, cauzele contributive distale sunt diateza cognitiv\u0103 \u015fi stresul produs de evenimentele negative din via\u0163\u0103. Conform lui Beck (1967), exist\u0103 o dispozi\u0163ie care face ca anumite persoane s\u0103 aib\u0103 tendin\u0163a de a prezenta mai frecvent dec\u00e2t altele distorsiuni cognitive negative cu privire la sine, la lume \u015fi viitor.
\n \u00cen teoria lui Beck, diateza cognitiv\u0103 este constituit\u0103 de ceea ce el nume\u015fte o schem\u0103, definit\u0103 ca fiind o reprezentare organizat\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor anterioare care orienteaz\u0103 tratarea informa\u0163iei actuale. Schema se constituie pornind de la informa\u0163ii culese \u00een decursul experien\u0163elor trecute. Stocat\u0103 \u00een memorie pe termen lung, schema func\u0163ioneaz\u0103 \u00een mod automat. Schema depresogen\u0103 are un con\u0163inut negativ care face referin\u0163\u0103 la no\u0163iuni cum ar fi pierderea, e\u015fecul, inadecvarea etc.
\n Ea selec\u0163ioneaz\u0103, filtreaz\u0103 \u015fi interpretez\u0103 informa\u0163ia, d\u00e2nd un sens depresiv evenimentelor tr\u0103ite de subiect. Activat\u0103 de stresul provocat de evenimentele negative ale vie\u0163ii, schema depresogen\u0103 conduce la distorsiuni cognitive ale informa\u0163iei primite de subiect. Distorsiunile cognitive (cauze contributive proximale) sunt considerate drept produse relativ automate ale tratamentului informa\u0163iei \u015fi cuprind urm\u0103torele tipuri de erori logice (Beck \u015fi colab. 1979) :
\n -inferen\u0163a arbitrar\u0103 \u2013 extragerea de concluzii far\u0103 dovezi;
\n -abstrac\u0163ia selectiv\u0103 \u2013 subiectul se centreaz\u0103 pe un detaliu \u015fi nu percepe semnifica\u0163ia global\u0103 a situa\u0163iei;
\n -suprageneralizarea \u2013 aplicarea la toate situa\u0163iile posibile a elementelor unei situa\u0163ii izolate;
\n -majorarea \u015fi minimizarea \u2013 atribuirea unei mai mari valori e\u015fecurilor \u015fi evenimentelor negative \u015fi devalorizarea reu\u015fitelor \u015fi situa\u0163iilor pozitive, fericite;
\n -personalizarea \u2013 este prezent\u0103 atunci c\u00e2nd subiectul supraestimeaz\u0103 propriile sale leg\u0103turi cu evenimentele negative, defavorabile;
\n -g\u00e2ndirea absolut\u0103, dihotomic\u0103 \u2013 subiectul se \u00eenchide \u00een alternativa totul sau nimic, f\u0103r\u0103 modulare posibil\u0103 \u00eentre extreme.
\n Dup\u0103 Abramson si colab. (1988), triada cognitiv\u0103 negativ\u0103 ar constitui cauza suficient\u0103 proximal\u0103 \u00een teoria lui Beck. Aceast\u0103 triad\u0103 implic\u0103 un punct de vedere negativ despre sine \u00eensu\u015fi, judec\u0103\u0163i pesimiste referitoare la lumea din jur \u015fi un punct de vedere negativ privind viitorul, \u00een special a\u015fteptarea ca dificult\u0103\u0163ile prezente s\u0103 persiste. Prezen\u0163a triadei cognitive negative este \u00eenso\u0163it\u0103 de apari\u0163ia simptomelor depresive care sunt, conform lui Beck :
\n -auto-reprosul;
\n -culpabilitatea;
\n -dependen\u0163a crescut\u0103, consecin\u0163\u0103 a viziunii negative a subiectului asupra propriei persoane \u015fi a lumii.
