CL\u0102DIRI DE \u00ceNV\u0102\u021a\u0102M\u00c2NT
\n I.1 Evolu\u021bia cl\u0103dirilor \u0219colare
\n \u00centr-o tradi\u0163ional\u0103 ierarhie a arhitecturii, cele dou\u0103 categorii fundamentale \u2013 utilitatea \u015fi estetica \u2013 \u015fi-au disputat dintotdeauna \u00eent\u00e2ietatea.
\n Arhitectura \u015fcolilor este unul din acele cazuri \u00een care ele stau \u00eentr-un fragil echilibru. \u00cen ciuda pragmatismului acestui program, o evolu\u0163ie a cl\u0103dirilor \u015fcolare pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ne prezint\u0103 o diversitate destul de mare de solu\u0163ii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt implicate \u015fi op\u0163iuni subiective de natur\u0103 estetic\u0103.
\n \u00cen paralel \u00eens\u0103, ele se datoreaz\u0103 determinan\u0163ilor func\u0163ionali specifici, cum ar fi:
\n 1) raportul dintre comunitate \u015fi educa\u0163ie;
\n 2) condi\u0163iile care determin\u0103 anumite sisteme educative \u015fi motivele de schimbare a lor;
\n 3) concep\u0163ia asupra dezvolt\u0103rii individualit\u0103\u0163ii umane;
\n 4) condi\u0163ion\u0103ri de natur\u0103 geografic\u0103.
\n Dac\u0103 sistemul educativ oficial depinde de orientarea politic\u0103, evident \u015fi arhitectura \u015fcolilor le corespunde. Totu\u015fi, este de remarcat c\u0103 aproape \u00een toate timpurile a existat o comand\u0103 pentru educa\u0163ia de mas\u0103 \u015fi o tendin\u0163\u0103 c\u0103tre o educa\u0163ie de clas\u0103, conform\u0103 cu interesele fiec\u0103rui grup social.
\n I.2 \u0218colile \u00een tradi\u0163ia modern\u0103 \u2013 secolul al XIX-lea
\n Cl\u0103dirile \u015fcolare din secolul al XIX-lea erau caracterizate de rigiditate, sobrietate, ordinea cazon\u0103, inflexibilitatea principiilor didactice erau reflectate pe deplin de clasele fruste, coridoarele reci \u015fi fa\u0163adele severe ale cl\u0103dirii.
\n Cel care a revolu\u0163ionat prin g\u00e2ndirea lui aceast\u0103 pedagogia \u015fcolar\u0103 a fost elve\u0163ianul Pestalozzi.
\n \u00cen Anglia secolului al XIX-lea, forma specific\u0103 a \u015fcolilor era esen\u0163ialmente p\u0103trat\u0103, cu hol central de distribu\u0163ie acoperit, \u00een general iluminat pe sus.
\n \u015ei \u00een Europa central\u0103 era preferat\u0103 tot varianta pe plan central, av\u00e2nd \u00een centru o curte interioar\u0103. Ambele versiuni sugereaz\u0103 fie palatul renascentist, fie modelul acestora, \u015fi anume vilele romane cu atrium, de asemenea \u015fi ambian\u0163a m\u0103n\u0103stireasc\u0103. Mai toate erau menite s\u0103 inspire elevilor respect \u015fi team\u0103 de autoritate, dar cu dorin\u0163a de a le oferi o arhitectur\u0103 validat\u0103 \u00een timp ca frumoas\u0103. La noi, acest model a fost preluat de Ion Mincu la \u015ecoala Central\u0103 de Fete.
\n Pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului s-a purtat \u015fi o alta solu\u0163ie de plan, \u015fi anume cel compact \u2013 o varianta \u201eacademic\u0103\u201d. Simetria riguroas\u0103 \u015fi dispunerea claselor de-a lungul unui coridor convenea, desigur, \u015fi sub raportul sistemelor constructive utilizate atunci.
\n \u015ecolile de tip \u201epopular\u201d, cum ar fi Colfe Grammar School din Lewisham din 1891, au constituit modele, fiind potrivit a fi adaptate \u015fi la viitoarele structuri pe cadre din arhitectura func\u0163ionalist\u0103. Principala func\u0163iune \u2013 holul central \u2013 este sal\u0103 comun\u0103 cu scen\u0103, luminat\u0103 pe deasupra, de-a lungul laturilor lungi. Structura aceasta aproape bazilical\u0103 a putut fi adaptat\u0103 \u015fi ea mai t\u00e2rziu la sistemul constructiv pe sistem \u00een cadre de beton.
\n Ideea determin\u0103rii unui spa\u0163iu flexibil constituie o inova\u0163ie care marcheaz\u0103 un salt calitativ.
\n Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, curentul \u201eigienist\u201d nu putea sa omit\u0103 tocmai programul \u015fcolar. Astfel au fost con\u015ftientizate \u015fi asumate condi\u0163iile optime de studiu, \u00een perioada de dezvoltare fizic\u0103, caracteriologic\u0103 \u015fi intelectual\u0103 a copilului: ventilarea \u015fi \u00eenc\u0103lzirea optim\u0103 a spa\u0163iilor de studiu, buna iluminare natural\u0103 \u015fi artificial\u0103, mobilierul ergonomic, comod \u015fi flexibil, rezolvarea corespunz\u0103toare a grupurilor sanitare \u015fi vestiarelor. Au fost reconsiderate teme ca forma construit\u0103 \u015fi mai ales orientarea s\u0103lilor de studiu. Existau, mai mult dec\u00e2t \u00eenainte, \u00een afara s\u0103lilor de clas\u0103, alte spa\u0163ii specializate, cum ar fi: sala de sport, capela, laboratoare pentru \u015ftiin\u0163e, cluburi, cantin\u0103, c\u0103mine, carcera etc.
\n I.3 \u015ecoala secolului XX
\n Unul dintre primele gesturi petrecute \u00een proiectele de \u015fcoli a fost \u201eexplodarea\u201d planului compact, centralizat, p\u00e2n\u0103 la \u015fcolile pavilionare.
\n \u015ecoala pavilionar\u0103 ad\u0103poste\u015fte grupuri func\u0163ionale \u00een corpuri independente. (Celebr\u0103 este cl\u0103direa Bauhaus a lui Walter Gropius, din anii 20.) De multe ori, pavilioanele sunt legate \u00eentre ele prin portice deschise. \u00cen anii \u201950 \u015fi \u201960, acest tip de plan a fost foarte utilizat.
\n Avantajele acestei scheme func\u0163ionale sunt: posibilitatea unei bune adapt\u0103ri la teren, mai ales \u00een zonele cu relief; o proiectare u\u015foar\u0103; o execu\u0163ie u\u015foar\u0103, elementele fiind repetitive, deci standardizate. Acest sistem a fost la un moment dat abandonat, probabil dat fiind c\u0103 ocupa mult teren \u015fi c\u0103, \u00een \u0163\u0103rile cu ierni adev\u0103rate, transferul copiilor dintr-un corp \u00een altul este inconfortabil.
\n Din aceasta categorie fac parte urm\u0103toarele variante:
\n \u25aa Tipul omogen centralizat, adic\u0103 un campus cu blocuri amplasate regulat, bine organizat.
\n \u25aa Tipul dispersat (explodat), adic\u0103 ansamble cu portice deschise, dispuse liber, pe teren mare, cu distan\u0163e mari \u00eentre pavilioane.
\n \u25aa Campusul \u015fcolar (complexul \u015fcolar) este un parc, cu pavilioane ad\u0103postind \u015fcoli de diferite grade \u015fi func\u0163ii anexe ale \u015fcolilor. Pavilioanele sunt dispuse liber pe teren, f\u0103r\u0103 leg\u0103turi \u00eentre ele. \u00cen general, ansamblul se bazeaz\u0103 pe o anumit\u0103 autonomie func\u0163ional\u0103.
\n \u015ecolile semipavilionare sunt cele precontemporane. Sunt pavilioane cu leg\u0103turi \u00eenchise, articulate \u00een interior. Uneori, succesiunea volumelor poate elimina coridoarele lungi. Datorit\u0103 unor incontestabile avantaje, \u015fcoala semipavilionar\u0103 a dominat \u00eentreaga produc\u0163ie arhitectural\u0103 \u00eentre anii 1947-1949.