\n Teoria lui Abramson, Seligman \u015fi Teasdale
\n Elaborat\u0103 de Abramson \u015fi colab. (1978, 1987, 1988), a doua teorie cognitivist\u0103 privind depresia este denumit\u0103 teoria disper\u0103rii, cunoscut\u0103 anterior sub denumirea de teoria reformulat\u0103 a neajutor\u0103rii si depresiei. Teoria face referin\u0163\u0103 la o secven\u0163\u0103 de cauze ce se determin\u0103 prin cauza proximal\u0103 suficient\u0103 a depresiei: disperarea. Secven\u0163a debuteaz\u0103 printr-o cauz\u0103 contributiv\u0103 distal\u0103, apari\u0163ia evenimentelor de via\u0163\u0103 negative, sau ne-apari\u0163ia evenimentelor de via\u0163\u0103 pozitive. O alt\u0103 cauz\u0103 contributiv\u0103 distal\u0103 este stilul depresogen de atribuire sau diateza privind atribuirea. Este vorba aici de faptul c\u0103 anumite persoane, spre deosebire de altele, manifesta o tendin\u0163a general\u0103 de a atribui elementele negative unor factori interni, stabili \u015fi globali, consider\u00e2nd aceste evenimente drept foarte importante.
\n \u00cen absen\u0163a evenimentelor de viata negative sau \u00een prezen\u0163a celor pozitive, persoanele ce manifest\u0103 acest stil depresogen de atribuire nu prezint\u0103 un risc mai mare dec\u00e2t altele de a dezvolta o patologie depresiv\u0103. Acest aspect al teoriei depresiei este conceptualizat sub denumirea de component\u0103 diatez\u0103-stres. \u00cen \u00eenl\u0103n\u0163uirea cauzal\u0103 descris\u0103 de Abramson \u015fi colab. faptul c\u0103, pe de o parte, subiectul atribuie evenimentele de via\u0163\u0103 negative unor factori stabili \u015fi globali, iar pe de alt\u0103 parte, acord\u0103 o mare importan\u0163\u0103 acestor evenimente, constituie cauza contributiv\u0103 proximal\u0103. In teoria lui Abramson \u015fi colab. cauza suficient\u0103 proximal\u0103 este disperarea, termen ce descrie urm\u0103toarele dou\u0103 elemente centrale:
\n -a\u015ftept\u0103ri negative legate de ob\u0163inerea unor rezultate valorizate;
\n -sentimente de disperare legate de incapacitatea de a modifica probabilitatea de apari\u0163ie a acestor rezultate, nici unul din r\u0103spunsurile din repertoriul subiectului nepermi\u0163\u00e2ndu-i efectuarea unor astfel de modific\u0103ri. Disperarea este cauza proximal\u0103 suficienta, dar nu \u015fi necesar\u0103 a depresiei exist\u00e2nd posibilitatea ca \u015fi al\u0163i factori s\u0103 fie suficien\u0163i pentru a o provoca. Depresia la care se refer\u0103 teoria disper\u0103rii ar fi caracterizat\u0103 de cel pu\u0163in trei simptome majore:
\n -o \u00eent\u00e2rziere a apari\u0163iei r\u0103spunsurilor voluntare (simptom motiva\u0163ional);
\n -dificultatea \u00eent\u00e2mpinat\u0103 de subiect \u00een a realiza c\u0103 r\u0103spunsurile sale pot avea un efect asupra acestor rezultate negative, rezultate aflate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu disperarea sa (simptom cognitiv)
\n -triste\u0163e (simptom emo\u0163ional).
\n \u00cen cadrul teoriei lui Abramson si colab. este inclus \u015fi un al patrulea simptom, sc\u0103derea stimei de sine, constatat\u0103 atunci c\u00e2nd subiec\u0163ii se a\u015fteapt\u0103 ca alte persoane s\u0103 ob\u0163in\u0103 rezultate importante pe care ei nu pot spera s\u0103 le ating\u0103, adic\u0103- atunci c\u00e2nd ei fac atribuiri interne, stabile \u015fi globale pentru rezultatele lor negative. Alte simptome pot, de asemenea, s\u0103 caracterizeze acest tip de depresie: ideile suicidare \u015fi tentativele de suicid sau lipsa de energie, apatia, \u00eent\u00e2rzierea psihomotorie, simptome ce constituie expresia unei sc\u0103deri importante a motiva\u0163iei de a oferi r\u0103spunsuri voluntare. In ciuda unor diferen\u0163e importante, cele dou\u0103 teorii cognitiviste ale depresiei prezint\u0103 \u015fi asem\u0103n\u0103ri care \u00eei fac pe Abramson \u015fi colab. (1988) s\u0103 conceptualizeze aceste teorii drept modele cognitive diatez\u0103-stres ale depresiei.
\n Teoria psihanalitic\u0103
\n Aceast\u0103 teorie a depresiei a \u00eenceput cu un articol al lui Abraham din 1911 \u015fi a fost dezvoltat\u0103 de Freud \u00een 1917 \u00eentr-un articol numit Doliul \u015fi melancolia. Freud a atras aten\u0163ia asupra asem\u0103n\u0103rii dintre fenomenele legate de doliu \u015fi simptomele tulbur\u0103rilor depresive \u015fi a sugerat c\u0103 \u015fi cauzele lor ar putea fi similare. Este important de subliniat c\u0103 Freud nu a presupus c\u0103 toate tulbur\u0103rile depresive severe au \u00een mod necesar aceea\u015fi cauz\u0103. Astfel, el a comentat c\u0103 unele tulbur\u0103ri sugereaz\u0103 afec\u0163iuni mai degrab\u0103 somatice dec\u00e2t psihogene \u015fi a ar\u0103tat c\u0103 ideile sale trebuiau aplicate numai acelora a c\u0103ror natur\u0103 psihogen\u0103 era indiscutabil\u0103 (1917, p.243). Freud a sugerat ca \u00eentocmai cum doliul rezult\u0103 prin pierderea prin moarte, la fel melancolia rezult\u0103 din pierderi de alt fel. Cum era evident c\u0103 nu orice pacient depresiv a suferit o pierdere actual\u0103, a fost necesar s\u0103 se postuleze o pierdere a \u201cunei anumite abstrac\u0163iuni\u201d sau reprezent\u0103ri interne sau, \u00een termenii lui Freud, pierderea unui \u201cobiect\u201d. Freud a subliniat c\u0103 pacien\u0163ii depresivi par adesea autocritici \u015fi a considerat c\u0103 aceast\u0103 autoacuzare era \u00een realitate o acuz\u0103 deghizat\u0103 a altcuiva pentru care pacientul \u201csim\u0163ea afec\u0163iune\u201d. Cu alte cuvinte, se consider\u0103 c\u0103 depresia apare atunci c\u00e2nd sentimentele de dragoste \u015fi ostilitatea sunt prezente \u00een acela\u015fi timp, \u00een termeni psihanalitici, c\u00e2nd se poate vorbi de ambivalen\u0163\u0103.
\n C\u00e2nd un \u201cobiect\u201d iubit este pierdut, pacientul pare disperat; \u00een acela\u015fi timp, toate sentimentele ostile legate de acest \u201cobiect\u201d sunt redirec\u0163ionate \u00eempotriva pacientului \u00eensu\u015fi, ca autorepro\u015f. Al\u0103turi de aceste mecanisme de reac\u0163ie, Freud a a\u015fezat \u00een continuare factorii predispozan\u0163i. El a considerat c\u0103 pacientul depresiv regreseaz\u0103 intr-un stadiu timpuriu de dezvoltare, stadiul oral, \u00een care sentimentele sadice sunt foarte puternice.
\n Melanie Klein (1934) a dezvoltat aceast\u0103 idee suger\u00e2nd c\u0103 sugarul trebuie s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u00eencrederea c\u0103, dac\u0103 mama \u00eel p\u0103r\u0103se\u015fte, ea se va \u00eentoarce chiar \u015fi atunci c\u00e2nd el este sup\u0103rat. Acest stadiu de \u00eenv\u0103\u0163are propus a fost numit \u201cpozi\u0163ia depresiv\u0103\u201d. Klein a sugerat c\u0103 dac\u0103 acest stadiu nu este dep\u0103\u015fit cu succes, copilul va fi mai susceptibil s\u0103 dezvolte depresie \u00een via\u0163a adult\u0103. Teoria kleinian\u0103 a dispozi\u0163iei depresive se situeaz\u0103 pe linia lucr\u0103rilor lui Freud Doliul \u015fi melancolia (1915) \u015fi Abraham, Schi\u0163a unei istorii a dezvolt\u0103rii libidoului bazat\u0103 pe psihanaliza tulbur\u0103rilor psihice.