\n Avantajele sale sunt: adaptabilitatea la teren \u015fi la cerin\u0163ele func\u0163ionale tot mai complexe, arhitectur\u0103 cald\u0103, agreat\u0103 de c\u0103tre copii, posibilitatea de a \u00eenchide toate articula\u0163iile \u015fi a le \u00eenc\u0103lzi la fel cu celelalte spa\u0163ii, posibilitatea de prefabricare. Ocup\u0103, e drept, teren mult. Exist\u0103 \u015fi aici:
\n \u25aa \u015ecoala de tip dispersat, de fapt tipul pavilionar, dar cu articula\u0163iile spa\u0163ii interioare.
\n \u25aa Tipul cartezian, cu pavilioanele aliniate \u201chippodamic\u201d
\n \u25aa Tipul explodat, cu suite de pavilioane \u00een compozi\u0163ii libere, f\u0103r\u0103 economie de teren
\n \u25aa Tipul organic, ra\u0163ional reprezint\u0103 \u015fcoli cu partiuri \u00eenchegate, cu func\u0163iuni bine distribuite \u015fi organizate, cu circula\u0163ii restr\u00e2nse ca suprafa\u0163\u0103, cu dispozi\u0163ii dinamice, unde volumul general este rezultatul unei cre\u015fteri interioare logice, al unui func\u0163ionalism moderat, \u00eempletit cu forme arhitecturale calde, expresive.
\n \u25aa Tipul supraorganic, este specific arhitecturii modelate ale a lui Hans Scharoun, precum \u015fi volumetriei \u015fi dinamicii arhitecturii eexpresioniste.
\n Ulterior, la cap\u0103tul unei evolu\u0163ii interesante a acestor structuri pavilionare \u015fi semipavilionare, avea s\u0103 se revin\u0103 la structurile compacte \u201emonobloc\u201d, dar la un cu totul alt nivel calitativ, la o concentrare care a f\u0103cut posibil\u0103 flexibilitatea \u015fi, conform unor concep\u0163ii ale anilor postbelici, la o reducere drastic\u0103 a suprafe\u0163elor de circula\u0163ie. Preocuparea prioritar\u0103 era \u00eens\u0103 una de natur\u0103 cantitativ\u0103, ceea ce s-a reflectat negativ asupra esteticii \u015fi atmosferei, \u00een sensul c\u0103 arhitectura \u015fcolilor a devenit una repetitiv\u0103 \u015fi monoton\u0103, rece \u015fi s\u0103rac\u0103 \u00een mijloace de expresie. Dispozi\u0163ia func\u0163ional-volumetric\u0103 ne prezint\u0103 \u00eens\u0103 o serie de realiz\u0103ri remarcabile, datorit\u0103 preocup\u0103rii asupra acestui aspect. \u015ecoala monobloc pe plan compact a fost \u00een \u00eentreaga lume cea mai frecvent\u0103 solu\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een anii\u201970.
\n La \u00eenceputul construirii lor, \u00een secolul al XIX-lea \u00een mod special, \u015fcolile monobloc erau \u00een mod frecvent fie centralizate, fie liniare. Lucrurile se petreceau atunci simplu, at\u00e2t ca destina\u0163ii ale spa\u0163iilor, c\u00e2t \u015fi ca tehnic\u0103 de construc\u0163ie \u015fi sistem pedagogic. \u201e\u015ecoala igienist\u0103\u201d a fost cea care a determinat un salt, mai \u00eent\u00e2i \u00een chestiunea rezolv\u0103rii volumetrice \u015fi a \u00eempins lucrurile c\u0103tre adoptarea formelor \u015fi principiilor moderne. Model\u0103rile arhitecturale se orientau, \u00een esen\u0163\u0103, c\u0103tre deschiderea claselor spre soare \u015fi integrarea construc\u0163iei \u00een zona verde.
\n Dup\u0103 1945, economia general\u0103 a investi\u0163iilor \u015fi a terenurilor, precum \u015fi o oarecare multiplicare \u015fi \u00eentrep\u0103trundere a func\u0163iunilor, a favorizat adoptarea planurilor compacte, func\u0163iunile nemaiput\u00e2nd exista izolat, \u00een aripi cu destina\u0163ii \u201especializate\u201d. \u015ei \u00een Rom\u00e2nia, \u00een perioada de boom a construc\u0163iilor \u015fcolare (anii \u201960 \u015fi \u201970), toate solu\u0163iile erau dirijate \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Acelea\u015fi proiecte tip erau construite peste tot \u00een \u021bar\u0103, cu acelea\u015fi materiale. Principalul motiv pentru care a fost ales acest partiu a fost cel economic \u2013 planuri simple, constructive, u\u015for de industrializat. Majoritatea erau pe plan liniar, mai pu\u0163ine pe plan central.
\n La r\u00e2ndul lor, \u015fcolile monobloc au fost cuprinse \u00een mai multe categorii:
\n \u25aa Tipul monobloc tradi\u0163ional. De aici fac parte rezolv\u0103rile monobloc liniare, compuse din clase dispuse de-a lungul unei circula\u0163ii, de tipul \u201e\u015fcolii academice\u201d, cu rezolv\u0103ri formale fie \u00een dreptunghi, fie \u00een \u201eL\u201d, \u00een \u201eU\u201d etc. Fiind economic\u0103, aceasta a fost solu\u0163ia \u0163\u0103rilor s\u0103race, cu inten\u0163ii de dezvoltare rapid\u0103.
\n \u25aa Tipul monobloc centrat. Planurile sunt compacte, conturul este fie regulat, fie jucat, din necesit\u0103\u0163i de iluminare. La mijloc se afl\u0103 holul central polivalent, circula\u0163ie \u015fi sal\u0103 de festivit\u0103\u0163i totodat\u0103.
\n \u25aa Tipul compact dublu traht, ce dispune unit\u0103\u0163ile educative pe ambele p\u0103r\u0163i ale unei circula\u0163ii.
\n \u25aa Tipul compact stockplan se deosebe\u015fte de tipul anterior, av\u00e2nd specific\u0103 dispozi\u0163ia spa\u0163iilor educative compacte, accept\u00e2nd claustrarea acestora sau iluminarea zenital\u0103.
\n De fapt, ceea ce a determinat modific\u0103ri \u00een structura volumetric\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103 a \u015fcolilor a fost evolu\u0163ia g\u00e2ndirii pedagogice, de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de tip informativ, la unul \u00een care informa\u0163ia s\u0103 fie integrat\u0103 organicist, promov\u00e2nd orientarea individual\u0103 a elevului \u00een lumea ideilor. Solu\u0163iile erau mic\u015forarea num\u0103rului de elevi \u00een clas\u0103 \u015fi realizarea unor lec\u0163ii dinamice, bazate pe experiment. Necesitatea unui proces de educare multilateral, precum \u015fi introducerea \u00een \u015fcoli a unor riguroase reguli de igien\u0103 au continuat politica mai veche igienist\u0103. \u015ecolile erau \u00eenzestrate cu laboratoare, grupuri sanitare rezonabile, spa\u0163ii pentru recrea\u0163ie, muzee \u015fcolare, biblioteci.
\n I.4 Elemente func\u0163ionale \u015fi constructive
\n Func\u0163iunile specifice ce caracterizeaz\u0103 \u015fcoala secolului XX, sunt urm\u0103toarele:
\n A. Cl\u0103direa \u015fcolii, care se \u00eemparte \u00een:
\n 1. Spa\u021bii specifice procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (clase, laboratoare, cabinete, ateliere\u2026).
\n Sala de clas\u0103, fie ea clasic-dreptunghiular\u0103 sau de alte forme, trebuie s\u0103 ofere un ambient pl\u0103cut, s\u0103 permit\u0103 o mobilare variat\u0103 din punct de vedere func\u0163ional, s\u0103 aib\u0103 o bun\u0103 ventila\u0163ie \u015fi iluminare natural\u0103 \u015fi artificial\u0103. Clasele cu forme speciale au fost proiectate din dorin\u0163a de a personaliza spa\u0163iul, de a asigura un cadru intim sau din dorin\u0163a de a ob\u0163ine un volum c\u00e2t mai organic. Formele cele mai utilizate sunt dreptunghiul \u015fi p\u0103tratul. Forma p\u0103trat\u0103 permite o a\u015fezare flexibil\u0103 a mobilierului \u015fi mic\u015foreaz\u0103 distan\u0163a p\u00e2n\u0103 la ultimul loc. Se disting ca posibilit\u0103\u0163i de iluminare a spa\u0163iului dou\u0103 trepte de rezolvare:
\n \u2013 iluminare pe o singur\u0103 parte
\n \u2013 iluminare bilateral\u0103.
\n Concep\u0163ia veche despre iluminatul din st\u00e2nga, presupun\u00e2nd ca to\u0163i elevii scriu cu dreapta, a fost labilizat\u0103, de asemenea aceea conform c\u0103reia elevii stau fix \u00een b\u0103nci \u015fi se uita la profesor \u015fi la tabl\u0103 \u00een exclusivitate. Formele claselor sunt absolut libere, cu ferestre pe oricare din pere\u0163i \u015fi cu luminatoare. Lumina poate intra din orice direc\u0163ie de-a lungul zilei. Acest lucru este mult mai posibil \u00een condi\u0163iile \u015fcolilor construite pe parter.
\n \u00cen general, orientarea sud-est este considerat\u0103 cea mai bun\u0103 pentru \u0163ara noastr\u0103, dar acest lucru nu trebuie absolutizat. Clasele se pot orienta \u015fi pe latura vest, deoarece temperaturile sup\u0103r\u0103toare au loc de obicei \u00een timpul vacan\u0163elor \u015fcolare.
\n Mobilarea claselor se face ast\u0103zi mult mai mobil dec\u00e2t \u00een trecut. Astfel, clasele pot avea mobilier fix \u00een r\u00e2nduri continue, b\u0103nci pentru doi elevi, sau m\u0103su\u0163e individuale. \u00cen general, se urm\u0103re\u015fte posibilitatea de grupare \u00een diferite moduri a elevilor. Din punct de vedere pedagogic, aceast\u0103 din urm\u0103 solu\u0163ie a prins \u00een ultimele decenii mult teren.
\n 2. Func\u0163iuni auxiliare (biblioteca, sala de sport, bazinul de \u00eenot)
\n Biblioteca \u00een \u015fcolile mici nu ridic\u0103 probleme func\u0163ionale deosebite, datorit\u0103 num\u0103rului restr\u00e2ns al volumelor pe care le con\u0163ine, depozitarea f\u0103c\u00e2ndu-se \u00een cadrul s\u0103lilor de lectur\u0103.
\n Biblioteca cap\u0103t\u0103 valori mai importante ca pondere \u00een suprafa\u0163\u0103 \u015fi volum \u00een cadrul construit al \u015fcolii abia \u00een liceu.
\n \u00cen cazul bibliotecilor mai mari, depozitul este separat de sala de lectur\u0103, c\u0103reia trebuie s\u0103 i se asigure o bun\u0103 ventila\u0163ie.
\n 3. \u00cenc\u0103peri ale conducerii \u015fi corpului didactic (director, secretariat, cancelarii, cabinet metodic, cabinet de profesori).
\n Cancelaria va fi g\u00e2ndit\u0103 ca sal\u0103 de consiliu \u015fi spa\u0163iu de odihn\u0103 pentru profesori \u015fi se calculeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul profesorilor.
\n Este preferabil un mobilier de dimensiuni mici, birouri individuale ale profesorilor, care pot fi a\u015fezate \u00een diferite moduri, \u00een func\u0163ie de situa\u0163ii.
\n \u00cen afara de acestea, se mai prev\u0103d, de regul\u0103, pentru profesori, un vestiar, un grup sanitar, o garderob\u0103 pentru vizitatori; se mai poate amenaja un oficiu cu dulap pentru vesel\u0103 \u015fi sp\u0103l\u0103tor.
\n 4. Func\u0163iuni sociale \u015fi culturale (sala de festivit\u0103\u0163i, cantina, cabinet medical).
\n Sala de festivit\u0103\u0163i constituie locul de adunare cu caracter polivalent \u2013 festivit\u0103\u0163i, teatru \u015fcolar, \u00eentruniri ale elevilor. Uneori, un astfel de spa\u0163iu nu a fost cuprins \u00een programul \u015fcolilor, ci au fost utilizate s\u0103lile de sport, sala de mese, curtea \u015fcolii sau spa\u0163iile de circula\u0163ie centrale.
\n 1. Circula\u0163ii orizontale \u015fi verticale (holuri, coridoare, sc\u0103ri)
\n 2. Anexe administrative
\n 3. Vestiare, grupuri sanitare.
\n B. Terenul \u015fcolii
\n Terenul ideal ar trebui s\u0103 aib\u0103 o forma cat mai compact\u0103, o declivitate constant\u0103 \u015fi unic\u0103. El trebuie sa cuprind\u0103 terenuri sportive \u015fi de recrea\u0163ie, spa\u0163ii plantate.
\n Unul dintre parametrii importan\u0163i ce trebuie analiza\u0163i privind terenul este suprafa\u0163a lui. Ea variaz\u0103 de la caz la caz, \u00een func\u0163ie de m\u0103rimea \u015fcolii, regiune, considerente igienice \u015fi pedagogice.
\n Se consider\u0103 c\u0103 terenul \u015fcolii este utilizat atunci c\u00e2nd afar\u0103 sunt \u00eentre 10 \u015fi 20 de grade, adic\u0103 atunci c\u00e2nd nu sunt necesare haine suplimentare pentru a ie\u015fi afar\u0103 la joac\u0103.
\n \u00cen multe \u015fcoli ale tipului de plan dispersat sau pavilionar, clasele mici au fost astfel dispuse pe parter, \u00eenc\u00e2t fiecare putea beneficia de o mica curte de recrea\u0163ie sau studiu \u00een aer liber. Sunt recunoscute avantajele unei astfel de practici. Totu\u015fi, \u00een \u015fcolile de azi astfel de solu\u0163ii sunt rare. Teoriile privind \u00ab\u015fcoala deschis\u0103\u00bb sus\u0163in ideea de colectivitate. Lec\u0163iile \u00een aer liber sunt de cele mai multe ori \u0163inute \u00een muzee \u015fi alte locuri \u00een ora\u015f, cu valoare didactic\u0103.
\n Din terenul \u015fcolii, o parte trebuie plantat\u0103 stabil, parte cu pomi sau copaci, parte cu planta\u0163ii joase. Repartizarea zonei plantate poate fi f\u0103cut\u0103 fie dispersat, fie comasat, \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile naturale sau de m\u0103rimea \u015fcolii. Aceste zone plantate au ca func\u0163iune principal\u0103 protec\u0163ia \u00eempotriva prafului \u015fi zgomotelor. O alt\u0103 func\u0163iune o constituie valoarea ca muzeu natural, prin exemplific\u0103ri f\u0103cute elevilor.
\n Terenul de sport se amplaseaz\u0103 de obicei \u00een apropierea s\u0103lii de gimnastic\u0103, pentru a putea beneficia de instala\u0163iile tehnico-sanitare ale acesteia. M\u0103rimea se calculeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul elevilor \u015fi posibilitatea de teren existent. De regul\u0103, amenaj\u0103rile pentru \u015fcolile generale din Rom\u00e2nia se limiteaz\u0103 la un teren de handbal, care poate fi folosit \u015fi pentru alte jocuri sportive.
\n Extras din standardele rom\u00e2ne\u0219ti pentru \u0219coli pentru terenul \u0219colii
\n M\u0103rimea terenului:
\n \u2013 15-20 mp \/ utilizator (rural);
\n \u2013 10-15 mp\/ utilizator (urban);
\n \u2013 abatere admis\u0103 10%
\n \u00cen cazul prevederii urm\u0103toarelor func\u021biuni, se va asigura suprafa\u021ba suplimentar\u0103:
\n -teren pentru aplica\u021bii practice agricole
\n -curte \u2013 zona administrativ\u0103 cu activit\u0103\u021bi de transport
\n -zona de agrement \u0219i sport \u00een aer liber prev\u0103zut pentru deservirea \u00eentregii localit\u0103\u021bi sau a mai multor institu\u021bii din localitate
\n -zona parcare auto.
\n Zonificare
\n Se vor asigura terenuri de joac\u0103 \u0219i de sport, zone de recreere prev\u0103z\u00e2ndu-se c\u0103ile de acces \u0219i spa\u021biile verzi aferente; 2-3 mp\/utilizator.
\n \u00cen proiectarea tuturor zonelor se va \u021bine cont de necesit\u0103\u021bile copiilor cu deficien\u021be.
\n Pe terenul \u0219colii nu se admite dec\u00e2t cre\u0219terea animalelor \u00een scop didactic pentru exemplificare \u0219i aplica\u021bii practice, ilustrarea cuno\u0219tin\u021belor de biologie \u0219i a elementelor de protec\u021bia mediului.
\n Gradul de ocupare
\n Va fi de maxim 30%, asigur\u00e2ndu-se pentru cl\u0103direa \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt:
\n \u2013 o distan\u021b\u0103 minim\u0103 de 10 m \u00eentre limita terenului \u0219i cl\u0103direa \u0219colii
\n \u2013 o propor\u021bie de \u00bd a interspa\u021biului fa\u021b\u0103 de cel mai apropiat volum construit.