\n Ace\u015fti autori au pus pe primul plan \u00een depresia melancolic\u0103, no\u0163iunile de pierdere a obiectului iubit \u015fi de introiec\u0163ie, c\u0103ut\u00e2nd pentru acestea puncte de fixa\u0163ie \u00een dezvoltarea psihosexual\u0103 \u015fi subliniind, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eenrudirea existent\u0103 intre depresie \u015fi procesele normale, cum ar fi doliul. Caracterul original cel mai important al aportului kleinian const\u0103 \u00een descrierea unei faze a dezvolt\u0103rii infantile ca prezent\u00e2nd o profund\u0103 analogie cu tabloul clinic al depresiei.
\n No\u0163iunea de pozi\u0163ie depresiv\u0103 este introdus\u0103 de M.Klein \u00een 1934 \u00een Contribu\u0163ie la psihogeneza st\u0103rilor maniaco-depresive. \u00eenainte ins\u0103, Melanie Klein atr\u0103sese deja aten\u0163ia asupra frecven\u0163ei simptomelor depresive la copil: La copii \u00eent\u00e2lnim \u00een mod regulat aceast\u0103 oscila\u0163ie \u00eentre exuberan\u0163\u0103 \u015fi epuizare, care este caracteristic\u0103 st\u0103rilor depresive. Aceast\u0103 pozi\u0163ie se instaleaz\u0103 dup\u0103 pozi\u0163ia paranoid\u0103, spre mijlocul primului an. Ea este corelat\u0103 cu o serie de schimb\u0103ri privind, pe de o parte, obiectul \u015fi eul, pe de alt\u0103 parte, pulsiunile. Persoana total\u0103 a mamei poate fi perceput\u0103 ca obiect pulsional \u015fi introiectat\u0103. Aspectele \u201cbun\u201d \u015fi \u201cr\u0103u\u201d nu mai sunt radical repartizate \u00eentre obiecte separate printr-un clivaj, ci raportate la acela\u015fi obiect. Pulsiunile agresive \u015fi libidinale se unesc \u015fi vizeaz\u0103 acela\u015fi obiect, instaur\u00e2nd astfel ambivalen\u0163a \u00een sensul deplin al acestui termen: Iubirea \u015fi ura s-au apropiat mult, iar s\u00e2nul bun \u015fi s\u00e2nul r\u0103u, mama buna \u015fi mama rea, nu mai pot fi \u0163inute at\u00e2t de departe una de alta, ca \u00een stadiul precedent.
\n Corelativ acestor modific\u0103ri, angoasa \u00ee\u015fi schimb\u0103 caracterul : ea vizeaz\u0103 de aici \u00eenainte pierderea obiectului total, interior sau exterior, \u015fi \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte motivul \u00een sadismul infantil. At\u00e2ta timp c\u00e2t predomin\u0103 pozi\u0163ia depresiv\u0103, rela\u0163ia cu mama \u00eencepe s\u0103 nu mai fie exclusiv\u0103, copilul intr\u00e2nd \u00een ceea ce M.Klein a numit stadiile precoce ale complexului Oedip: libidoul \u015fi angoasa depresiv\u0103 sunt deviate intr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de la mam\u0103, iar acest proces de distribuire stimuleaz\u0103 rela\u0163iile de obiect \u015fi diminueaz\u0103 de asemenea intensitatea sentimentelor depresive. A\u015fadar, dep\u0103\u015firea cu succes de c\u0103tre copil a acestui stadiu va face ca adultul corespunz\u0103tor s\u0103 fie mai pu\u0163in susceptibil de a dezvolta o patologie depresiv\u0103.