\n Condi\u021bii tehnice de amplasare
\n Num\u0103rul nivelelor va fi de maximum 4 (P + 3 ). Pentru utilizatorii cu deficien\u021be motorii num\u0103rul nivelelor va fi de maximum 2 ( P+1 ) asigur\u00e2ndu-se, \u00een acela\u0219i timp, cu aprobarea prealabil\u0103 a autorit\u0103\u021bilor \u00een drept, pentru rezolvarea st\u0103rilor de necesitate urm\u0103toarele condi\u021bii:
\n \u2022 accesul nestingherit p\u00e2n\u0103 la cl\u0103dire
\n \u2022 circula\u021bia fluent\u0103 \u00een cl\u0103dire
\n \u2022 c\u0103ile de evacuare \u0219i salvare \u00een caz de pericol
\n \u2022 \u00een\u0103l\u021bimea liber\u0103 a s\u0103lilor \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt va fi de min. 3,0 m; cota pardoselii nu poate fi sub cota terenului sistematizat (amenajat)
\n \u2022 \u00een\u0103l\u021bimea celorlalte spa\u021bii conexe \u0219colii se stabile\u0219te conform normelor \u00een vigoare
\n \u2022 raportul dintre aria ferestrelor \u0219i suprafa\u021ba \u00eenc\u0103perii va fi de minimum 1:6, iar \u00een cazul ilumintului prin tavan de minimum 1:10
\n \u2022 folosirea iluminatului prin tavan \u00een exclusivitate se permite numai la \u00eenc\u0103perile cu suprafe\u021be mari (sala polifunc\u021bional\u0103, aula, sala de gimnastic\u0103, ateliere comasate ); \u00een alte \u00eenc\u0103peri \u00een care se dore\u0219te folosirea iluminatului prin tavan este obligatorie asigurarea a 25% din valoarea ilumin\u0103rii prin iluminare lateral\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea parapetului conform normelor \u00een vigoare \u0219i ferestre prevazute cu geamuri transparente
\n \u2022 gabaritul u\u0219ilor de acces va fi de minim 85 cm
\n \u2022 stratul de uzur\u0103 a pardoselii va fi prev\u0103zut din materiale u\u0219or de \u00eentre\u021binut. Se va asigura pardoseala cald\u0103 sau semicald\u0103 acolo unde cerin\u021bele func\u021bionale nu impun altceva
\n \u2022 acolo unde tema de proiectare prevede, \u00eenc\u0103perile vor fi dotate cu dot\u0103ri sanitare (chiuvete, sp\u0103l\u0103toare, sp\u0103l\u0103toare de vase etc.)
\n SALA DE CLAS\u0102 (20-30 elevi pe fiecare sal\u0103 \u0219i schimb)
\n \u2013 Suprafa\u021ba: min. 1.5 mp\/elev
\n SALA DE GRUP\u0102 (10-15 elevi pe sal\u0103 \u0219i schimb)
\n \u2013 Suprafa\u021ba min. 2 mp\/elev;
\n \u2013 \u00cen cazul \u00een care nu se prev\u0103d s\u0103li de grup\u0103, atunci pentru 20 \u2013 25% din suprafa\u021ba s\u0103lilor de clas\u0103 se va realiza posibilitatea compartiment\u0103rii cu pere\u021bi desp\u0103r\u021bitori amovibili fonoizola\u021bi;
\n \u2013 S\u0103lile de clas\u0103 (\u0219i cele de grup\u0103, dac\u0103 exist\u0103) se vor amenaja (mobila \u0219i echipa), dup\u0103 caz, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 corespund\u0103 \u0219i cerin\u021belor de semiinternat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu se prev\u0103d spa\u021bii distincte pentru asigurarea acestei necesit\u0103\u021bi func\u021bionale.
\n ANEXA
\n \u2013 Suprafa\u021ba 2,25 mp\/sal\u0103 de clas\u0103 (min. 10 mp);
\n \u2013 Se vor asigura 2,5 mp\/anex\u0103 pentru desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bii cadrului didactic.
\n DIREC\u021aIUNEA
\n CANCELARIA
\n \u2013 Suprafa\u021ba min. 2,0 mp\/profesor, min. 12 mp
\n BIROU DIRECTOR
\n \u2013 Suprafa\u021ba min. 10 mp
\n BIROU DIRECTOR ADJUNCT
\n \u2013 Suprafa\u021ba min. 10 mp
\n SECRETARIAT
\n \u2013 Suprafa\u021ba min. 10 mp
\n BIROU ADMINISTRATIV
\n \u2013 Suprafa\u021ba min. 10 mp
\n LOC DE ODIHN\u0102 CADRE DIDACTICE, BUFET, VESTIAR, GRUP SANITAR
\n CABINET MEDICAL (PRIM AJUTOR)
\n Amplasarea va fi in apropierea terenului de sport \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu zona de circula\u021bie \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu vestiarul elevilor;
\n Suprafa\u021ba min. 15 mp, dimensiunea laturii min. 3,0 m.
\n CAPITOLUL II
\n CARACTERISTICILE INCENDIILOR IZBUCNITE LA CL\u0102DIRILE DE \u00ceNV\u0102\u021a\u0102M\u00c2NT \u0218I MODALIT\u0102\u021aI DE EVACUARE
\n II.1 Caracteristicile constructive \u0219i destina\u021bia cl\u0103dirilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt
\n Institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt sunt construc\u021bii special realizate sau amenajate pentru \u0219colarizarea elevilor \u0219i, \u00een unele situa\u021bii, \u0219i cazarea \u0219i asigurarea mesei acestora.
\n Caracteristic pentru toate aceste construc\u021bii este faptul c\u0103 planul lor interior este de tip coridor, sunt prev\u0103zute cu cel pu\u021bin dou\u0103 case de sc\u0103ri sau intr\u0103ri \u0219i cu ascensoare pentru cl\u0103dirile cu mai multe etaje. \u00cen afara \u00eenc\u0103perilor destinate claselor, \u00een cl\u0103dirile institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt mai sunt amenajate ateliere industriale \u0219i laboratoare, biblioteci, sec\u021bii special utilate pentru instruirea copiilor, iar la cre\u0219e, c\u0103mine \u0219i internate sunt amenajate buc\u0103t\u0103rii, s\u0103li de mese, sp\u0103l\u0103torii \u0219i c\u0103lc\u0103torii, depozite de materiale \u0219i lenjerie.
\n \u00cen func\u021bie de aria maxim\u0103 construit\u0103 la sol, gradul de rezisten\u021b\u0103 la foc al cl\u0103dirii, num\u0103r \u0219i tipul de nivele, cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pot constitui unul sau mai multe compartimente de incendiu.
\n Cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een ansamblu \u0219i elementele de construc\u021bie ale acestora, dispunerea func\u021biunilor \u00een construc\u021bie, trebuie realizate astfel \u00eenc\u00e2t:
\n \u2013 s\u0103 nu favorizeze apari\u021bia \u0219i propagarea incendiului;
\n \u2013 s\u0103 asigure evacuarea \u00een timp c\u00e2t mai scurt \u0219i \u00een siguran\u021b\u0103 a utilizatorilor;
\n -s\u0103 nu permit\u0103 sau se limiteze propagarea focului \u0219i fumului \u00een afara compartimentrului de incendiu sau a spa\u021biului, \u00eenc\u0103perii, dup\u0103 caz;
\n \u2013 s\u0103 asigure evacuarea fumului \u00een cazul producerii unui incendiu;
\n \u2013 s\u0103 nu contribuie prin instala\u021biile utilitare aferente la producerea \u0219i propagarea incendiilor;
\n \u2013 s\u0103 fie echipate cu mijloace tehnice de semnalizare \u0219i stingere a incendiilor \u00een scopul asigur\u0103rii securit\u0103\u021bii la incendiu a utilizatorilor \u0219i men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii prev\u0103zute prin proiect.
\n \u00cen situa\u021biile prev\u0103zute de reglement\u0103rile specifice conducerea unit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt trebuie s\u0103 asigure interven\u021bia \u00een caz de incendiu.