\n Importante modific\u0103ri ulterioare ale teoriei lui Freud au fost f\u0103cute de Bibling (1953) \u015fi Jacobson (1953). Ace\u015ftia au sugerat c\u0103 pierderea stimei de sine este de importan\u0163\u0103 fundamental\u0103 \u00een tulbur\u0103rile depresive. Ei au ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 stima de sine depinde nu numai de experien\u0163ele din stadiul oral, ci \u015fi din e\u015fecuri din stadiile ulterioare de dezvoltare. Totu\u015fi, de\u015fi stima de sine sc\u0103zut\u0103 face f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 parte din sindromul st\u0103rilor depresive, nu exist\u0103 o dovad\u0103 clar\u0103 asupra frecven\u0163ei ei \u00eenainte de a \u00eencepe boala. Dup\u0103 cum nu s-a ar\u0103tat c\u0103 sc\u0103derea autostimei este mai frecvent\u0103 la indivizi care, ulterior, dezvolt\u0103 tulbur\u0103ri depresive, fa\u0163\u0103 de cei care nu dezvolt\u0103 astfel de tulbur\u0103ri.
\n Teorii biochimice
\n Ipoteza monoaminic\u0103
\n Aceast\u0103 ipotez\u0103 porne\u015fte de la supozi\u0163ia c\u0103 tulburarea depresiv\u0103 se datoreaz\u0103 unei anomalii a unui sistem neurotransmi\u021b\u0103tor monoaminic intr-una sau mai multe regiuni din creier. In forma sa ini\u0163ial\u0103, ipoteza sugera existen\u0163a unei modific\u0103ri \u00een cantitatea de monoamine furnizat\u0103; elabor\u0103ri mai recente postuleaz\u0103 existen\u0163a unor alter\u0103ri ale receptorilor, ca \u015fi ale concentra\u0163iilor aminelor. Trei transmi\u0163\u0103tori monoaminici au fost implica\u0163i: 5-hidroxitriptamina (5-HT), noradrenalina \u015fi dopamina. Ipoteza a fost verificat\u0103 observ\u00e2ndu-se trei tipuri de fenomene:
\n -metabolismul neurotransmi\u0163\u0103torilor la pacien\u0163ii cu tulbur\u0103ri afective;
\n -efectele precursorilor \u015fi antagoni\u015ftilor aminici asuprea indicilor m\u0103surabili ai func\u0163iei monoaminice;
\n -Propriet\u0103\u0163ile farmacologice ale medicamentelor antidepresive.
\n S-a c\u0103utat s\u0103 se ob\u0163in\u0103 m\u0103rturii indirecte asupra func\u0163iei 5-HT \u00een creierul pacien\u0163ilor depresivi prin examinarea lichidului cefalorahidian (LCR). Probele dovedesc concentra\u0163ii reduse de acid 5-hidroxiindolacetic (5-HIAA), principalul metabolit al 5-HT format \u00een creier.
\n O interpretare simpl\u0103 a acestor constat\u0103ri ar fi c\u0103 func\u0163ia 5-HT cerebral\u0103 este de asemenea redus\u0103. Exist\u0103, totu\u015fi, c\u00e2teva dificult\u0103\u0163i legate de o astfel de interpretare. \u00een primul r\u00e2nd, c\u00e2nd LCR este ob\u0163inut prin punc\u0163ie lombar\u0103 nu este sigur ce propor\u0163ie de metaboli\u0163i 5-HT \u00ee\u015fi au originea mai degrab\u0103 \u00een creier dec\u00e2t \u00een m\u0103duva spin\u0103rii, \u00een al doilea r\u00e2nd, concentra\u0163iile modificate pot reflecta pur \u015fi simplu alternan\u0163e \u00een transportul metaboli\u0163ilor \u00een afara LCR. Interpretarea pare mai dificil\u0103 datorit\u0103 observa\u0163iei conform c\u0103reia concentra\u0163ii joase sau normale au fost g\u0103site \u00een manie, unde ar fi fost de a\u015fteptat concentra\u0163ii crescute, pe temeiul c\u0103 mania reprezint\u0103 opusul depresiei.