\n II.2 Caracteristicile incendiilor izbucnite \u00een cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt
\n \u00cen cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt incendiile pot izbucni \u00een urm\u0103toarele locuri:
\n \u2022 la instala\u0163iile electrice, la subsoluri precum \u015fi la celelalte etaje unde se g\u0103sesc montate instala\u0163ii electrice pentru diferite scopuri;
\n \u2022 \u00een \u00eenc\u0103perile de locuit \u015fi \u00een birouri sau alte \u00eenc\u0103peri administrative;
\n II.2.1 Caracteristicile specifice ale unor astfel de incendii sunt urm\u0103toarele:
\n \u2022 fumul, c\u0103ldura \u015fi gazele toxice degajate prin ardere inund\u0103 \u00eentreaga cl\u0103dire, fapt ce faciliteaz\u0103 apari\u0163ia panicii \u015fi \u00eengreuneaz\u0103 ac\u0163iunile de salvare, c\u00e2t \u015fi a celor de stingere;
\n \u2022 procesul de r\u0103sp\u00e2ndire a fumului \u015fi gazelor fierbin\u0163i are loc foarte rapid \u015fi provoac\u0103 apari\u0163ia unor presiuni mari, care vor favoriza propagarea gazelor at\u00e2t pe orizontal\u0103, c\u00e2t \u015fi pe vertical\u0103.
\n \u2022 temperatura gazelor, care p\u0103trund pe c\u0103ile de evacuare dep\u0103\u015fe\u015fte valoarea suportabil\u0103 a organismului omenesc; s-a constatat c\u0103 la un incendiu izbucnit la o camer\u0103 de 15-20 m2 la etajul III, dup\u0103 5 minute, temperatura pe hol a crescut la 2300-3000, iar \u00een casa sc\u0103rii la 1200-4000C.
\n II.2.2. Protec\u0163ia c\u0103ilor de evacuare
\n Av\u00e2nd \u00een vedere responsabilitatea declan\u015f\u0103rii unor incendii care s\u0103 provoace numeroase victime, \u00eenainte de sosirea pompierilor la fa\u0163a locului, ca urmare a p\u0103trunderii fumului, c\u0103ldurii \u015fi gazelor de combustie pe c\u0103ile de evacuare, este necesar s\u0103 se aplice m\u0103suri eficiente de protec\u0163ie a acestora.
\n Astfel, pentru protec\u0163ia coridoarelor se prev\u0103d dup\u0103 caz, una sau mai multe din urm\u0103toarele m\u0103suri:
\n \u2022 eliminarea materialelor combustibile (uneori chiar de finisaj) pentru a se evita posibilitatea arderii acestora chiar \u00een interiorul c\u0103ilor de evacuare (trebuie s\u0103 se elimine \u015fi practica necorespunz\u0103toare de amplasare a fi\u015fetelor, dulapurilor \u015fi a altor obiecte pe calea de evacuare deoarece acestea \u00eengusteaz\u0103 l\u0103\u0163imea \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea liber\u0103 de trecere a acesteia);
\n \u2022 separarea coridoarelor fa\u0163\u0103 de \u00eenc\u0103peri prin pere\u0163i \u015fi u\u015fi ;
\n \u2022 compartimentarea transversal\u0103, prin pere\u0163i \u015fi u\u015fi, a coridoarelor cu lungime mare;
\n \u2022 construirea coridorului astfel \u00eenc\u00e2t la partea lui superioar\u0103 s\u0103 se creeze un volum de acumulare a fumului \u00een grosime de cel pu\u0163in 1 m3;
\n \u2022 prevederea unui sistem de evacuare mecanic\u0103 sau natural\u0103 a fumului acumulat la partea superioar\u0103, pentru a ridica axa neutr\u0103 deasupra nivelului capetelor oamenilor (de cel pu\u0163in 1,80 m).
\n Pentru protec\u0163ia caselor de sc\u0103ri se vor folosi urm\u0103toarele metode:
\n \u2022 interzicerea amenaj\u0103rii locurilor de munc\u0103, a depozit\u0103rii materialelor sau a folosirii de finisaje combustibile direct \u00een casa sc\u0103rii;
\n \u2022 separarea \u00eenc\u0103perilor care dau direct \u00een casa sc\u0103rii prin pere\u0163i plini \u015fi u\u015fi f\u0103r\u0103 geamuri (iar \u00een unele cazuri rezistente la foc);
\n \u2022 prevederea unei \u00eenc\u0103peri tampon (coridor sau sas) \u00eentre \u00eenc\u0103peri \u015fi casa sc\u0103rii; metoda const\u0103 de fapt \u00een montarea \u00een serie pe calea de evacuare a dou\u0103 u\u015fi de acces la scar\u0103;
\n \u2022 ventilarea natural\u0103 a casei sc\u0103rii, asigurat\u0103 prin deschiderea unor ferestre sau a unei trape montate la partea superioar\u0103; este recomandabil ca acestea s\u0103 fie prev\u0103zute cu dispozitive de ac\u0163ionare la nivelul parterului;
\n \u2022 executarea casei sc\u0103rii ca un turn separat de cl\u0103dire, accesul la el f\u0103c\u00e2ndu-se prin platforme deschise (executate \u00een aer liber); metoda prezint\u0103 unele dezavantaje prin aceea c\u0103 ocup\u0103 teren mai mult, platformele pot fi amenin\u0163ate de fumul care iese prin ferestre, de la nivelele inferioare, etc;
\n \u2022 ventilarea mecanic\u0103 \u00een suprapresiune a c\u0103ilor interioare de evacuare.
\n Curentul de aer proasp\u0103t care curge \u00een sens opus direc\u0163iei de propagare natural\u0103 a fumului se poate opune tirajului creat de incendiu dac\u0103 debitul s\u0103u este suficient pentru a asigura o vitez\u0103 de cel pu\u0163in:
\n \u2013 1 m\/s dac\u0103 temperatura este de 1000C;
\n \u2013 3 m\/s c\u00e2nd temperatura stratului de fum este de 8000C.
\n Fiecare cl\u0103dire are propriile sale cerin\u0163e de protec\u0163ie contra fumului. Asigurarea gradului de securitate necesar impune realizarea pe baze \u015ftiin\u0163ifice, a unui sistem de securitate complex, alc\u0103tuit din elemente complementare, selectate corespunz\u0103tor din panoplia celor pe care tehnica ni le poate furniza ast\u0103zi la dispozi\u0163ie \u015fi adoptate nevoilor reale de siguran\u0163\u0103 \u00een func\u0163ionarea obiectului protejat.
\n II.2.3 Protec\u0163ia contra fumului \u015fi gazelor de ardere
\n Protec\u0163ia contra fumului \u015fi gazelor de ardere a persoanelor din cl\u0103dirile \u00een care au izbucnit incendii, constituie o problem\u0103 de mare actualitate \u015fi care poate fi solu\u0163ionat\u0103 numai prin respectarea \u00eentocmai a normelor de prevenire \u015fi stingere a incendiilor, at\u00e2t la proiectarea c\u00e2t \u015fi la execu\u0163ia construc\u0163iilor \u015fi instala\u0163iilor, precum \u015fi la realizarea sistemelor de protec\u0163ie pe baza principiilor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi legilor fizice \u015fi chimice.
\n Fumul produs \u00een cazul unui incendiu se compune din elemente care se afl\u0103 sub cele trei forme de agregare a materiei. El con\u0163ine gaze de combustie, particule lichide \u015fi solide \u00een suspensie. \u00cen spa\u0163ii \u00eenchise concentrarea lor creeaz\u0103 rapid condi\u0163ii improprii supravie\u0163uirii persoanelor. Gazele periculoase rezultate din combustie: oxid de carbon, dioxid de carbon, acid clorhidric (CO, CO2, HCl), etc. la care se adaug\u0103 lipsa eventual\u0103 de oxigen, fac imposibil\u0103 via\u0163a \u00een mediul ambiant.
\n Folosirea tot mai intens\u0103 a materialelor plastice \u015fi sintetice care, \u00een general, produc mai mult fum dec\u00e2t materialele tradi\u0163ionale, face ca pericolul determinat de fum s\u0103 fie tot mai mare.
\n Se \u015ftie cu c\u00e2t\u0103 rapiditate se produce inundarea cu fum a unei cl\u0103diri \u00een care a izbucnit un incendiu. \u00cen urma izbucnirii incendiilor \u00eentr-un timp foarte scurt fumul umple \u00een cantitate mare \u015fi spa\u0163iile aflate la distan\u0163\u0103 de focar.
\n Viteza de producere a fumului, ca \u015fi \u00eenc\u0103perilor inundate de acesta, determin\u0103, desigur, viteza de umplere a spa\u0163iilor respective. Calculele aproximative au ar\u0103tat c\u0103 un \u201efocar\u201d de 3\u00d73 m2 \u00eentr-un spa\u0163iu de 1000 m2 cu \u00een\u0103l\u0163imea de 5 m, umple spa\u0163iul cu fum \u015fi gaze fierbin\u0163i p\u00e2n\u0103 la 3 m sub plafon \u00een decurs de 60 secunde.
\n Din datele experimentale se observ\u0103 c\u0103, \u00een general, concentra\u0163iile periculoase ale fumului pe c\u0103ile de evacuare clasice, executate din materiale incombustibile se pot forma \u00een scurt timp, de cel mult 3-4 minute, \u00eenainte deci de atingerea parametrilor critici de temperatur\u0103 sau toxicitate, dar \u015fi cu mult \u00eenainte de sosirea pompierilor la fa\u0163a locului.
\n Pentru utilizarea \u00een condi\u0163ii de securitate a c\u0103ilor de evacuare se apreciaz\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 o vizibilitate de 10-15 metri. Cunosc\u00e2nd c\u0103 vizibilitatea atmosferei este dependent\u0103 de densitatea fumului produs prin arderea materialelor combustibile, se impune luarea unor m\u0103suri eficiente pentru a preveni acumularea fumului \u00een interiorul spa\u0163iilor de circula\u0163ie, \u00een cantitate care s\u0103 conduc\u0103 la dep\u0103\u015firea unor anumite concentra\u0163ii critice, determinate experimental prin \u00eencerc\u0103ri.
\n Fumul produs la un incendiu este foarte diferit \u00een ceea ce prive\u015fte compozi\u0163ia \u015fi distribu\u0163ia dimensiunilor particulelor pe care le con\u0163ine. M\u0103sura \u00een care ele reduc vizibilitatea depinde de natura iluminatului. S-a constatat c\u0103 temperatura gazelor care p\u0103trund pe c\u0103ile de evacuare, dep\u0103\u015fe\u015fte de mai multe ori valoarea suportabil\u0103 a organismului omenesc.
\n \u00centr-o cl\u0103dire, deplasarea fumului pe vertical\u0103 \u015fi orizontal\u0103 se datoreaz\u0103 urm\u0103torilor factori:
\n \u2022 dilat\u0103rii gazelor care se \u00eenc\u0103lzesc;
\n \u2022 for\u0163ei de ascensiune (tirajului), care se formeaz\u0103 pe timpul incendiului;
\n \u2022 func\u0163ion\u0103rii instala\u0163iilor mecanice de ventilare sau condi\u0163ionare;
\n \u2022 presiunii v\u00e2ntului.
\n Procesul de deplasare a fumului \u00een cl\u0103diri, poate fi, \u00een general, prev\u0103zut cu un grad acceptabil de probabilitate, dac\u0103 se iau \u00een considerare:
\n \u2022 caracteristicile cl\u0103dirii, respectiv ale elementelor de construc\u0163ii \u015fi instala\u0163ii (m\u0103sura \u00een care acestea pot constitui c\u0103i de propagare a fumului \u015fi gazelor calde sau din contr\u0103, obstacole \u00een calea acestora);
\n \u2022 locul de izbucnire \u015fi gradul de dezvoltare a incendiului \u2013 \u00een momentul \u00een care acesta este detectat;
\n \u2022 comportarea persoanelor aflate \u00een cl\u0103dire;
\n \u2022 condi\u0163iile atmosferice (temperatura aerului din exteriorul cl\u0103dirii, direc\u0163ia \u015fi t\u0103ria v\u00e2ntului).
\n Modul de propagare a fumului \u00eentr-o anumit\u0103 cl\u0103dire se fundamenteaz\u0103 pe baza legilor fizice ale mi\u015fc\u0103rii gazelor calde \u00een ipoteza c\u0103 incendiul evolueaz\u0103 conform unui regim constant, \u00eentr-un spa\u0163iu \u00eenchis, care comunic\u0103 sau nu cu exteriorul.
\n \u00cen faza incipient\u0103 a incendiului, gazele din \u00eenc\u0103pere \u00eenc\u0103lzite se dilat\u0103, presiunea din interior cre\u015fte \u015fi ca urmare, o parte din fumul format pe timpul incendiului este evacuat prin neetan\u015feit\u0103\u0163ile u\u015filor, ferestrelor \u015fi altor goluri. Dilatarea prin \u00eenc\u0103lzire a gazelor din \u00eenc\u0103pere poate determina evacuarea unei \u00eensemnate cantit\u0103\u0163i de fum.
\n Gazele de ardere sunt mai u\u015foare dec\u00e2t aerul, fapt care determin\u0103 formarea unei for\u0163e ascensionale, care pune \u00een mi\u015fcare fumul, ini\u0163ial pe vertical\u0103 c\u0103tre plafon, iar apoi pe orizontal\u0103 de-a lungul acestuia, acumul\u00e2ndu-se \u00een strat din ce \u00een ce mai gros. Stratul de gaze se amestec\u0103 foarte \u00eencet cu aerul rece de dedesubt, dac\u0103 nu exist\u0103 obstacole \u00een calea lor.
\n Cu c\u00e2t incendiul este mai dezvoltat, cu at\u00e2t mai mare este debitul de aer antrenat de c\u0103tre fl\u0103c\u0103ri. Volumul ocupat de gazele produse de incendiu depinde de temperatura lor.
\n Mi\u015fcarea fumului depinde \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de diferen\u0163ele de presiune ce se produc, precum \u015fi de existen\u0163a posibilit\u0103\u0163ilor de curgere a gazelor, pe vertical\u0103 de jos \u00een sus, de la un nivel la altul. Pe orizontal\u0103 fumul se propag\u0103 de la casa sc\u0103rii, de-a lungul coridoarelor de evacuare la partea superioar\u0103 a acestora.
\n Tirajul depinde de temperaturile exterioar\u0103 \u015fi interioar\u0103, de v\u00e2nt, de planul etajelor, de etan\u015feitatea u\u015filor \u015fi ferestrelor, de func\u0163ionarea trapelor \u015fi a altor sisteme de evacuare a fumului. Cu c\u00e2t este mai mare diferen\u0163a dintre temperatura exterioar\u0103 \u015fi cea din exteriorul cl\u0103dirii, cu at\u00e2t tirajul este mai puternic.
\n \u00cen condi\u0163ii de var\u0103 (c\u00e2nd temperatura aerului exterior este mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een cl\u0103diri), direc\u0163ia curen\u0163ilor de aer \u00een timpul incendiului se inverseaz\u0103. \u00cen acest caz apare pericolul de umplere cu fum a etajelor \u015fi c\u0103ilor de evacuare din cl\u0103dire sub etajul incendiat, mai ales dac\u0103 focarul de incendiu se afl\u0103 la un etaj situat deasupra planului presiunii neutre (egale).
\n \u00cen timp de iarn\u0103 ca \u015fi pe timp de var\u0103 \u00een cazul unui incendiu \u00eentr-o cl\u0103dire \u00eenalt\u0103, efectul de co\u015f (tirajul) poate avea presiuni destul de ridicate care vor dep\u0103\u015fi presiunea produs\u0103 de incendiu \u015fi astfel aerul din exterior va fi for\u0163at s\u0103 circule c\u0103tre zona focarului fapt ce nu va permite fumului \u015fi c\u0103ldurii s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtate.
\n V\u00e2ntul poate influen\u0163a procesul de r\u0103sp\u00e2ndire al fumului, cre\u00e2nd condi\u0163ii de circula\u0163ie orizontal\u0103 a aerului.
\n II.3 Organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunilor de salvare
\n \u00cen cazul \u00een care nu s-a putut efectua evacuarea normal\u0103 a persoanelor aflate \u00een pericol se organizeaz\u0103 ac\u0163iunea de salvare. De aceea, \u00een cazul incendiilor izbucnite la cl\u0103diri de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, personalul care intervine trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 imediat ac\u0163iunea de salvare folosind toate mijloacele \u015fi procedeele.
\n \u00cen general este destul de greu s\u0103 se dea indica\u0163ii generale cu privire la comportarea oamenilor la incendiu. Aceasta depinde de anumite \u00eemprejur\u0103ri ca, intensitatea incendiului la depistare, cantitatea de fum \u015fi c\u0103ldur\u0103, tipurile de materiale care ard, num\u0103rul de persoane din interiorul cl\u0103dirii, dimensiunea \u015fi felul construc\u0163iei, eficien\u0163a sistemelor de protec\u0163ie contra incendiilor.