\n O dificultate \u00een plus pentru ipoteza ini\u0163ial\u0103: concentra\u0163iile sc\u0103zute ale 5-HIAA persist\u0103 dup\u0103 remisiunea clinic\u0103. Aceast\u0103 constatare ar putea ar\u0103ta c\u0103 func\u0163ia sc\u0103zut\u0103 a 5-HT este o \u201ctr\u0103s\u0103tur\u0103\u201d prezent\u0103 la indivizi predispu\u015fi s\u0103 dezvolte tulbur\u0103ri depresive \u015fi nu doar o \u201csitua\u0163ie\u201d g\u0103sit\u0103 numai \u00een timpul episoadelor de boal\u0103.
\n M\u0103surarea 5-HT a fost f\u0103cut\u0103 \u015fi \u00een creierul pacien\u0163ilor depresivi deceda\u0163i, de obicei, prin suicid. De\u015fi este un test mai direct al ipotezei monoaminice, rezultatul este greu de interpretat din dou\u0103 motive, \u00een primul r\u00e2nd, modific\u0103rile ar putea ap\u0103rea dup\u0103 moarte. In al doilea r\u00e2nd, modific\u0103rile puteau s\u0103 se produc\u0103 \u00eenainte de moarte, dar cauzate de al\u0163i factori dec\u00e2t tulburarea depresiv\u0103; de exemplu, de anorexie sau de medicamente folosite \u00een tratament sau luate \u00een scop suicidar. Trebuie s\u0103 se conchid\u0103 c\u0103 probele pentru ipoteza 5-HT sunt fragmentare \u015fi contradictorii.
\n Rezultatele studiilor privind metabolitul noradrenalinei 3-metoxi 4-hidroxi-feniletilen glicol (MHPG) \u00een LCR al pacien\u0163ilor depresivi sunt contradictorii, dar exist\u0103 presupunerea c\u0103 acest metabolit este sc\u0103zut. In creierul celor deceda\u0163i, m\u0103sur\u0103torile nu au relevat o anomalie semnificativ\u0103 a concentra\u0163iei noradrenalinei.
\n Sunt pu\u0163ine dovezi pentru o anomalie a func\u0163iei dopaminergice \u00een tulburarea depresiv\u0103. Principalul metabolit al dopaminei, acidul homovanilic (HVA), nu s-a ar\u0103tat a fi semnificativ sc\u0103zut \u00een LCR \u015fi nu s-au comunicat modific\u0103ri semnificative ale concentra\u0163iilor dopaminei \u00een creierul pacien\u0163ilor depresivi, post-mortem. A\u015fadar, ipotezele monoaminice depresive se bazeaz\u0103 pe o simplificare a fenomenelor de la nivelul sinapselor din sistemul nervos central.
\n Anomalii endocrine
\n Aceste anomalii sunt importante \u00een etiologie din trei motiv :
\n -unele tulbur\u0103ri ale func\u0163iei endocrine sunt urmate de tulbur\u0103ri depresive mai frecvent dec\u00e2t ar fi de a\u015fteptat, suger\u00e2nd o rela\u0163ie cauzal\u0103;
\n -anomaliile endocrine din depresie sugereaz\u0103 existen\u0163a unei tulbur\u0103ri ai centrilor hipotalamici ce controleaz\u0103 sistemul endocrin;
\n -modific\u0103rile endocrine sunt reglate de mecanismele hipotalamice, care, r\u00e2nd pe<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Psihologia sus\u0163ine faptul c\u0103 dispozi\u0163ia este starea bazal\u0103, timic\u0103, de fond, fundalul pe care pot apare diverse tulbur\u0103ri. Pe acest fundal pot apare \u015fi tulbur\u0103ri afective, reac\u0163ii emo\u0163ionale intense, unde una dintre cele mai des int\u00e2lnite este depresia. Termenul de Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-436971","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/436971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=436971"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/436971\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=436971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=436971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=436971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}