\n P\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu ceva timp, reac\u0163iile oamenilor \u00een cazul izbucnirii unui incendiu, n-au fost studiate cu aten\u0163ia cuvenit\u0103.
\n Cercetarea acestui subiect \u00een ultimii ani a scos \u00een eviden\u0163\u0103 reac\u0163iile interesante ale oamenilor \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, lucruri care vor influen\u0163a proiectarea cl\u0103dirilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u015fi a sistemelor de protec\u0163ie contra incendiilor.
\n Faptele demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie disperat\u0103, rareori, oamenii nu intr\u0103 \u00een panic\u0103 deoarece instinctul de conservare devine mai puternic dec\u00e2t ra\u0163iunea, astfel \u00eenc\u00e2t panica ii aduce la un comportament nera\u0163ional. Asemenea situa\u0163ii provoac\u0103 deseori victime mai ales c\u00e2nd c\u0103ile de evacuare nu sunt calculate corespunz\u0103tor pentru capacitatea la care urmeaz\u0103 s\u0103 fie folosite. Urm\u0103rile panicii pot s\u0103 fie \u00eengrozitoare. C\u00e2nd ie\u015firile se blocheaz\u0103 din cauza excesului de persoane, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca unii dintre ace\u015ftia s\u0103 fie accidenta\u0163i sau chiar omor\u00e2\u0163i \u00een acest loc al cl\u0103dirii, care a fost considerat\u0103 o zon\u0103 nepericuloas\u0103. Fl\u0103c\u0103rile, fumul, c\u0103ldura, zgomotul \u015fi mirosurile nepl\u0103cute (uneori de carne ars\u0103) sunt factorii cei mai importan\u0163i care provoac\u0103 panic\u0103 la incendiu. De asemenea, tensiunea nervoas\u0103 cre\u015fte odat\u0103 cu \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irea \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi condi\u0163iilor concrete. Dac\u0103 propagarea incendiului nu se limiteaz\u0103 la \u00eenc\u0103perea \u00een care a \u00eenceput incendiul, oamenii au, de obicei pu\u0163ine alternative. Ei pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe loc, sper\u00e2nd c\u0103 vor fi salva\u0163i, s\u0103 treac\u0103 prin fum spre calea de evacuare (dac\u0103 nu este cuprins\u0103 de incendiu), s\u0103 sar\u0103 pe fereastr\u0103 ori s\u0103 urce pe acoperi\u015f.
\n Oamenii care au experien\u0163a unei situa\u0163ii de incendiu ori au urmat un instructaj, de obicei reac\u0163ioneaz\u0103 cum trebuie. Ceilal\u0163i reac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un mod neprev\u0103zut. Se \u015ftie bine c\u0103 majoritatea oamenilor nu vor s\u0103 treac\u0103 prin fum \u015fi acest fapt, prin el \u00eensu\u015fi este unul din factorii cei mai importan\u0163i stabili\u0163i \u00een ultimii ani.
\n Din studierea comportamentului oamenilor la incendiu devine clar c\u0103 limitarea propag\u0103rii incendiului \u00een etapa ini\u0163ial\u0103 are cea mai mare importan\u0163\u0103; \u00een acest caz este posibil\u0103 evacuarea oamenilor. De asemenea, trebuie s\u0103 se acorde o aten\u0163ie deosebit\u0103 limit\u0103rii propag\u0103rii fumului. Dac\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 este coordonat\u0103 cu indicatoare corespunz\u0103toare a c\u0103ilor de evacuare \u015fi cu instruc\u0163iuni clare, prin toate acestea se pot reduce la maxim cazurile de comportament nera\u0163ional \u015fi, deci, mic\u015forarea num\u0103rului de victime.
\n Dup\u0103 depistarea incendiului gravitatea urm\u0103rilor lui depinde \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 de reac\u0163iile \u015fi ac\u0163iunile ocupan\u0163ilor cl\u0103dirii. Ac\u0163iunile corecte pot s\u0103 mic\u015foreze apreciabil pericolul, cele gre\u015fite s\u0103-l amplifice. Este, de asemenea, cunoscut \u00een general c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 faze de reac\u0163ie ini\u0163ial\u0103 la incendiu (prima faza \u2013 luarea la cuno\u015ftin\u0163\u0103, a doua- ac\u0163ionarea) \u015fi a treia distinct\u0103 \u2013 evacuarea.
\n Unul din aspectele cele mai alarmante \u00een comportarea oamenilor la incendiu este tendin\u0163a unora de a reveni \u00een cl\u0103dire dup\u0103 ce ajung \u00een siguran\u0163\u0103. Exist\u0103 diferite cauze pentru \u00eentoarcerea \u00een cl\u0103dire; de obicei \u00eens\u0103, ele nu sunt legate de salvarea oamenilor dec\u00e2t atunci c\u00e2nd persoane apropiate celor salva\u0163i au r\u0103mas \u00eenc\u0103 neevacuate. Unii revin pentru a salva obiecte personale sau numai pentru a asista la evolu\u0163ia \u015fi dezvoltarea incendiului.
\n Efectele fizice ale fumului pot s\u0103 aib\u0103 o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra comport\u0103rii oamenilor. Fumul e compus din dou\u0103 elemente: particule solide vizibile \u015fi gaze combustibile invizibile. Fumul vizibil , poate s\u0103 con\u0163in\u0103 particule prea mari pentru respira\u0163ie, care la \u00eenghi\u0163ire pot s\u0103 provoace tusea, iritarea nasului, grea\u0163a sau v\u0103rs\u0103turi. Iritarea ochilor de asemenea amplific\u0103 starea proast\u0103. Aceste simptome influen\u0163eaz\u0103 comportarea deoarece ele mic\u015foreaz\u0103 claritatea g\u00e2ndirii de ac\u0163iune.
\n Gazele combustibile din fum se deosebesc prin propriet\u0103\u0163ile lor \u00een func\u0163ie de materialele incendiate.
\n Majoritatea acestor gaze sunt mortale. Expunerea de scurt\u0103 durat\u0103 la aceste gaze atac\u0103 pl\u0103m\u00e2nii \u015fi poate s\u0103 provoace ame\u0163eal\u0103, dereglarea func\u0163ion\u0103rii sistemului nervos central.
\n Este posibil\u0103 \u015fi hipoxia. \u00cen acest caz oamenii cred c\u0103 ei ac\u0163ioneaz\u0103 normal, \u00een timp ce ac\u0163iunile lor sunt cu totul ira\u0163ionale. Este important s\u0103 se acorde o aten\u0163ie m\u0103rit\u0103 persoanelor care au suferit efectul fumului. Se pare c\u0103 ele ac\u0163ioneaz\u0103 logic, dar este posibil ca ele s\u0103 nu fie \u00een stare s\u0103-\u015fi controleze comportarea \u015fi s\u0103 intre din nou \u00een cl\u0103dire.
\n Organizarea ac\u021biunilor de salvare cunoa\u0219te mai multe etape:
\n Recunoa\u0219terea
\n Recunoa\u0219terea se va face pe c\u0103ile cele mai scurte \u0219i sigure, iar pe timpul acesteia se va stabili:
\n \u2013 num\u0103rul persoanelor aflate \u00een \u00eenc\u0103perile cuprinse de incendiu;
\n \u2013 locul unde se g\u0103sesc persoanele surprinse de incendiu, starea \u00een care se afl\u0103, modalitatea evacu\u0103rii sau salv\u0103rii lor;
\n \u2013 prezen\u021ba \u0219i gradul de inundare cu fum a \u00eenc\u0103perilor, a holurilor \u0219i a casei sc\u0103rilor, necesitatea \u0219i posibilitatea evacu\u0103rii acestuia;
\n \u2013 locul unde copiii vor fi ad\u0103posti\u021bi \u0219i supraveghea\u021bi dup\u0103 scoaterea din zona incendiat\u0103;
\n \u2013 locul incendiului, propriet\u0103\u021bile acestuia \u0219i direc\u021bia de propagare;
\n \u2013 existen\u021ba instala\u021biilor electrice \u0219i necesitatea deconect\u0103rii lor;
\n \u2013 prezen\u021ba substan\u021belor care, \u00een contact cu apa, pot intra \u00een reac\u021bie, gener\u00e2nd amestecuri explozive sau gaze toxice;
\n \u2013 c\u0103ile de acces cele mai sigure \u0219i mai scurte pentru realizarea dispozitivelor de lupt\u0103.
\n Evacuarea
\n Evacuarea utilizatorilor (personal, bunuri materiale) se va face conform planurilor de evacuare.
\n Se efectueaz\u0103 concomitent cu celelalte opera\u021biuni de interven\u021bie, iar \u00een situa\u021bii deosebite se ac\u021bioneaz\u0103 numai pentru salvarea personalului urm\u00e2nd ca ulterior s\u0103 se efectueze stingerea sau localizarea focarelor de incendiu.
\n Evacuarea personalului se va face de c\u0103tre conduc\u0103torul locului de munc\u0103 sub coordonarea persoanei responsabile cu evacuarea personalului.
\n Salvarea \u0219i evacuarea personalului accidentat se va face de c\u0103tre personalul propriu, p\u00e2n\u0103 la sosirea echipelor specializate.
\n Evacuarea persoanelor se asigur\u0103 din primele momente, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pe loc doar persoanele cu atribu\u021bii privind asigurarea interven\u021biei.
\n Se pune \u00een func\u021biune sistemul de alertare \u00een scopul evit\u0103rii surprinderii persoanelor \u00een cl\u0103dire.
\n Se utilizeaz\u0103 c\u0103ile de evacuare cele mai scurte, ferite de pericol, care se vor proteja pe timpul ac\u021biunilor.
\n \u00cenc\u0103perile p\u0103r\u0103site nu vor fi \u00eencuiate.
\n Revenirea persoanelor este admis\u0103 doar cu aprobarea conduc\u0103torului interven\u021biei.
\n Se va ac\u021biona cu calm, sim\u021b de orientare prevenind panica.
\n Verificarea
\n Dup\u0103 evacuare, persoanele cu atribu\u021bii asigur\u0103 verificarea prezen\u021bei.
\n Cadrele didactice vor face prezen\u021ba elevilor la locul de adunare \u0219i vor comunica directorului unit\u0103\u021bii num\u0103rul celor absen\u021bi
\n \u00cen cazul \u00een care se constat\u0103 c\u0103 num\u0103rul de absen\u021bi este mai mare dec\u00e2t cel ob\u021binut la clas\u0103, se vor anun\u021ba echipajele desemnate cu evacuarea \u0219i se va trece la verificarea cl\u0103dirii.
\n II.4 Stingerea incendiilor la cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt
\n Incendiile la cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt se pot declan\u015fa la nivelurile tehnice unde exist\u0103 aparatur\u0103 de mare importan\u0163\u0103, \u00een camerele de locuit, la instala\u0163iile electrice, \u00een special la etajul tehnic \u015fi \u00een mod deosebit la fluxurile de cabluri, tablouri electrice de comand\u0103 pentru distribu\u0163ia energiei electrice, instala\u0163ii de \u00eenc\u0103lzire central\u0103 sau de ventila\u0163ie, \u00een birourile administrative, la blocul alimentar \u015fi \u00een orice alt punct \u00een care se g\u0103sesc materiale combustibile \u015fi urme de neglijen\u0163\u0103, concomitent cu prezen\u0163a unei surse de aprindere.
\n Cl\u0103dirile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt necesit\u0103 instala\u0163ii de securitate la incendiu \u00een mod obligatoriu \u00een urm\u0103toarele situa\u0163ii:
\n a. Hidran\u0163i interiori \u2013 cl\u0103diri de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent cu mai mult de 200 de utilizatori (100 dac\u0103 sunt pre\u015fcolari) sau cele cu aria construit\u0103 mai mare de 600 m2 \u015fi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
\n b. Hidran\u0163i exteriori \u2013 cl\u0103diri de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cu mai mult de 200 persoane sau cu aria construit\u0103 mai mare de 600 mp, ori cu mai mult de 2 (dou\u0103) niveluri supraterane; \u00een cazul pre\u015fcolarilor toate cl\u0103dirile cu mai mult de dou\u0103 niveluri supraterane, indiferent de num\u0103rul de persoane sau aria construit\u0103;
\n c. Sprinklere \u2013 nu este cazul;
\n d. Desfumare \u2013 doar spa\u0163iile accesibile publicului la care nu se poate asigura desfumarea prin intermediul golurilor protejate sau nu din pere\u0163ii exteriori, aflate la cel mult 30 de m; spa\u0163iile folosite la depozitarea materialelor combustibile cu suprafa\u0163a mai mare de 36mp; casa sc\u0103rii dac\u0103 nu se asigur\u0103 iluminat natural;
\n e. Detec\u0163ie, semnalizare \u015fi alarmare \u2013 cl\u0103diri\/construc\u0163ii av\u00e2nd destina\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt cu mai mult de 200 persoane sau cu aria construit\u0103 mai mare de 600m2 \u015fi mai mult de dou\u0103 niveluri, sau cu pre\u015fcolari indiferent de suprafa\u0163\u0103 \u015fi num\u0103rul de niveluri.
\n Substan\u021be sting\u0103toare
\n Pentru stingerea incendiilor \u00een \u00eenc\u0103perile institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, se vor folosi urm\u0103toarele substan\u021be sting\u0103toare:
\n \u2013 ap\u0103 refulat\u0103 cu \u021bevi de tip \u201eC\u201d cu robinet sau Turap \u0219i ajutaje pulverizatoare \u00een toate \u00eenc\u0103perile cu mobilier \u0219i lenjerie, \u00een c\u0103lc\u0103torii \u0219i depozite de \u021bes\u0103torii, \u0219i cu \u021bevi de tip \u201eB\u201d la podurile \u0219i acoperi\u0219urile cu suprafe\u021be mari \u0219i \u00een depozitele de materiale combustibile;
\n \u2013 pulbere sting\u0103toare de tip \u201eFLOREX\u201d sau spume cu mare coeficient de \u00eenfoiere \u00een laboratoare sau depozite de produse inflamabile
\n Stingerea incendiului
\n Interven\u021bia pompierilor pentru stingerea incendiilor \u00een cl\u0103dirile institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt este complicat\u0103 \u0219i plin\u0103 de r\u0103spundere moral\u0103 pentru via\u021ba persoanelor r\u0103mase \u00een \u00eenc\u0103perile afectate, mai ales c\u00e2nd incendiul a izbucnit \u00een perioada de timp \u00een care copiii sunt la cursuri sau odihn\u0103.
\n \u00cen cazul unui num\u0103r suficient de for\u021be \u0219i mijloace, concomitent cu ac\u021biunea de salvare a persoanelor, se pot executa \u0219i opera\u021biunile de localizare \u0219i lichidare a incendiului \u0219i evacuarea bunurilor materiale de pre\u021b.
\n Stingerea propriu-zis\u0103 a incendiului se execut\u0103 cu \u021bevi de tip \u201eC\u201d, cu robinet \u0219i ajutaje pulverizatoare. O mare aten\u021bie trebuie acordat\u0103 evacu\u0103rii \u0219i depozit\u0103rii aparaturii de mare valoare tehnic\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i material\u0103 din dotarea s\u0103lilor de clas\u0103 \u0219i a laboratoarelor.
\n Dac\u0103 incendiul a izbucnit \u00een podul cl\u0103dirii sau la acoperi\u0219, acesta va putea fi stins cu \u021bevi de tip \u201eB\u201d, concomitent cu executarea de c\u0103tre servan\u021bii topora\u0219i a dezvelirilor, t\u0103ierilor \u0219i demol\u0103rilor, \u00een scopul p\u0103trunderii servan\u021bilor \u0219efi de \u021beav\u0103, a evacu\u0103rii fumului \u0219i a cre\u0103rii de intervale pentru limitarea propag\u0103rii incendiului.
\n Dup\u0103 lichidarea complet\u0103 a incendiului, comandantul interven\u021biei este obligat s\u0103 execute o recunoa\u0219tere am\u0103nun\u021bit\u0103 a zonei unde s-a produs incendiul, prevenind, astfel, reizbucnirea incendiului sau apari\u021bia de noi focare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
CL\u0102DIRI DE \u00ceNV\u0102\u021a\u0102M\u00c2NT I.1 Evolu\u021bia cl\u0103dirilor \u0219colare \u00centr-o tradi\u0163ional\u0103 ierarhie a arhitecturii, cele dou\u0103 categorii fundamentale \u2013 utilitatea \u015fi estetica \u2013 \u015fi-au disputat dintotdeauna \u00eent\u00e2ietatea. Arhitectura \u015fcolilor este unul din acele cazuri \u00een care ele stau \u00eentr-un fragil echilibru. \u00cen Read More …<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[15,188],"tags":[],"class_list":["post-436964","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-essay-paper-writing","category-romanian-essays"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/436964","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=436964"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/436964\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=436964"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=436964"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.benedictsol.com\/blogs\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=436964"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}